Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia reacționează după ce premierul Bolojan a comparat norma didactică din România cu cea din Germania. SIPA Muntenia a transmis că „nu poți compara mecanic numărul de ore de predare fără a compara salariile, condițiile de muncă, infrastructura școlară și resursele umane”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.
- Reacția vine după ce prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări.”
„Declarațiile publice recente ale actualului ministru al Educației, domnul Ilie Bolojan, privind comparația dintre norma didactică de predare din România și cea din state dezvoltate ale Uniunii Europene reprezintă un exercițiu de simplificare periculoasă și o dovadă de deconectare gravă de la realitatea sistemului educațional românesc”, se arată în comunicat.
SIPA Muntenia a menționat că în România „se cere mai multă muncă pe salarii mult mai mici”:
„Nu poți compara mecanic numărul de ore de predare fără a compara salariile, condițiile de muncă, infrastructura școlară și resursele umane. În Germania, Franța, Italia sau Spania, profesorii sunt plătiți de două până la cinci ori mai bine decât în România și beneficiază de sisteme funcționale de sprijin. În România, în schimb, se cere mai multă muncă pe salarii mult mai mici, într-un sistem deja subfinanțat și instabil.”
Sindicatul mai transmite că „invocarea selectivă a „modelului european” doar atunci când se cer sacrificii, dar ignorarea lui când vine vorba de salarii, respect profesional și investiții reale nu reprezintă reformă, ci reprezintă transferarea costurilor deciziilor politice asupra profesorilor și elevilor”.
Informații de context
Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european”. Acesta a comparat din nou norma didactică de predare din România cu cea din Germania. „Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală”, a afirmat Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi24.
Vineri, 6 februarie, liderii sindicali Simion Hăncescu și Marius Nistor i-au semnalat premierului Ilie Bolojan, în cadrul întâlnirii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că unii profesori nu-și vor putea completa norma didactică majorată la 20 de ore pe săptămână prin „măsurile anti-educație.”
Amintim că miercuri, 4 februarie, peste 4.000 de profesori au protestat în fața Guvernului, potrivit estimării sindicatelor. Sindicatele cer abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” și solicită, între altele, revenirea la norma didactică și la numărul de elevi la clasă de dinaintea măsurilor de austeritate, revenirea la plata cu ora „la nivelul corespunzător studiilor” și susținerea burselor elevilor și studenților la nivelul anterior modificărilor.
Săptămâna trecută, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Digi24, referitor la norma didactică de predare, că „eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi”. Întrebat despre solicitarea sindicatelor ca norma didactică de predare să revină la 18 ore, Kelemen Hunor a spus că „aici, sigur, discuțiile trebuie purtate cu cei de la Ministerul Educației. Eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi.”
Pe 30 decembrie, în ceea ce privește norma didactică, Ilie Bolojan a spus, într-un interviu pentru G4Media, că nu consideră realistă o revenire la nivelurile anterioare: „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”. Acesta a susținut că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
Redăm comunicatul integral al SIPA Muntenia
„Declarațiile publice recente ale actualului ministru al Educației, domnul Ilie Bolojan, privind comparația dintre norma didactică de predare din România și cea din state dezvoltate ale Uniunii Europene reprezintă un exercițiu de simplificare periculoasă și o dovadă de deconectare gravă de la realitatea sistemului educațional românesc.
Nu poți compara mecanic numărul de ore de predare fără a compara salariile, condițiile de muncă, infrastructura școlară și resursele umane.
În Germania, Franța, Italia sau Spania, profesorii sunt plătiți de două până la cinci ori mai bine decât în România și beneficiază de sisteme funcționale de sprijin.
În România, în schimb, se cere mai multă muncă pe salarii mult mai mici, într-un sistem deja subfinanțat și instabil.
Creșterea normei didactice de predare cu 16 ore pe lună, fără mărirea proporțională a salariului, nu este o reformă, ci o măsură contabilă, cu efecte structurale grave: restrângeri de activitate, norme imposibil de completat, mobilitate forțată și degradarea accelerată a calității actului educațional.
Consecințele sunt deja vizibile și vor lovi direct elevii, în special în cei din mediul rural, care riscă să fie educați la discipline fundamentale de cadre necalificate.
Invocarea selectivă a „modelului european” doar atunci când se cer sacrificii, dar ignorarea lui când vine vorba de salarii, respect profesional și investiții reale nu reprezintă reformă, ci reprezintă transferarea costurilor deciziilor politice asupra profesorilor și elevilor.
Educația nu se construiește prin presiune administrativă și declarații cinice, ci prin dialog social autentic, politici coerente și respect față de profesioniștii din sistem.
Germania are 16 landuri (Länder), iar fiecare land are propriul minister al educației. Comparațiile simple „România versus Germania” sunt profund greșite: educația este competență exclusivă a landurilor, normele didactice diferă de la un land la altul, salariile diferă de la un land la altul, condițiile de muncă diferă substanțial.
Germania nu este un sistem educațional unitar, ci 16 sisteme diferite, bine finanțate, autonome și adaptate local. A folosi „Germania” ca argument unic pentru mărirea normei didactice de predare în România este incorect factual și manipulativ.
Biroul Operativ al S.I.P.A. MUNTENIA”
Nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ
Potrivit unui chestionar realizat de FSE „Spiru Haret” în perioada 14-31 ianuarie 2026, la care au răspuns peste 17.000 de angajați din învățământ, mai mult de 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să participe la grevă.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală. Dintre aceștia, cei mai mulți au optat ca greva să aibă loc la finalul de an școlar, după cum a spus liderul sindical.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Citește și:
Marius Nistor, FSE: Premierul Bolojan demonstrează că nu are niciun fel de respect pentru corpul profesoral din România. Poate vrea să înceapă să facă o comparație între salariile profesorilor din Germania și cele din România. Le cer colegilor mei să reacționeze public, să nu mai accepte să tacă
Directorul Ion Ionici, despre norma de predare a profesorilor: Premierul Bolojan compară mere cu pere. Este foarte slab sau prost consiliat, în momentul în care iese și face astfel de declarații
Premierul Ilie Bolojan: Norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări / Aproape 80% dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva
OFICIAL Din februarie, doar profesorii și angajații din Învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici primesc indemnizație de hrană
Liderii sindicatelor din Educație i-au semnalat premierului Bolojan că este foarte probabil să fie cazuri în care profesorii nu-și vor putea completa norma de 20 de ore, ceea ce înseamnă o diminuare consistentă a veniturilor
Kelemen Hunor, liderul UDMR: Eu cred că norma didactică de predare poate să rămână așa cum e astăzi
Ilie Bolojan: Este greu de presupus că norma didactică în România s-ar mai putea întoarce la 18 ore, dacă în Germania este de 24 de ore
Andrei Popa
Redacția
Alexa Stănescu
