Daniel Funeriu: Există o minciună gogonată referitoare la performanța ‘liceelor bune’. Principala sursă de dezvoltare a IQ-ului național stă în ridicarea nivelului elevilor cu performanțe slabe

6.349 de vizualizări
Daniel Funeriu / Foto: Facebook.com
Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu atrage atenția că ridicarea nivelului elevilor cu performanțe slabe acum este “principala sursă de dezvoltare a IQ-ului național, acolo e resursa de dezvoltare majoră a României, pe care azi o risipim cu nonșalanță”. Într-un text publicat pe Facebook, Funeriu acuză existența unei mari minciuni “referitoare la performanța ‘liceelor bune’: nu e nicio performanță să iei elevi cu medii de peste 9:50 și să îi duci la bac cu medii de peste 9. Aceste licee performează mai ales grație calității elevilor care intră”.

“Da, ‘echitatea’ e mai ‘bună’ acum ca în urmă cu 30 de ani. Dar s-a ajuns acolo prin scăderea nivelului celor de sus în loc să se ajungă prin ridicarea nivelului celor de jos”, acuză fostul ministru al Educației.

Funeriu precizează că, în opinia sa, “supralicitarea ‘echității’, într-o butucănoasă limbă de lemn, eludează esența. Dacă am fi cinstiți am înlocui ‘echitate’ cu ‘ridicarea nivelului elevilor cu performanțe slabe’. Acolo e principala sursă de dezvoltare a IQ-ului național, acolo e resursa de dezvoltare majoră a României, pe care azi o risipim cu nonșalanță”.

Fostul ministru al Educației amintește că a stabilit prin legea educației, în 2011, ca liceul să fie de 3 ani și să înceapă la clasa a X-a, modificare anulată însă de Guvernul Ponta.

Daniel Funeriu, textul publicat pe pagina sa de Facebook:

“Faptul că un liceu e bun e o măsură a calității elevilor care intră, nu neaparat a calității profesorilor de acolo. Există o minciună gogonată referitoare la performanța ‘liceelor bune’: nu e nicio performanță să iei elevi cu medii de peste 9:50 și să îi duci la bac cu medii de peste 9. Aceste licee performează mai ales grație calității elevilor care intră.

Nu avem o metrică pentru a evalua calitatea profesorilor din ele și nici calitatea managementului. Desigur, sunt și profesori buni în ele, și ar fi bine ca mai mulți copii să profite de ei. Această fractură logică e unul din motivele pentru care nu încurajez menționarea ‘echității educaționale’ în documentele de politici publice, ba mai mult, consider că supralicitarea ‘echității’, într-o butucănoasă limbă de lemn, eludează esența.

Dacă am fi cinstiți am înlocui ‘echitate’ cu ‘ridicarea nivelului elevilor cu performanțe slabe’. Acolo e principala sursă de dezvoltare a IQ-ului național, acolo e resursa de dezvoltare majoră a României, pe care azi o risipim cu nonșalanță.

Franța e exemplu clasic al punerii în practică a ‘echității’.

Da, ‘echitatea’ e mai ‘bună’ acum ca în urmă cu 30 de ani. Dar s-a ajuns acolo prin scăderea nivelului celor de sus în loc să se ajungă prin ridicarea nivelului celor de jos.

Și din acest motiv am făcut prin lege liceul de 3 ani în loc de 4. Astfel ar fi crescut cu o treime numărul elevilor care intră în licee ‘bune’ și ar fi, astfel, trași în sus. Dar ce să-i faci, geniile pesediste nu au înțeles asta și au schimbat…”

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii
  1. Domnu Fueriu, IQ-ul este determinat genetic , depinde de ceea ce moșteneste fiecare de la genitori. Că nu se modifică ba chiar scade se vede ! De 30 de ani , da si deacum încolo, tot prostălăi planetei rămânem, cu matale in frunte!😅

  2. Funeriu are parțial dreptate.
    De obicei elevii care sunt slabi la învățătura, sunt slabi în general din motive care nu țin de profesor.
    Nu poți la matematica de exemplu sa pui fundițe și clopoței la teoreme și la rezolvari de probleme ca să îi captezi atenția elevului care desenează pe caiet în timpul orei de curs, sau joaca jocuri pe telefon pe sub banca.Nu poți învata teoria și face tema în locul lui. Nu poți sa îl convingi ca acasă nu se învață ascultând muzica șamd.
    Familia are rol important în formarea copilului. Dacă ii găsește scuza la lene, superficialitate, dacă îl lasă să stea zilnic ore întregi pe rețele de socializare sau pe jocuri pe telefon sau computer, este clar de ce acesta este un elev slab la învățătura.

  3. Elev de 10 fara eforturi proprii nu exista, oricat de buni ar fi profesorii. Nu trebuie sa fii un profesor de geniu ca sa stimulezi un elev de 10, de fapt marea majoritate a asa zisilor profesori buni nu sunt decat excesiv de severi si exigenti. In realitate un profesor bun este un profesor care capteaza atentia elevilor fara a abuza de autoritate. Un profesor care are peste 90% dintre elevii cu note peste 7-8 (verificate in teste independente) este un profesor foarte bun.
    In sistemele de invatamant performante nu-ti cere nimeni sa fii geniu, sa ai 10 pe linie, ci sa ai o pregatire buna si cat echilibrata, activitati sportive, artistice, sociale, samd. Acest sistem care numara elevii de 10 pentru a stabili performanta este complet gresit. Ceea ce ar trebui urmarit e incadrarea intr-o curba de normalitate. In primul rand, scopul scolii nu e sa produca genii, ci sa educe oameni obisnuiti, sa-i ajute sa devina buni profesionisti intr-un domeniu sau altul. Nu toata lumea trebuie sa devina cercetator sau neurochirurg. In al doilea rand nu toti elevii (sau parintii) sunt dispusi sa-si sacrifice copilaria pentru a devenii “genii”. Asta nu inseamna ca nu au posibilitati intelectuale, sau nu vor ajunge buni profesionisti.
    Pe scurt: degeaba pregatesti un inginer de exceptie, daca nu esti capabil sa pregatesti si pe cei 100 de muncitori care trebuie sa lucreze impreuna cu el. Daca nu ai inginer, nicio problema, il aduci de afara (asta fac americanii), dar daca nu ai muncitori calificati, nu ai nimic, iar inginerii iti pleaca afara (asta facem noi).

  4. Remarca lui Funeriu este corecta dar pana la un punct.
    Problema majora nu sunt liceele foarte bune si faptul ca elevii buni se concentreaza acolo. E firesc sa se intample asa pentru ca in felul acesta se poate crea competitie singura care poate genera progres in timpuri democratice.
    Dar segregarea demarata inca din gimnaziu este profund gresita.
    Constituirea claselor de gimnaziu de pe langa marile licee a fost o eroare majora. Elevii care invata acolo nu se pregatesc consistent ci invata in mod dezechilibrat la mate si romana si au in toti cei patru ani de gimnaziu un singur gand: sa ia o nota mare la evaluare pentru a ramane la colegiul respectiv
    Gimnaziul ramane o perioada cand un elev isi formeaza adevarata cultura generala.
    Concentrarea pe respectivele materii si neglijarea oricarei alte activitati duce la importante derapaje si in final la formarea unei personalitati “ascutite” fara capacitatea de a interpreta plenar, fara anvergura.
    Un specialist format astfel nu va avea niciodata capacitatea de a vedea dincolo de un orizont limitat.
    Pe de alta parte, o data ajunsi la un liceu bun, incepe “vartelnita” olimpiadelor
    Ele devin un scop in sine si sunt la ora actuala organizate precum clanurile magiote
    Un elev care nu merge la olimpiada devine un looser, un profesor care nu are elevi olimpici este un profesor nefrecventabil.
    Olimpiadele scolare sunt concursuri de performanta dar ele trebuie sa ramana asa, un sistem pentru elite fara conditionari si fara denaturari in masa
    Poti ramane un elev bun, un produs pe care societatea se poate baza si daca nu esti olimpic dupa cum poti esua chiar daca esti.
    Liceele bune sunt “masurate” exclusiv sau macar preponderent dupa rezultatele de la olimpiade, rezultate influentate in mod relevant de grupuri de interese.
    Acest lucru nu e firesc si trebuie sa inceteze.
    Sper ca urmatorul ministru sa nu provina dintr-un asemenea sistem (al liceelor bune) si sa incerce o solutionare reala in favoarea societatii nu al catorva indivizi.
    Din aceasta perspectiva, da, segregarea trebuie sa dispara iar sistemul de invatamant sa devina un cadru pentru educarea unui elev nu pentru “ascutirea” lui!

  5. Vizunea lui Funeriu e aproape segregationista, copiii buni sunt buni si profesorii nu conteaza. Extrapoland, cei care sunt buni la admiterea in liceu sunt cei care au fost buni si in gimnaziu, scoala primara, gradinita samd. Care s-au nascut buni, pe scurt.
    In plus toata lumea se inghesuie aiurea la liceele bune, ca profesorii nu sunt neaparat buni, nu?
    Sa iei ca reper doar examenele de admitere si bacalaureat pentru o judecata de valoare denota un primitivism greu de digerat.
    Majoritatea elevilor “buni” nici nu prea considera bacalaureatul un examen important, ci admiterea la facultate, pentru care chiar trag cu adevarat.
    Funeriu pare ca a luat-o razna de cativa ani, se baga in seama in mod public in speranta unui post politic.

    1. La gimnaziu se înghesuie pentru că au orar de dimineață.
      Iar la liceu și ca să nu rămână într-o clasa unde doar câțiva se străduiesc să învețe. Nivelul scăzut de predare e foarte periculos. Și chiar și un profesor bun nu poate face minuni, mai ales dacă e condiționat de director sa treacă cât mai mulți, mno finanțarea per elev etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Firea și Pandele au intrat în clasă cu copiii lor, deși este interzis accesul părinților în școli din cauza pandemiei / Firea: Toți părinții și copiii au acces în grupuri de 5 pentru a prelua manuale. Am dat măștile jos 30 de secunde pentru o fotografie

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, și soțul ei, Florentin Pandele, primarul din Voluntari, au intrat în clasă cu copiii lor luni, unde s-au și fotografiat fără a purta măști,…
Vezi articolul

Descentralizarea școlii la români și la germani, prin ochii jurnalistului Deutsche Welle Robert Schwartz: Ca profesor la București, am știut întotdeauna ce trebuie să fac fără să mi se spună de sus în jos, înainte sau după ’89

“Am fost profesor până în 1989 și în 1990 am fost directorul Liceului German din București. Nu am fost niciodată surprins și am știut întotdeauna ce trebuie să fac fără…
Vezi articolul