Dezbatere online – Reforma digitală a Educației, marți, 8 iunie de la 15.00: Georgi Dimitrov (Comisia Europeană), Ligia Deca, Sorin Cîmpeanu, Ciprian Teleman, Daniel Funeriu, Vasile Dâncu, Dragoș Iliescu, Raluca Negulescu-Balaci, Mihaela Nabăr și Dacian Dolean despre conținuturile educaționale adecvate pentru o digitalizare eficientă

2.093 de vizualizări
Dezbaterea Reforma digitala a educatiei începe astăzi, 8 iunie 2021, la ora 15:00
Digitalizarea educației înseamnă conținuturi și competențe: modele de lecții smart, exerciții multimedia, resurse educaționale accesibile oricând copiilor și părinților, pe care profesorii să știe să le folosească. Care este planul de acțiune al Comisiei Europene? Dar al României? Ce investiții concrete sunt prevăzute în PNRR, cum arată radiografia României digitale azi și care sunt modelele de bune-practici? Cum ne asigurăm că nu lăsăm niciun copil în urmă în acest demers de digitalizare, în ciuda multiplelor provocări din comunitățile vulnerabile? Vom afla răspunsurile marți, 8 iunie, începând de la ora 15.00, la dezbaterea online Reforma digitală a Educației organizată de Edupedu.ro, UiPath Foundation și Brio.ro

Vor fi prezenți Georgi Dimitrov, directorul Unității din Comisia Europeană responsabile cu educația digitală, miniștrii Sorin Cîmpeanu și Ciprian Teleman, consilierul prezidențial Ligia Deca, specialistul în testare educațională Dragoș Iliescu, fostul ministru Daniel Funeriu, directorul executiv al UiPath Foundation – Raluca Negulescu-Balaci, sociologul Vasile Dâncu, psihologul educațional Dacian Dolean și directorul World Vision România – Mihaela Nabăr.

Agenda dezbaterii Reforma digitală a Educației

15:05 – 15:25 Ligia DECA, consilier prezidențial pe Educaţie şi Cercetare în cadrul  Administraţiei Prezidenţiale 

Cadrul strategic pentru reforma digitalizării educației prin programul România Educată 

15:25 – 15:45 Georgi DIMITROV, șef al departamentului pentru Educație Digitală, DG Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Comisia Europeană 

Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru Educația Digitală (2021-2027)

15:45 – 16:10 Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației 

Ce investiții în educația digitală și dezvoltarea competențelor digitale sunt prevăzute pentru finanțare în PNRR? 

16:10 – 16:25 Ciprian TELEMAN, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Investițiile în digitalizarea sistemului de învățământ prevăzute a fi finanțate prin PNRR – rețele, internet de mare viteză, zone albe, digitalizarea instituțiilor publice, reducerea faliei urban-rural

16:25 – 16:40 Dragoș ILIESCU, prof. univ. dr., psiholog, specialist în testare educațională 

Testarea competențelor digitale pentru elevi, studenți și profesori

16:40 – 16:55 Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation 

Premisele digitalizării pentru copiii din comunitățile vulnerabile din România

16:55 – 17:10 Daniel FUNERIU, cercetător, consilier la nivel înalt al Uniunii Europene în Republica Moldova, ministru al Educației 2009-2012 

Conținut educațional digital – cum ar fi arătat școala acum dacă reforma digitală începea din 2011 și care sunt așteptările dacă o începem acum? 

17:10 – 17:25 Vasile DÎNCU, prof. univ. dr., sociolog, vice-prim ministru, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 2015-2017

Paradoxurile digitalizării forțate a educației. Zece lecții și 5 îngrijorări sociologice

17:25 – 17:40 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România 

Digitalizarea comunităților din mediul rural și pachete educaționale inteligente 

17:40 – 17:55 Dacian DOLEAN, dr., psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, afiliat la Universitatea Babeș-Bolyai 

Rolul digitalizării în dezvoltarea alfabetizării: exemple de bune-practici din Statele Unite ale Americii

17:55 – 18:00 Concluzii 

Dezbaterile publice sunt deschise de către moderator după scurta prezentare a fiecărui speaker. Vor adresa întrebări și vor ridica teme de discuție atât co-paneliștii cât și moderatorul, dând voce participanților prin adresarea întrebărilor primite prin formularul de înregistrare, disponibil aici: https://forms.gle/EEYQRHb77k5u6YX6A 

Înscrieri deschise! Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere este necesar să vă înscrieți prin completarea acestui formular special, ușor de completat, prin care vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. De asemenea, vă încurajăm să ne transmiteți prin intermediul formularului și alte teme de interes pentru dumneavoastră. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.

Ce ne propunem să aflăm?

În 2019, deci cu un an înaintea pandemiei, 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, datele Eurostat clasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale. La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe, România fiind și de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% la acest indicator.

România nu are încă o strategie națională privind digitalizarea sistemului de educație și formare, așa cum au 18 sisteme de educație (în principal din Europa de Vest, Centrală și de Nord) care au implementat o strategie specifică în domeniu (Potrivit Eurydice 2019). În decembrie 2020, după un efort fără precedent și dezbateri pe mai multe domenii de consultare, care au durat două luni și la care și-au adus contribuția 1200 de experți, 24 ONG-uri, 18 companii din domeniul IT sau telecomunicații, proiectul Strategiei pentru digitalizarea Educației – SMART-Edu a fost pus în dezbatere publică.

Draftul acestui document propunea, printre altele, introducerea dezvoltării competențelor digitale în învățământul primar de anul viitor, Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a să conțină probă de abilități digitale din 2024. De asemenea, pentru profesori, competențele digitale urmau să fie introduse încă din formarea inițială, iar ținta strategiei era ca 90% din populație să fie alfabetizată digital. Există angajamentul public al preluării SMART-Edu drept componenta de digitalizare a Proiectului România Educată.

Până la acel moment, însă, abordarea integrată a tuturor aspectelor digitalizării serviciilor publice, inclusiv în domeniul educației, este asigurată de Strategia Națională pentru Agenda Digitală România 2020. Raportul DESI (Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene pentru România, din anul 2020, precizează că „măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 este necunoscută”. Cu toate că înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, România se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre în privința digitalizării.

Ce sunt competențele digitale

Sistemul de învățământ românesc operează cu cele opt competențe-cheie europene, competența digitală fiind una dintre ele. Competența digitală implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale în contexte de învăţare, de muncă şi participare la activități sociale. Include alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranță (inclusiv stare de bine/confort în mediul online şi competențe de securitate cibernetică), respectarea proprietății intelectuale, rezolvare de probleme și gândire critică.

Educația digitală înseamnă formarea competențelor digitale ale elevilor și cadrelor didactice, pe de o parte, și utilizarea tehnologiilor în scop pedagogic pentru a sprijini, a îmbunătăți și a transforma învățarea și predarea, pe de altă parte.

Digitalizarea educației contribuie, prin ricoșeu, la digitalizarea societății și implicit la folosirea avizată, pe o scară mult mai amplă, a serviciilor digitale. Creșterea cererii pentru servicii și aplicații de digitalizare se poate vedea deja prin creșterea comerțului online (+30% în 2020), multiplicarea serviciilor de curierat gestionat prin aplicații, a celor hoteliere sau de car sharing. Serviciile bancare sunt în plin proces de digitalizare, mizând pe restrângerea agențiilor fizice și multiplicarea automatelor bancare de tip self-service, iar magazinele au introdus case self-service, automate de plată a facturilor și ratelor self-service, aparate de facturare self-service. 

Programarea pentru vaccinarea anti-COVID-19 s-a realizat inițial pe o platformă online la care a aderat o populație limitată ca număr, această problemă putând fi provocată și de lipsa competențelor digitale practice, lucru remarcat de ministrul Educației, care a cerut școlilor să desemneze câte o persoană care să-i ajute pe angajați să își introducă datele în platformă și să îi asiste la programare. 

Principalele teme de discuție pe care le punem pe masa acestei dezbateri sunt:

Alfabetizarea digitală a elevilor și dezvoltarea competențelor digitale trebuie să aibă în prim-plan conținuturile educaționale adecvate. Ce înseamnă aceste conținuturi digitale?

Care este cadrul în acord cu eforturile Uniunii Europene pentru dezvoltarea competențelor digitale? 

Ce fel de resurse educaționale avem la dispoziție și ce ar trebui să creăm în continuare? 

Cum aplicăm la clasă instrumentele digitale și cum asigurăm competențele reale ale profesorilor pentru predarea digitală? 

Cum dezvoltăm un proces de digitalizare a educației la nivel național care ia în considerare provocările cu care se confruntă copiii și profesorii din medii vulnerabile social?

Evaluarea digitalizată și standardizată – care sunt beneficiile? Prima evaluare sistemică digitalizată va fi PISA 2022.

Dezvoltarea competențelor digitale trebuie introdusă de la o vârstă cât mai mică? 

Este nevoie de regândirea evaluării competențelor digitale la examenul național de Bacalaureat, în prezent fiind necesară doar prezența elevului pentru a fi declarat „admis”?

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. Lasati gluma !
    A participat ministrul online ?
    A dat ministerul laptopuri si tablete la inceputul scolii ?cate ore ? si la cate scoli ?de ce exista scoli care au primit laptopuri anul trecut in septembrie si altele anul acesta in mai?cum explica domnul ministru situatia celor cu probleme ,ramasi corigenti sau cu media scazuta la purtare ,pentru ca din n motive nu au fost prezenti ?
    Are idee ministerul ce inseamna sa fii profesor de serviciu? ca un profesor nu poate sa dea dovada de ubicuitate, acum sa fie la etajul 3 si acum la parter ?
    De ce nu merge Campeanu la Bacovia ?
    De ce Campeanu nu cere feedback in ceea ce privesteste directorii ?si inca ceva :de ce nu ne lasa Campeanu in pace ?
    Nu de alta dar vine vara !!!

  2. Dezbaterile sunt necesare și utile întotdeauna, dar dacă nu sunt urmate de acțiuni concrete pentru implementare, nu au nici un rost. În ultimii ani au fost multe astfel de dezbateri și nici un rezultat. Una din cauze ar fi că se ignoră comunitatea cea mai importantă din acest proces educațional: profesorii. Mai înainte, e necesară o consultare cât mai largă în rândul cadrelor didactice ce trebuie să implementeze aceste schimbări, pentru a afla opiniile lor, greutățile actuale în procesul de predare-învățare, soluțiile efective pentru rezolvarea acelor probleme ce sunt clar definite prin studii sau prin experiența comunității, și apoi, propuneri izvorâte chiar din rândul profesorilor pentru că astfel va rezulta o conștientizare pentru aceste schimbări ce urmează să fie implementate. Altfel, implementările vor fi contestate pentru că schimbarea vine de “sus”, sau proiectarea și conceperea legislativă sunt mai mult formale, ca să se bifeze ca “activități”. Apoi, nu trebuie ignorați elevii care vor fi afectați în procesul de învățare. Dacă sunt conștiente cadrele didactice de utilitatea acestor schimbări, atunci vor găsi modalități pedagogice să-i motiveze pe toți elevii în acest demers pentru modernizarea procesului educațional. Profesorii și elevii trebuie să fie parteneri în acest demers educațional, atât în folosul elevilor, cât și în folosul cadrelor didactice.

  3. Ei ne-au trimis in online pe cheltuiala noastra iar sindicatele se fac ca ploua. Asteptam fapte nu vorbe!

  4. Deci dezbat tot intre ei.
    Nu prea se acceptă sugestiile de le ,,firul ierbii”

    Mai pe scurt, decidenții au hotărât de mult iar acum mimează dezbaterea.
    Educativ, nu putem spune nu!

    Cu alte cuvinte NU o sa avem nicio digitalizare.

  5. La sfaturi suntem buni toți chiar dacă nu avem studii, dar practica ne omoară. Din păcate majoritatea părinților și descendenții lor sunt foarte slab dotați intelectual. Cred că sunt materii precum matematica, română au foarte multe elemente care încarcă inutil memoria elevilor. Așa ziși experți ar trebui să țină cont de foarte multe lucruri atunci când realizează programele școlare. Digitalizarea educație nu poate fi realizată atunci când nu ai curent electric să nu mai vorbim de dispozitive, internet….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Concursul pentru inspectori școlari generali și generali adjuncți va avea loc în primăvara aceasta, anunță ministrul Educației, iar cel pentru directori de școli, în vară. „Varianta de concurs din Legea lui Daniel Funeriu era mult mai bună decât ce avem astăzi”

Concursul pentru inspectori școlari generali și generali adjuncți va avea loc în primăvara aceasta, anunță ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, într-un interviu pentru HotNews.ro. Oficialul a spus și că va fi…
Vezi articolul

Dan Barna, despre schimbarea unor directori de școli: Acest demers rușinos, de mimetism de tip psd-ist, nu este o inițiativă a Guvernului/ Primul pas anul acesta va fi să organizăm examene naționale, pe bune, pentru inspectori și directorii de școli

Vicepremierul Dan Barna afirmă într-un mesaj publicat pe Facebook că în aceste zile expiră mandatele a peste 8.000 de directori de școli și că „se pare că spre 1.000 de…
Vezi articolul