Doar una din trei grădinițe are materiale pentru activități artistice și mai puțin de jumătate – pentru activități de tip STEM / Infrastructura educației timpurii e într-o situație “îngrijorătoare” – studiu despre grădinițele din România

4.129 de vizualizări
Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com
Nevoile grădinițelor din sistemul românesc de educație timpurie, situat mult în urma celorlalte țări europene din punct de vedere al participării copiilor și din cel al investițiilor, se întind de la dotări materiale și tehnologice până la formarea cadrelor didactice, conform evaluărilor directorilor de școală, pe când părinții indică o serie de alte probleme, de la lipsa locurilor la probleme de personal. Acestea sunt o parte dintre constatările formulate într-un studiu privind “Educația timpurie în România”, realizat de Cult Research pentru Fundația OMV Petrom și publicat miercuri.
  • Studiul a urmărit să afle situația actuală a grădinițelor și nevoile lor și se bazează, în parte, pe date statistice disponibile în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), în parte pe studii cantitative (unul în rândul directorilor de grădinițe de stat, cu un eșantion de 251 de subiecți, al doilea în rândul personalului didactic – 726 de subiecți), plus focus grupuri cu părinți și cadre didactice și o serie de interviuri în profunzime. Studiile cantitative sunt declarate reprezentative la nivel național.

Studiul conclude că situația actuală a grădinițelor în materie de infrastructură educațională este “îngrijorătoare”, educația și “cu atât mai puțin educația timpurie” neavând prioritate în alocarea bugetelor de către statul român. Aceasta, în condițiile în care România se află mult în urma țintelor și mediilor europene în acest domeniu – despre care Edupedu.ro a scris, între altele, aici, pe baza celui mai recent Monitor european al Educației și Formării.

Dotările grădinițelor și nevoile acestora – ce spun directorii și părinții
Infografic – Educația timpurie in Romania / Sursa: Fundatia OMV Petrom

Potrivit studiului, directorii de grădinițe consideră că nivelul dotărilor este unul mediu, existând “dotări de bază”. Acestea nu se ridică, însă, la nivelul așteptărilor părților implicate în actul educațional, iar lipsa dotărilor duce la limitarea tipurilor de activități.

Nevoile invocate de directorii participanti la studiu / Sursa: Raport Fundatia OMV Petrom

Nevoile diferă de la o zonă la alta, dar lista celor menționate cel mai des de directori, ce acoperă totul, de la activități la dotări și până la pregătirea celor care educă, este sugestivă:

  • Materiale consumabile, de la hârtie la jucării
  • Materiale educaționale, de la cărți la jocuri
  • Dotări și materiale pentru sport și artă – “nevoile de mișcare și de dezvoltare artistică nu pot fi acoperite de aproximativ jumătate dintre grădinițele din România”
  • Formare și cursuri pentru cadrele didactice
  • Dotări tehnologice/digitale – imprimante, proiectoare, laptopuri, tablete
  • Personalul grădinițelor – de la educatori la specialiști precum logopezi, psihologi, profesori de sprijin
  • Renovarea sălilor și a clădirilor

În același timp, părinții participanți la discuțiile de grup în cadrul studiului au confirmat aceste nevoi și au indicat unele în plus:

  • Lipsa locurilor în grădinițele de stat – “o mare problemă în special în mediul urban”
  • Nerespectarea programului prelungit
  • Dotări sub nivelul așteptărilor, de la materiale consumabile la căldură, apă caldă, săpun etc..
  • Personalul insuficient
  • Comunicarea insuficientă a educatorilor cu părinții
  • Meniul servit copiilor (nu e “suficient de nutritiv și nici consistent caloric”)
  • Curriculum neadecvat – atenție prea mare pentru aspectele cognitive și prea puțină pentru lucruri practice
  • Situația copiilor cu CES

În ansamblu, grădinițele nu au dotări suficiente pentru activități de tip STEM (40% dintre directori spun că au în mică măsură, 16% – deloc).

Și doar 32% dintre grădinițe au la dispoziție materiale pentru alte activități decât cele obișnuite (artă, teatru etc.).

Sursa: Raport Fundatia OMV Petrom

În cazul directorilor, 4 din 5 spun că ale lor grădinițe dispun de materiale de colorat sau decupat, dar numai 2 din 3 spun că dispun de biblioteci de jucării sau de jucării pentru construcție și doar o treime de materiale pentru compoziții (apă, făină, nisip, sare etc.) sau ateliere de creație.

Gradul de inserție în grădinițe

În privința inserției, provocările sunt multiple atât mediul rural, cât și în urban. Dacă la sate predomină probleme legate de situația deficitară, probleme de infrastructură sau lipsa de personal, la oraș există problema locurilor insuficiente în grădinițe și cea a diferențelor între programul de lucru al părinților și cel al grădinițelor.

Problemele și soluțiile propuse în studiu:

Sursa: Raport Fundatia OMV Petrom

8% dintre directorii participanți spun că în localitatea lor mai puțin de 50% dintre copii sunt înscriși la grădiniță, iar 7% – că între 50-75% dintre copii sunt înscriși.

Cei mai mulți dintre directori și dintre educatori menționează situația financiară instabilă sau considerentul că nu este importantă grădinița drept principale motive pentru care părinții nu-și dau copiii la grădiniță.

Concluzii ale raportului:
  • “Nevoile în ceea ce privește activitățile educaționale sunt nenumărate, de la simplele hârtii colorate și carioci, la excursii și cursuri diverse finanțate din bugetul de stat. Copiii preferă activitățile care îi scot din rutina zilnică (ex. teatru, grădinărit).
  • Formarea personalului didactic din grădinițe (nivel actual și dorința de formare) este un alt punct nevralgic. Chiar dacă directorii și cadrele didactice urmează frecvent programe pentru credite, acestea au nevoie reală de cursuri adaptate realității precum cele de identificare, interacțiune și management al copiilor cu CES, tehnici moderne de predare sau competențe digitale. Aceste cursuri trebuie să se concentreze pe partea practică, nu doar pe teorie.
  • Gradul de pregătire a elevilor pentru intrarea la școală este evaluat de educatori ca fiind unul ridicat, totuși, aceștia își doresc să abordeze mai puțin partea cognitiv-științifică și să pregătească mai mult copiii pentru viață prin dezvoltarea competențelor socio- emoționale. Această părere este susținută și de părinți și experți.
  • Gradul de inserție în grădinițe și gradul de participare la activități sunt doi indicatori care ar trebui măsurați și evaluați în dialog. Cadrele didactice și experții susțin că există diferențe de dezvoltare între copiii care frecventează grădinița de la 3 ani și cei care vin cu un an înainte de școală. Bineînțeles, părinții au un rol extrem de important în înțelegerea importanței grădiniței ca bază pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. De asemenea, părintele trebuie să construiască un parteneriat cu grădinița și trebuie să reia cu copilul anumite activități realizate la grădiniță. Astfel se asigură continuitatea și se înregistrează progresul continuu.
  • Statul este actorul principal pe scena educației timpurii. Chiar dacă ONG-urile și companiile private încearcă să sprijine grădinițele, statul este cel care trebuie să implementeze programe și măsuri cu impact real pentru o educație timpurie actuală, de calitate, adaptată nevoilor societății, care îi pregătește cât mai bine pe copii pentru intrarea la școală.”

Comunicatul prin care a fost anunțat studiul subliniază că 97% dintre educatori și directori consideră că România are nevoie de o intervenție prioritară și rapidă în domeniul educației timpurii, iar 95% dintre cadrele didactice susțin că există decalaje de dezvoltare între copiii care încep grădinița la 3 ani și cei care sunt înscriși mai târziu. Același comunicat mai notează că educatorii susțin în procent de 100% că implicarea părinților în dezvoltarea copilului este absolut esențială.

Comunicatul integral, în format .pdf:

Foto: © Oksun70 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Ministerul Educației face publice toate execuțiile bugetare din ultimii 16 ani și demonstrează că alocările totale din 2021 pentru Învățământ și pentru minister sunt mai mici, raportate la PIB, decât execuția din 2020. Raportate la execuții, sumele alocate sunt cele mai mari

Ministerul Educației face un exercițiu de transparență vineri seara, odată cu aprobarea de către Guvern a proiectului Legii Bugetului de Stat. Instituția publică într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro…
Vezi articolul

Mircea Miclea: În toamnă ne vom confrunta cu două pandemii: pandemia de frică și cea a coronavirusului. Există deja o tendință, din cauza supraprotecției pe care o asigură părinții în ultimii 10-15 ani

Riscul cu care se va confrunta societatea românească în această toamnă este “ca pandemia fricii să depășească impactul negativ pe care îl are pandemia coronavirusului”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul…
Vezi articolul

Doar „3-4 proiecte” de grădiniţe olimpice sportive private, depuse şi aprobate în programul anunţat de Darius Vâlcov, prin OUG 114. Ion Ţiriac nu ar fi aplicat, susţine rectorul UNEFS

Rectorul Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București, Florin Pelin, membru în comisia care aprobă proiectele de grădiniţe olimpice private, a declarat pentru HotNews.ro că Ion Ţiriac nu…
Vezi articolul