Directoare de școală: Ministrul care va veni trebuie să iasă puțin din orgoliul personal, referitor la viziunea pe care o are față de sistem, și să implementeze ceea ce presupune nevoia din școală. Școala ar trebui să producă efectele pe care le produce un antibiotic

Liliana Murguleț, director al Școlii Gimnaziale nr. 79 din București, a declarat că „ministrul care va veni trebuie să iasă puțin din orgoliul personal, referitor la viziunea pe care o are față de sistem, și să implementeze – în plan legislativ și nu doar – ceea ce presupune nevoia din școală”. Profesoara a vorbit și despre faptul că noul ministru al Educației ar trebui să dezvolte o cultură a respectului față de școală. Declarațiile au fost făcute duminică, 11 ianuarie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Amintim că, marți, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.

„Voiam să spun că ministrul care va veni trebuie să iasă puțin din orgoliul personal, referitor la viziunea pe care o are față de sistem, și să implementeze – în plan legislativ și nu doar – ceea ce presupune nevoia din școală. Ori nevoia din școală este exact ceea ce s-a spus mai devreme: la latitudinea profesorului, a conducătorului de instituție, inspectorului școlar și așa mai departe”, a spus directoarea.

Liliana Murguleț a vorbit despre faptul că i se pare important ca noul ministru al Educației „să dezvolte o cultură a respectului față de școală”. Directoarea a comparat efectele pe care ar trebui să le producă școala cu efectele unui antibiotic:

„Ceea ce mi se pare foarte important este ca ministrul să dezvolte o cultură a respectului față de școală. Și când vorbesc despre respect, vorbesc în ansamblul societății, pentru că, până la urmă, societatea ar trebui să sprijine din toate palierele școala. Școala ar trebui să producă efectele pe care le produce un antibiotic – dacă vreți punctul meu de vedere. Antibioticul se luptă cu bacteriile, cu infecțiile. Asta trebuie să facă școala, trebuie să aibă un asemenea impact la nivelul societății, astfel încât să putem să distrugem infecțiile. Știu că sunt vorbe mari, dar am stat și m-am gândit cât vorbea colegul meu mai devreme că nevoile cunoscute la mod real pot aduce și soluțiile care să vină în favoarea lor.”

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seara, 13 ianuarie, că un nou ministru al Educației urmează să fie propus până la sfârșitul lunii ianuarie, în urma demisiei lui Daniel David, potrivit Agerpres.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, marți, pentru TVR1.

Informații de context (sursa)

Premierul Ilie Bolojan preia interimar conducerea unui sector asupra căruia a avut constant poziții publice critice și unde a aplicat primele și cele mai ample tăieri bugetare sectoriale, pentru a combate deficitul bugetar. Dacă interimatul durează, Bolojan va fi cel care va negocia bugetul Educației și Cercetării pentru 2026.

Politician care nu este asociat tradițional cu educația, ci cu reforma administrativă, cu reducerea cheltuielilor publice și cu eficientizarea instituțiilor, Ilie Bolojan a declarat că anul acesta statul nu trebuie să „risipească” bani revenind la veniturile primite de profesori înainte de mandatul său. În ceea ce privește universitățile, premierul a declarat că acestea trebuie să fie antreprenoriale, iar bugetele de burse și pentru cheltuieli administrative să fie reduse, adecvate la criza financiară a bugetului țării.

Ca primar al municipiului Oradea și ulterior ca președinte al Consiliului Județean Bihor, Bolojan a promovat constant ideea unui stat „mai suplu”, cu mai puține structuri și costuri mai mici, inclusiv în domenii precum cultura, educația și serviciile publice locale. Despre școlile din Bihor, Bolojan spunea că le-a comasat și nu s-ar fi întâmplat nimic rău, însă premierul nu a explicat cum anume a măsurat efectele comasării. Același premier a reorganizat vara trecută, prin legea 141/2025, care îi poartă numele, circa 1.100 de unități de învățământ. Ca urmare a comasărilor făcute la nivel național prin Legea Bolojan, numărul elevilor din învățământul simultan a crescut cu aproape 7.000 în actualul an școlar comparativ anul trecut.

În declarațiile sale publice din ultimii ani, Ilie Bolojan a vorbit despre educație mai ales din perspectiva administrației și a finanțării, nu a curriculumului sau a politicilor pedagogice. A susținut în mod repetat că sistemul public trebuie să funcționeze „cu reguli clare”, cu responsabilitate financiară și cu un control strict al cheltuielilor. În acest cadru, educația a fost tratată ca o cheltuială, niciodată ca o investiție sau ca domeniu prioritar.

Ca urmare a „Legii Bolojan”, în 2025 a fost majorată norma didactică pentru prima dată în istoria recentă, au fost făcute comasările de școli amintite mai sus, a fost majorat numărul mediu de elevi în clasă/grupă, a fost redusă degrevarea pentru directori și inspectori, au fost tăiate la jumătate tarifele la plata cu ora. Desființarea a peste 14.000 de posturi de profesori din școli și concedierea voalată a mii de profesori suplinitori prin neprelungirea contractelor pe perioadă determinată sunt tot efecte ale Legii Bolojan. Deși aceste măsuri au fost prezentate ca fiind necesare pentru echilibrul bugetar, ele au afectat profund sistemul de educație și nu au fost fundamentate pe nicio analiză pe care premierul să o prezinte public, așa cum a făcut în cazul reformei administrației publice.

Preluarea interimară a portofoliului Educației și Cercetării îl plasează acum pe Ilie Bolojan într-o poziție diferită: nu doar de decident bugetar, ci de responsabil direct pentru un sistem aflat deja sub presiune, cu reforme contestate, proteste ale profesorilor și o lipsă acută de încredere în deciziile centrale. Modul în care va gestiona această perioadă va arăta dacă abordarea sa strict administrativ-contabilă va continua.

Citește și:

Directoarea Liliana Murguleț: Am în şcoală o colegă, la nivelul primar, care primeşte sub 2.000 de lei pe lună – este doar pe contract de plată cu ora. Este mai mult decât ruşinos / Mi-aș dori să avem autonomie în recrutare de resursă umană la nivelul școlii

Profesoara Maria Manea: Un ministru dedicat învățământului preuniversitar s-ar concentra cu precădere asupra problemelor din școala românească / Fostul secretar de stat vorbește despre împărțirea Ministerului Educației în două mari categorii: universitar și preuniversitar, cu doi miniștri separați

Nicio solicitare a Ministerului privind date statistice nu are legătură cu copilul, spune directorul Viforel Dorobanțu: Datele ar trebui culese în alte moduri, în alte baze de date pe care oricum ministerul le are la dispoziție