Deputatul PSD Mihai Ghigiu, președinte al Comisiei pentru învățământ din Cameră, a anunțat vineri că, împreună cu europarlamentarul Victor Negrescu, reprezentant al aceluiași partid, a cerut Comisiei Europene clarificări privind efectele măsurilor adoptate de guvern în numele PNRR afectează veniturile profesorilor și ale medicilor.
- Mihai Ghigiu a prezentat, pe Facebook, o adresă transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cere clarificări privind Jalonul 420 din PNRR și măsurile impuse de acesta. Pe lângă cei doi, printre semnatari apare și Adrian Streinu-Cercel, senator PSD, președintele Comisiei pentru sănătate.
Scrisoarea menționează, între altele, propunerile făcute de sindicatele din educație, care resping actualul proiect al Legii salarizării și care acuză că angajamentele făcute de guvern după greva generală din 2023 nu sunt respectate.
Iar semnatarii cer Comisiei să confirme sau să clarifice, între altele:
- Că implementarea Jalonului 420 poate include derogări sectoriale specifice sau măsuri echivalente pentru sectoarele Sănătate și Educație, dacă sunt respectați parametrii fiscali generali
- Dacă plafonul de 20% la nivelul fiecărei autorități nu imppune reduceri generalizate pentru veniturile lunare individuale și nu blochează măsuri de protecție pentru serviciile publice esențiale.
- Dacă plăți suplimentare pentru o serie de angajați nu trebuie tratate ca bonusuri discreționare în vederea acestui plafon – inclusiv în cazul orelor de dirigenție, orelor suplimentare de predare, lucrul în zone izolate sau unde personalul este insuficient
- Ei cer Comisiei să sprijine restrurările de personal în educație și sănătate, așa încât spitalele, școlile și universitățile să își acopere necesarul de personal
Aceeași adresă afirmă că sistemul educațional din România este „expus”, în condițiile în care raportul de țară al Comisiei Europene pe 2026 menționează un deficit de profesori în zone rurale și în cazul disciplinelor STEM, situație agravată de condiții de muncă neatractive. Iar documentul face trimitere la datele Eurostat care menționează o rată a părăsirii timpurii a școlii de 15,5% în 2025, comparativ cu 9,1% în UE, o participare de doar 76,5% la învățământul preșcolar în 2024 și, conform Monitorului Educației și Formării pe 2025, doar 23,2% dintre tinerii români (25-34 de ani) aveau studii superioare în 2024, mult sub mediile UE.
- În mesajul postat vineri pe Facebook, Mihai Ghigiu susține: „plafonul de sporuri nu obligă la tăieri pentru toată lumea, gărzile și dirigenția nu sunt privilegii, iar negocierea cu sindicatele înseamnă negociere, nu convocare la avizier. Federațiile din învățământ, care reprezintă peste 300.000 de angajați, au pus pe masă propuneri serioase încă din iunie.”
Iar el afirmă că guvernul interimar, condus de Ilie Bolojan, „numește reformă ceea ce este, de fapt, o tăiere. Diferența dintre cele două a dispărut undeva pe drum, între o ședință de guvern și un comunicat de presă”.
Amintim că Mihai Ghigiu și Victor Negrescu reprezintă PSD, partid care a forțat demiterea actualului guvern prin moțiune de cenzură în urmă cu 3 luni, dar nu și-a asumat guvernarea, iar toate încercările de a desemna un nou premier au eșuat până acum, făcând ca Ilie Bolojan și miniștrii săi să rămână interimar în funcții, cu atribuții limitate.
Vezi mesajul lui Mihai Ghigiu și adresa către Comisia Europeană, integral:
