Daniel Funeriu: Am văzut că vrem să facem școli verzi. Să mă ierte Dumnezeu! Iarăși facem ziduri! Trebuie investit masiv în profesori

6.227 de vizualizări
Foto: Facebook.com / Daniel Funeriu
Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, astăzi expert al Uniunii Europene detașat în Republica Moldova pentru a consilia guvernul de la Chișinău în ce privește reforma educațională, a criticat dur anunțul președintelui Klaus Iohannis de a construi școli verzi din banii europeni prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). “Am văzut că vrem să facem școli verzi. Să mă ierte Dumnezeu! Foarte bine, iarăși să facem ziduri! Să fim o țară de zidari, foarte bine. Dar să nu uităm ce-a zis Ferdinand: ‚nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa’”, a declarat Funeriu duminică, la emisiunea “În fața ta”, de la Digi 24.

Funeriu a precizat că prima problemă pe care PNRR ar trebui să o rezolve, în domeniul educație, este lipsa mesei calde din comunitățile sărace. “1,2 miliarde de euro ar da o masă caldă la 500.000 de copii timp de 5 ani de zile. Ăsta este primul lucru pe care l-aș fi făcut. O masă caldă copiilor care au nevoie de această masă caldă. Am vorbit cu mulți primari din zonele rurale, e o problemă reală. E o problemă reală când profesorul își deschide sandviciul să îl mănânce când ai 20 de perechi de ochi care se uită la sandviciul profesorului căruia îi vine să intre sub catedră că nu s-a gândit că sunt unii copii care nu au un sendvici să mănânce. Deci asta ar fi trebuit urgent făcut”.

“Pe lângă soluția prelungirii anului școlar ar mai trebui acum, imediat ce se iese din pandemie, urgent evaluați toți profesorii. Pentru că văd că toată lumea vrea să facă betoane, ziduri. Facem școli noi. România are prea multe școli cu prea puțini copii. Nu mai suntem în situația în care era Spiru Haret, care construia școli pentru că aveam o natalitate explozivă. Eu sunt născut într-o generație cu 470.000 de copii. Acum nu se nasc nici 200.000. (…) A spus-o Ferdinand în 1923: ‚nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa’. 90% din ce învață un copil învață de la un profesor. Și copilul învață ceea ce este profesorul, nu neapărat doar ce știe profesorul. Și atunci când tu investești în ziduri, dar ai o resursă umană despre care nu știi nimic, pentru că n-ai evaluat-o niciodată, care a promovat pe baza unor hârtii, pe baza unor cursuri mai mult sau mai puțin fictive, te miri după aceea că ai o situație proastă”, a continuat fostul ministru al Educației.

Daniel Funeriu, cele mai importante declarații acordate în emisiunea “În fața ta” de la Digi 24:

Daniel Funeriu: Adevărata problemă pe care o percep e că o problemă sanitară a fost transformată într-o problemă politică. Cred că e cea mai bună dintre soluțiile proaste la care eram obligați să recurgem (luna de vacanță decisă de ministrul educației – N. Red.). Argumentele ministerului par să fie corecte. Și vă mai spun un lucru: copiii mei învață în Germania – acolo sunt născuți și acolo învață. Și în Germania, la școala lor, știm de pe o zi pe alta: săptămâna viitoare e online, următoarea săptămână prelungim vacanța, următoarea săptămână merge jumătate de clasă. (…)

E limpede că educația online, educația fără să mergi la școală nu e același lucru ca atunci când mergi la școală. Calitatea clar a scăzut, dar trebuie să compensăm. Cum putem compensa asta? Prelungind anul școlar. România are cel mai scurt an școlar din Europa. Un copil german care termină 12 clase a petrecut în școală 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român. Deci copiii mei, în Germania, au o lună de vacanță vara. Atenție, un copil german care a terminat 12 clase în realitate a stat în școală 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român care a terminat 12 clase. Lucrul ăsta este cu atât mai accentuat în pandemie. Și atunci prima măsură care cred că ar trebui luată ar fi aceea de a scurta radical vacanța de vară, cel puțin un an, doi, trei. Pentru că până la urmă obiectivul școlii e să livreze conținuturi. Or copiii care nu merg la școală, copiii care nu au acces la internet, copiii care rămân fără conținuturi sunt pe cont propriu. Asta e una dintre soluțiile care eu cred că trebuie aplicate direct și de aia vă spuneam că e nevoie de o înțelegere politică mai profundă. Pentru că o astfel de măsură trebuie să fie luată cu multe forțe politice în jurul mesei.

Florin Negruțiu: Dar este ceva ce ar împiedica această prelungire a anului școlar în România. Ne temem de ceva să nu luăm această măsură? Pare o măsură de bun-simț, în condițiile în care mulți dintre copiii din această țară practic au pierdut un an de școală.

Daniel Funeriu: În România, măsurile de bun-simț sunt cel mai greu de luat. Îmi amintesc chiar cu dvs., domnule Pândaru, un interviu chiar după ce am făcut primul Bac cu camere de luat vederi. Și ați început spunându-mi că sunt un om vânat. Eram un om vânat pentru că am făcut un Bac corect. Deci răspunsul la întrebarea dvs.: dacă e o măsură de bun-simț, de ce nu se ia? Păi pentru că dacă se ia această măsură, probabil cei care sunt în guvern se tem că vor fi mișcări sindicale, profesori nemulțumiți că în loc de 3 luni de vacanță vor avea o lună de vacanță, cei din turism care vor zice: nu mai avem turism că nu mai pleacă copiii în vacanță. Deci eu cred că este o măsură care din punct de vedere politic îi va vulnerabiliza pe cei care sunt la guvernare, dar eu cred că ea trebuie luată.

Deci primul lucru – și ăsta este un regret pe care îl am, aș fi putut să fac lucrul ăsta când eram ministru, să prelungesc anul școlar – cred că anul școlar trebuie prelungit. Ăsta este primul lucru care trebuie făcut.

Florin Negruțiu: Dacă ați fi fost ministru al educației în perioada asta, v-ați fi bătut ca școala să rămână deschisă cât mai mult timp?

Daniel Funeriu: Greu de spus. Știți cum se spune: după război, mulți viteji se-arată. Acum un an, când pandemia a început, nu cred că mulți oameni au putut să prezică fin ceea ce se va întâmpla. Eu, așa cum știți, lucrez în Republica Moldova în momentul de față; școala a fost deschisă o bună perioadă de timp la începutul anului școlar. Datele au arătat și acolo, și în alte țări, că rata de infecție în școli nu este mai mare decât cea în populația generală. Deci practic închiderea școlilor nu a produs, în general, efecte foarte mari asupra pandemiei. Deci aposteriori, cu ceea ce știm astăzi, da, ar fi fost bine să ținem școlile deschise cât mai mult. Dar în același timp, gândiți-vă la profesorii care merg cu teamă la sala de clasă. Ar fi fost efecte dificil de monitorizat.

Florin Negruțiu: L-am urmărit pe președintele francez Emmanuel Macron anunțând carantină națională și a vorbit foarte mult de școală. Și unul din motivele de mândrie pentru Franța este că a ținut școlile deschise mai mult decât toate țările din jur. Spunea președintele Macron că a ținut școala deschisă 42 de săptămâni, mult mai mult decât au făcut vecinii noștri. Dacă vă uitați la modelul în care a funcționat școala în Europa, găsiți un model care a funcționat corect, pe care îl admirați, care a mers?

Daniel Funeriu: Ați dat exemplul modelului franțuzesc. Eu am exemplul empiric, din ce am văzut, exemplul copiilor mei din Germania. Știți că Germania totdeauna e dată drept exemplu, că nemții știu ce fac. Cred că în această situație Franța a acționat mai bine, școlile au fost deschise. Cred că Franța a acționat bine. Acum nu cunosc în detaliu ce a făcut fiecare țară, dar în Franța a fost o situație mai bună din punct de vedere școlar, dar și acolo s-au dus câteodată jumătate de clasă, și acolo au fost perturbări.

În legea din 2011, există un articol care și astăzi e în vigoare, care spune că Ministerul trebuie să facă Biblioteca Școlară Virtuală. Adică un site unde fiecare lecție să fie explicată copiilor. Tot legea educației spune că profesorii trebuiau formați să predea pentru predare online. De ce? Dacă ai toate lecțiile online predate de cei mai buni profesori, astfel crești accesul la educație. Și un copil dintr-un cătun care are internet are acces la un profesor bun. Din 2011, de când am dat asta în lege, n-a făcut nimeni nimic. (…)

E un lucru bun pe care ministerul l-a făcut: a dat bani pentru educația remedială. Practic, pentru meditații făcute cu profesorii de la clasă. Ăsta este un lucru bun și eu aș fi mers un pas mai departe: eu aș fi dat vouchere pentru meditații. Pur și simplu aș fi luat cei mai buni profesori și aș fi dat celor mai săraci, oamenilor cu mai puțini bani niște vouchere pe care ei să le poată folosi pentru meditații date copiilor lor, dar date doar de către acei profesori mai buni. Pentru că aceste ore remediale pe care Ministerul le-a pus la punct sunt cumva o ciudățenie, pentru că au pierdut copiii ai căror profesori s-au ocupat mai puțin de ei. Și atunci practic tu dai bani profesorilor care nu s-au ocupat, în pandemie, de copii. Deci de aceea poate ar fi fost o soluție mai fericită să fie vouchere pentru educație. Dar ideea să fie învățământ remedial e o idee bună.

Claudiu Pândaru: Cum arată o oră de educație online în Germania și cum ați înțeles dvs. că arată în România?

Daniel Funeriu: O să vă mire răspunsul meu. La școala copiilor mei, care e o școală bună – fiu-meu e în clasa a V-a, fiică-mea e în clasa a XII-a, dă Bac-ul anul ăsta, ca să stabilim clar nivelul – a fost dezastru. Pur și simplu au făcut foarte puțin, a fost pe cont propriu. Dacă nu mă ocupam eu și dacă nu se ocupa soția mea de cel mic, practic ar fi fost un mare eșec. Poate e dur, poate e cinic, dar realitatea este că în această situație de pandemie, am văzut sora mea la Paris la fel, părinții au fost din multe puncte de vedere pe cont propriu. Încetul cu încetul lucrurile s-au ameliorat. Am asistat la cursuri ale unor profesori români, mi-a plăcut cum au făcut online, cred că a depins foarte, foarte mult de profesor. A depins de cât a investit profesorul în aceste chestiuni, din propriul efort, și în această pandemie mulți profesori a trebuit să își reinventeze meseria. Pentru că au trecut brusc de la o predare de rutină, la una online, unde lucrurile stau diferit. Și atunci au trebuit profesorii să-și reinventeze meseria. La școala copiilor mei nu a fost deloc bine la început, încetul cu încetul s-a ameliorat pe parcurs, la fiică-mea, clasa a XII-a, vorbeau o dată pe săptămână cu profesoara de matematică, care le dădea ce aveau de făcut și fiecare lucra individual. La cel mic, tot așa, nu a fost un mare succes. De fapt, în Germania e și o mare discuție pe această temă.

Claudiu Pândaru: Și după un an de zile nu ar fi trebuit ca oficialii, cei care gândesc strategii, să fie în stare să pună în aplicare platformele strategiei prin care să se schimbe lucrurile?

Daniel Funeriu: Sigur că da. Uitați-vă la Republica Moldova. A făcut-o. Există sute sau mii de lecții online. S-a mișcat. Dar porcul nu se îngrașă în ajun. De 10 ani stă scris în Legea educației din România că Ministerul trebuie să facă platforma online și profesorii să fie formați la chestia asta. Acum dacă niciun guvern din ultimii 10 ani nu a respectat legea și nu s-a pregătit, la ce să te aștepți într-un an de zile? Să ai și alegeri, e foarte greu. Asta e realitatea.

(…)

Acum imediat soluția care trebuie pusă pe masă – am văzut că a fost și un apel al unor ONG-uri: prelungiți anul școlar, oameni buni! Prelungiți anul școlar. Începeți-l pe 1 septembrie, terminați-l pe 31 iulie. Prelungiți anul școlar! O să vină oameni și-o să spună: e prea cald. Asta e, dar trebuie făcut ceva! În același timp, ar trebui investit foarte mult în aceste ore remediale, ar trebui plătiți profesorii să facă ore remediale. Din păcate, o mare eroare a fost făcută cu PNRR, cu acest Planul Național de Reziliență și Redresare, cele 30 de milioane de euro. Acolo trebuia să fie bani pentru învățare remedială. N-am văzut să fie.

Pe lângă soluția prelungirii anului școlar ar mai trebui acum, imediat ce se iese din pandemie, urgent evaluați toți profesorii. Pentru că văd că toată lumea vrea să facă betoane, ziduri. Facem școli noi. România are prea multe școli cu prea puțini copii. Nu mai suntem în situația în care era Spiru Haret, care construia școli pentru că aveam o natalitate explozivă. Eu sunt născut într-o generație cu 470.000 de copii. Acum nu se nasc nici 200.000. (…) A spus-o Ferdinand în 1923: ‚nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa’. 90% din ce învață un copil învață de la un profesor. Și copilul învață ceea ce este profesorul, nu neapărat doar ce știe profesorul. Și atunci când tu investești în ziduri, dar ai o resursă umană despre care nu știi nimic, pentru că n-ai evaluat-o niciodată, care a promovat pe baza unor hârtii, pe baza unor cursuri mai mult sau mai puțin fictive, te miri după aceea că ai o situație proastă.

Deci urgent prelungit anul școlar. Doi: evaluați toți profesorii, dar o evaluare inteligentă, la finalul căreia să știm ce îi lipsește fiecărui profesor ca să fie un profesor bun. Deci l-ai evaluat nu ca să-l pedepsești, ci ca să știi ce are el nevoie. E ca în televiziune: apare o cameră de luat vederi nouă, apar tehnologii noi, trebuie să le învățați pentru că altfel nu mai sunteți în top. La fel e și cu profesorii: îi evaluezi, vezi ce lipsește fiecăruia, investești masiv timp de un an sau doi, dai fiecărui profesor exact acele cursuri de care are nevoie și îl reevaluezi după 2 ani. N-a reușit în 2 ani să acumuleze ceea ce tu i-ai oferit? La revedere! Pentru că nu poți an după an să sacrifici copiii.

Florin Negruțiu: La revedere ce înseamnă?

Daniel Funeriu: Dat afară din sistem.

Florin Negruțiu: După legea asta, e greu să dai un profesor afară din sistem. Dvs. ați scoate titularizarea?

Daniel Funeriu: Păi eu am scos-o. Citiți legea din 2011. Profesorul era format corect – master didactic, făcea un an plătit de practică pe lângă cei mai buni profesori din România, după care dădea un examen dur, național, în urma căruia primea un permis de profesor. Cu acel permis de a profesa mergea și își găsea el școala. Era titularul școlii. Astăzi avem directori care nu pot să decidă resursa umană din școala lor. Păi de ce să fii director, dacă tu nu poți să alegi pe cine să angajezi? Deci da, eu am scos titularizarea din sistem. Titularizarea îți dă un job pe viață. Indiferent ce faci, e foarte greu să fii scos.  

Dvs. ați spus că, conform legii… Păi de ce ești guvern, frate? De ce ești majoritate? Să schimbi legi, nu? Și acum vă mai spun un lucru. Vreau să spun chestia asta politic. Eu nu prea vorbesc politic, dar asta e o chestie politică importantă. Această majoritate largă din Parlament este în funcție de 4 luni. Se fac acum 4 luni. Este o majoritate inutilă. Pentru că în 4 luni nu a dat nici o lege importantă. Să guvernezi poți să guvernezi și cu guvern minoritar. N-ai nevoie de majoritate largă în Parlament ca să guvernezi. Ai nevoie de majoritate largă pentru a trece prin Parlament chestii importante. Or lucrul ăsta nu s-a întâmplat până acum. Și atunci ajungem în astfel de situații pe care corect ați spus degetul. Ai o problemă? Schimbă, frate, legea, că de-aia ești majoritate!

Deci această inacțiune pe mine începe să mă îngrijoreze. Iar rezultatele inacțiunii se vor vedea și în educație, foarte curând. Și atunci revin spunându-vă că sunt cel puțin 3 lucruri care trebuie făcute urgent:

  1. Prelungirea anului școlar.
  2. Evaluarea tuturor profesorilor, dar repet: nu evaluare punitivă, ci o evaluare prin care să știm fiecăruia ce să-i dăm. Și să dăm. Avem bani să formăm profesorii, dăm bani universităților.
  3. Fuziunea universităților. Avem prea multe universități în România. Timișoara are 4 universități, cu 3 departamente de chimie. Ați auzit chimia din Timișoara să dea niște rezultate fantastice? Nu. Faceți o universitate metropolitană în Timișoara, faceți poate una-două în Cluj, una în Iași, vreo trei-patru în București. Fuzionați universitățile, pentru că altfel fiecare acolo e stăpân pe bucățica lui, multiplicăm departamente, structuri și asta e.

Astea sunt 3 lucruri care ar trebui făcute de o majoritate largă. (…)

Claudiu Pândaru: Pentru Ministerul Educației, cum ați fi gândit acest plan (PNRR) și dacă ați citit ce a ajuns să fie în actul final?

Daniel Funeriu: Da, am citit. Înainte să critic, haideți să vă spun cum cred că ar fi trebuit făcut. Avem câteva probleme majore și ar trebui acești bani să rezolve problemele reale.

  1. 1,2 miliarde de euro ar da o masă caldă la 500.000 de copii timp de 5 ani de zile. Ăsta este primul lucru pe care l-aș fi făcut. O masă caldă copiilor care au nevoie de această masă caldă. Am vorbit cu mulți primari din zonele rurale, e o problemă reală. E o problemă reală când profesorul își deschide sandviciul să îl mănânce când ai 20 de perechi de ochi care se uită la sandviciul profesorului căruia îi vine să intre sub catedră că nu s-a gândit că sunt unii copii care nu au un sendvici să mănânce. Deci asta ar fi trebuit urgent făcut. Asta e o problemă reală. Vreau să vă atrag atenția că e un ONG, Ovidiu Ro, condus de Leslie Hawke. Am început cu acest ONG în 2010, iar acum a devenit lege: vouchere pentru cei care-și duc copiii la grădiniță în comunitățile sărace, vouchere ca să-și cumpere mâncare. Chiar în bugetul României sunt 66 de milioane de lei acum pentru această activitate, pentru că ce a făcut acest ONG a devenit lege. Deci avem o problemă reală, gravă. Și atunci primul lucru: ar fi trebuit duși bani acolo. Un copil care nu e flămând e un copil care învață mai bine.
  2. Revin asupra obligativității de a face învățământ remedial. Trebuie să recuperăm timpul pierdut. Bani pentru meditații. Aș fi dat bani pentru meditații, prin diferite metode: vouchere, bani dați școlilor, plătit suplimentar pentru acest lucru. (…)
  3. Știți ce lipsește copiilor în România? Extrașcolarul. Posibilitatea să facă sport, posibilitatea unor activități din afara școlii. Tot în Legea educației am introdus obligativitatea statului de a face Muzee ale științei, muzee interactive, în care copiii să pună mâna, să atingă, să înțeleagă chestiuni de inginerie, chestiuni de știință. Iarăși nu s-a făcut lucrul ăsta. Cu 800 de milioane de euro, adică cu vreo 20 de milioane de euro pe județ, ai putea să faci un sistem de educație extrașcolară: activități sportive, activități artistice, activități inclusiv de învățare. Poți să pui la punct niște sisteme extraordinare de educație extrașcolară, cu 800 de milioane de euro, un procent mic din PNRR. Nu am văzut aceste lucruri să fie.

Am văzut că vrem să facem școli verzi. Să mă ierte Dumnezeu! Foarte bine, iarăși să facem ziduri! Să fim o țară de zidari, foarte bine. Dar să nu uităm ce-a zis Ferdinand: ‚nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa’.

Florin Negruțiu: Dvs. sunteți părinte, aveți în fiecare săptămână vești, surprize din partea școlii, în Germania. Nu vă enervați? Nu înjurați? Nu vă vine să dați cu ei de pământ?  

Daniel Funeriu: Nu.

Florin Negruțiu: Nu? Pentru că în România oamenii sunt destul de nervoși și pe bună dreptate.

Daniel Funeriu: (…) În primul rând, eu cred că lumea așteaptă prea mult de la școală. Noi ne așteptăm ca școala să dea tot copilului. Niciun sistem de educație din nicio țară din lume nu îți educă copilul integral. Nu-ți vine copilul acasă perfect pregătit. Eu am și scris pe Facebook și a creat mare vâlvă chestiunea aceasta: dacă tu, ca părinte, nu-ți pui copilul cu burta pe carte – nu înseamnă că trebuie să-l forțezi, trebuie să-l inspiri – dacă tu ca părinte nu insiști pe partea educațională acasă, foarte puțini copii vor fi elevi foarte buni. (…)

Florin Negruțiu: Nemulțumirile nu sunt legate numai de școală, ci de multe alte lucruri, de restricții. Sunt proteste în România, sunt proteste și în alte țări din Europa. Cum vedeți lucrurile astea?

Daniel Funeriu: Fac o paralelă istorică. În 1958, era mare vâlvă în Algeria franțuzească și lucrurile au început să se calmeze când De Gaulle s-a dus acolo și le-a spus: Je vous ai compris! Eu cred că ar trebui să existe cel puțin un politician în România care să le spună oamenilor care protestează: V-am înțeles! Pentru că printre ei sunt nebuni, unii. Dar sunt și unii care și-au pierdut job-urile, sunt și unii care nu-și mai pot plăti ratele la apartament, sunt oameni care au probleme mari. Ei trebuie înțeleși. Sigur, când îi vezi pe unii lideri ai acestor proteste, în mod evident sunt oameni care au agendă politică. Dar există o reală nemulțumire în societate, și am văzut-o și în Germania, și în Franța, am văzut-o peste tot. Unii oameni au început să aibă probleme economice mari. Ei trebuie înțeleși. Și nu aș merge să-i arătăm cu degetul: uite ăștia sunt mai proști, că nu vor mască. Nu. Aș încerca să transmit societății un mesaj de înțelegere.

Florin Negruțiu: Guvernanții cum vi se par. Sunt prea aroganți? Sunt prea lipsiți de empatie?

Daniel Funeriu: Dacă vrei empatie, te duci la psiholog, nu te duci la guvern. Dacă vrei empatie, nu e treaba guvernului. Treaba guvernului e să ia niște măsuri care fac…

Florin Negruțiu: Dar în același timp spuneți că simțiți nevoia unui politician care să spună: vă înțeleg!

Daniel Funeriu: N-am spus „a unui guvernant”. Că de-aia avem și președinte. De aia avem președinte. Conform Constituției, președintele trebuie să medieze în societate. Aici cred că e important să existe un mesaj din partea președintelui care să spună: Da, înțeleg că sunt oameni care au probleme și trebuie să ne uităm și în direcția lor. Nu aș merge în momentul de față într-o polarizare „buni-răi”, anticovidiști șamd.

Cum văd guvernarea? USR are încă reflexe de opoziție. E un om care mi se pare remarcabil, urmăriți-l: Drulă.

Florin Negruțiu: Pentru că se bate cu sindicatele, prietenii dumneavoastră.

Daniel Funeriu: Nu, nu pentru asta. Eu pe Drulă îl urmăresc de multă vreme. El s-a focalizat pe infrastructură încă de acum 6-7 ani, a ajuns deputat s-a focalizat pe asta, e ministru pe asta, deci există o continuitate, nu sare de la una la alta, nu e bun la toate. Pare să facă treabă. Mi se pare că face treabă bună Drulă. Altminteri, am senzația uneori că USR joacă această carte a opoziției interne pentru a se demarca. PNL cred că va pierde serios procente în urma acestei guvernări. PSD stă comod în opoziție și așteaptă să-i vină procentele, pentru că lumea trece printr-o perioadă grea. Dar totuși e de remarcat un lucru politic: PSD de astăzi, totuși, nu mai e PSD-ul din trecut. Nu mai e PSD-ul lui Dragnea. În educație îl avem, de exemplu, pe Dâncu, care totuși are un nivel. Îl avem pe Azamfirei de la Mureș care și el a făcut treabă bună cât a fost rector la Universitatea de Medicină, deci cumva asta e fotografia pe care o avem. Pot să mă înșel, că nu sunt aici în fiecare zi, dar…

Florin Negruțiu: Nu mai este doamna Andronescu.

Daniel Funeriu: Cred că nici Iliescu nu a făcut atât rău României, cât a făcut această doamnă.

Claudiu Pândaru: Desigur, e părerea dvs., și poate mulți nu-și aduc aminte că ați fost într-un conflict politic deschis cu dânsa multă vreme.

Daniel Funeriu: Eu n-am avut conflicte personale cu oamenii, am avut conflicte cu idei. Când tu ai acreditat universități private de aveam 600.000 de studenți la universități private pe an, când tu ai desființat învățământul profesional, când tu ai patronat tot ce înseamnă fraudă academică, lupta mea nu a fost niciodată cu oameni, lupta mea a fost pentru idei.

Dacă mă uit la PSD împotriva căruia eu am luptat foarte mult, e o altă garnitură, trebuie să recunoaștem lucrul ăsta, și – poate o să șocheze lucrul ăsta – nu aș pune la zid. Aș încerca, mai ales în această situație de criză, cel puțin să am canale de discuție cu PSD.

România nu se va putea reforma, cât timp PSD-ul nu se va reforma. PSD rămâne cel mai mare partid din România. Și PSD are oameni în eșalonul I miniștri, eșalonul II, III, IV, V, în toate eșaloanele. Degeaba ești tu ministru, dacă trebuie să lucrezi cu oameni din eșaloanele II, III, IV care au altă agendă. Îți ia foarte mult timp până schimbi lucrurile astea. Și atunci eu cred că ar fi un lucru util să nu mai existe această polarizare foarte, foarte radicală pe care o vedem în ziua de azi.

Florin Negruțiu: Lucrați acum în Republica Moldova. Ce faceți în Republica Moldova?

Daniel Funeriu: Republica Moldova are un acord de asociere cu Uniunea Europeană și în cadrul acestui acord de asociere UE detașează în Republica Moldova, la cererea guvernului din Republica Moldova, o serie de experți. Se numesc, așa pompos, European Union High-Level Advisers. Dăm consultanță strategică guvernului din Republica Moldova pe o serie de teme menite să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană.

În domeniul educației lucrurile merg chiar bine. Doamna Sandu a fost ministrul educației care a dat o nouă lege, inspirată din legea noastră, în 2014, și dacă vă uitați la rapoartele PISA veți vedea că Moldova avansează binișor în zona educației.

Citește și:
VIDEO Klaus Iohannis: Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Să eliminăm încălzirea pe lemne, toaletele din spatele curților, avem nevoie de școli verzi
VIDEO Klaus Iohannis: Am reușit să cristalizăm domeniile unde putem să facem diferența cu banii din PNRR – digitalizarea educației, dotarea laboratoarelor, construirea de școli verzi / Peste 70% din totalul elevilor din România au reînceput fizic școala de luni, 8 februarie
Educația primește cel mai mic buget din ultimii 30 de ani: 2,5% din PIB – proiect de buget / 70,2% sunt cheltuieli cu salariile
VIDEO Iohannis, despre proiectele din PNRR: Este nevoie de investiții semnificative în spitale noi și în cele existente pentru a le face mai sigure, în locuri de muncă, în școli
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Omul e cam paralel cu ce inseamna invatamantul preuniversitar.
    As vrea sa vad cum poti face scoala in CUPTOARE, de pe la mijlocul lui iunie pana la sfarsitul lui iulie!!!!!!!!!!!!!!!!! Asta se intampla in scolile romanesti! Omul asta vorbeste doar sa se auda!
    Excesul asta mi-aduce aminte de cincinalele ceausiste, azi, versiunea capitalista!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Școlile se redeschid pentru elevi după o lună de lockdown. Sunt cu peste 1.100 de localități mai multe în scenariul verde și cu 1,3 milioane de oameni vaccinați în plus față de momentul închiderii / România avea atunci o rată de incidență de 3,96 la mie, azi are 1,57

După o vacanță forțată, neplanificată, care a durat o lună de zile, aproape 2 milioane de elevi revin fizic la școală pe 5 mai. Lockdown-ul instituit sistemului de educație a…
Vezi articolul