Depresii, anxietate și “fobii sociale”: Efectele dăunătoare ale restricțiilor Covid-19 asupra sănătății mintale a tinerilor, descrise într-un raport francez

459 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Restricțiile aplicate pentru combaterea pandemiei Covid-19 au efecte dăunătoare asupra sănătății mintale a tinerilor, de la depresie la apariția unor “fobii sociale”, semnalează raportul anual, ce urmează să fie publicat, al Apărătorului Drepturilor din Franța, Claire Hédon, potrivit RFI. Apărătorul Drepturilor este o autoritate independentă responsabilă cu apărarea drepturilor individuale.

Ultimul său raport anual, ce urmează să fie dat publicității oficial pe 20 noiembrie, se bazează pe conținutul a aproape 3.000 de plângeri primite de acest for, precum și pe consultări cu minori, profesori și personal medical. Apărătorul Drepturilor semnalează o înmulțire a formelor de depresie, care în perioada inițială de carantină s-a dublat în grupa de vârstă 15-24 de ani, de la 10% din grupul de referință în 2019 la 20% în 2020.

S-au înmulțit, totodată, tulburările de anxietate și “fobiile sociale”. Iar RFI completează că, într-o conferință de presă desfășurată săptămâna aceasta ca prefață la prezentarea raportului, Eric Delemar, un avocat pentru drepturile copilului, a completat că în perioadele de învățare la distanță s-au agravat “riscurile de dependență față de ecrane”, iar experții au semnalat instituției Apărătorului Drepturilor cazuri de dificultăți în menținerea ritmului circadian, tulburări de alimentație, tulburări ale somnului în rândul copiilor, care suferă și de probleme de concentrare.

Apărătorul Drepturilor a avertizat, de asemenea, că, în timp ce se face simțită o creștere a apelurilor la psihiatria pediatrică, “toată lumea psihiatriei pediatrice” continuă să sufere de lipsa resurselor.

Principala sursă de plângeri adresate acestei instituții din Franța rămâne fenomenul bullying-ul școlar, în privința căruia copiii atacați spun că nu sunt ascultați de către reprezentanții școlii, iar școlile ar susține că bullying-ul s-ar petrece nu în spațiul lor, ci pe rețelele sociale. Lucru contrazis de Claire Hédon, care afirmă că de multe ori acest fenomen începe în școală înainte să se mute pe rețele sociale.

Foto: © MartinmarkDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:
Ministrul francez al Educației condamnă cyberbullying-ul și fenomenul pornit pe TikTok împotriva elevilor de clasa a VI-a născuți în 2010. Jean – Michel Blanquer: Este complet prostesc, este împotriva valorilor noastre. Ceea ce va conta sunt valorile fraternității și nu prostia!
VIDEO Cum combate un colegiu universitar din Franța agresiunea sexuală / Un instrument de realitate virtuală le arată studenților pericolele la care sunt expuse fetele. “Ideea este să le vorbim studenților adecvat, nu cu un discurs moralizator” – profesor francez

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Eugenia Pavăl / Foto: Arhivă personală

Subiectele de la Evaluarea Națională 2022 – Limba română au fost „de nivel mediu, cu unele probleme de cunoaștere foarte bună a gramaticii” – profesoara Eugenia Pavăl: „Poate începem, încet-încet, să îi provocăm pe copii la lectură”

Tipul de subiecte date la proba de Limba română la Evaluarea Națională 2022 a fost unul potrivit, „pentru că poate începem, încet-încet, să îi provocăm pe copii la lectură, să…
Vezi articolul

„Alocația pentru transport” de până la 450 de lei pe lună, bani primiți în avans de la minister, va înlocui „sprijinul” actual pentru elevii navetiști, anunță ministrul Educației, după un val de critici stârnit de noile criterii de burse

„Avem deja un proiect de ordonanță de urgență care sunt convins că va fi adoptat săptămâna viitoare, în Guvern (…) Decontarea transportului, în primul rând, se face în avans pentru…
Vezi articolul
Foto: Pexels/ Cottonbro

REPORTAJ Cei care nu mai pleacă. “În urmă cu câteva săptămâni ne-ar fi luat mințile orice nimic. Întârzierea unui Bolt la comandă, mâncarea rece dintr-un restaurant, un nasture rupt la palton sau frigul de afară. (…) Acum nu mai avem nimic. Nici țară, nici casă, nici familie”

Peste 500.000 de refugiați au intrat în România de la începutul războiului, majoritatea femei și copii. Cei mai mulți în tranzit. Alungați de război, cu câte o valiză și câteva…
Vezi articolul