Dragoș Iliescu, autorul Raportului Național de Literație: Cu datele acestea nu ai ce politică publică să faci / Eșantionul a fost unul de conveniență, „nu zicem nicăieri că este reprezentativ”

2.178 de vizualizări
Raportul prezentat în cadrul unui eveniment al organizației Alfabetar, care reunește mai multe asociații și companii private, raport numit „Raportul Național de Literație” este făcut pe un eșantion care nu este reprezentativ la nivel național, pe toate categoriile de populație școlară, fiind unul de conveniență, potrivit autorului acestui document, profesorul universitar Dragoș Iliescu. Acesta a declarat pentru Edupedu.ro, că raportul are o serie de limitări, dar că acestea nu au fost trecute în document pentru că „în rapoartele de genul acesta nu prea se trec limite”.
  • În timpul conferinței respective ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că Brio, firma al cărui managing partner este Dragoș Iliescu și al cărei logo este singurul care apare pe raport, va face o testare standardizată a elevilor din mai multe școli la Română, Matematică și Istorie, ordinul de ministru fiind aprobat în acea zi, publicat o zi mai târziu, iar testarea fiind programată în perioada 30 mai-10 iunie anul curent. Contractul a fost acordat fără licitație sau vreo procedură de selecție transparentă, prevăzută de lege, fiind vorba despre o companie comercială care vinde teste școlare pe bază de abonament.

Întrebat dacă autoritățile publice din domeniul Educației pot construi politici publice pentru combaterea analfabetismului funcțional pe baza acestui Raport Național de Literație, Iliescu a spus că „Nu ai cum. Cu datele acestea nu ai ce politică să faci. Nu ai atât de multe date aici încât să construiești politici publice pe ele. Nu ai suficiente”.

Dragoș Iliescu este șeful școlii doctorale de științele educației și psihologie de la Universitatea București, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, dar nu aceasta este calitatea în care a făcut raportul, ci cea de chief scientist la Brio, compania în care este managing partner și care a participat în cadrul proiectului Alfabetar punând la dispoziție platforma pentru ca elevii să fie testați.

Cum a luat naștere raportul: „s-au adunat date și la un moment dat cei de la Alfabetar au venit către noi și au spus “măi, dar la câte date avem, nu facem și noi un state of de nation pe literație, că sunt alte țări în care se face treaba asta”?”, a spus Iliescu.

În privința eșantionului, deși au fost completate teste de către „aproape 50.000” de elevi, în raport se menționează că „raportul de față se bazează pe o bază de date totală compusă din 31.590 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII, iar rezultatele acestuia sunt prezentate pe trei straturi: (1) în funcție de vârstă, (2) în funcție de sex și (3) în funcție de 8 regiuni de dezvoltare”.

Dragoș Iliescu a explicat faptul că au fost eliminate, printr-o procedură aleatorie, făcută cu un soft profesional, testele valide care nu asigurau reprezentativitatea, așa asigurându-se o „alură de reprezentantivitate”, explicându-se astfel diferența de peste 28.000 de teste.

Citește declarațiile integrale ale lui Dragoș Iliescu despre Raportul Național de Literație, lansat în prezența ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, a consilierului de stat de la Administrația Prezidențială, Ligia Deca, a mai multor specialiști din mediul public, privat și ONG:

Edupedu.ro: În raport scrie că s-au luat în considerare aplicările valide ale testului de către elevi, dar nu scrie dacă elevii au fost selectați intenționat pentru ca eșantionul să fie reprezentativ. Este reprezentativ?

Dragoș Iliescu: Ce-am făcut noi a fost așa: aveam un eșantion foarte mare, de aproape 50.000 de aplicări valide, dar care era teribil de nereprezentativ, în sensul că erau foarte mulți din anumite clase, foarte mulți din anumite zone și atunci am extras de acolo cel mai mare eșantion posibil care este suficient de reprezentativ. Prin extragere randomizată, asta se face în anumite condiții. Spre exemplu, dacă ai un eșantion de 1.000 de oameni, din care ai 600 de fete și 400 de băieți, înseamnă că nu e reprezentativ pentru că ar trebui să fie la fel de multe fete și băieți, atunci poți să-i păstrezi pe cei 400 de băieți, iar din cele 600 de fete trebuie să extragi 400 – acest lucru se face printr-o extragere aleatorie. Atunci dai la o parte 200 de fete și o să ai (n.red eșantion reprezentativ). Sigur că lucrurile se complică când tu vrei să fie reprezentativitate și pe zonă geografică, și pe vârstă, și atunci există softuri specializate care fac chestia asta. 

Edupedu.ro: Deci a fost o selecție făcută după ce au aplicat copiii?

Dragoș Iliescu: Da, da.

Edupedu.ro: Au venit la test doar copiii care au vrut să dea acest test?

Dragoș Iliescu: Da, exact. Pe deoparte avem copii care au vrut ei să-și facă testul sau părinții le-au făcut contul și au vrut să-și facă testul, pe de altă parte avem platforma Alfabetar, în care sunt mai multe asociații care lucrează cu câteva sute de școli la momentul acesta. Cea mai mare parte a datelor prin Alfabetar s-au cules. Testul este utilizat în aceste școli de către profesori și educatori și în cadrul acestui proces educațional s-au dat testele respective.

Edupedu.ro: Așadar a fost un eșantion de conveniență?

Dragoș Iliescu: Este de conveniență, clar. Nu zicem nicăieri că este reprezentativ.

Edupedu.ro: Dar scrie că este Raport național de literație, or asta duce cu gândul că este reprezentativ pentru toată populația școlară a României. 

Dragoș Iliescu: Nu, a fost eșantion de conveniență, s-au adunat date și la un moment dat cei de la Alfabetar au venit către noi și au spus “măi, dar la câte date avem, nu facem și noi un state of de nation pe literație, că sunt alte țări în care se face treaba asta”?

Edupedu.ro: În raport apare că procentul elevilor de 8 ani reprezintă 23% din eșantion, pe când procentul elevilor de 14 ani reprezintă doar 4% dintre elevii testați – de aproape 6 ori mai puțin. Dar populația școlară de 8 ani din România nu este de 6 ori mai mare decât cea de 14 ani. Putem spune atunci că raportul este reprezentativ pentru elevii din România?

Dragoș Iliescu: Tu ai putea face un eșantion și mai mic care să fie complet reprezentativ la nivel național și am ieși undeva la 12.000. De ce nu ne-am dus acolo, pentru că nu ai niciun motiv să crezi că rezultatele ar fi altele în condițiile în care vezi atât de multă uniformitate între clasele acestea. Dacă clasa a IV-a ar avea un scor mediu radical diferit de scorul mediu pentru clasa VIII-a, atunci ai putea crede că faptul că ai prea mulți oameni din clasa a IV-a trage scorul în direcția clasei a IV-a, dar în condițiile în care este atât de uniformă, de fapt asta fost o mirare și pentru noi.

Edupedu.ro: Practic, rezultatele arată că dacă un copil intră în clasa I cu un nivel de literație „nefuncțional”, până în clasa a VIII-a are același nivel?

Dragoș Iliescu: Da.

Edupedu.ro: E ciudat în acest caz că școala pare că nu funcționează la nimic. Nu-l ajută cu nimic școala, dacă pe parcurs nu se îmbunătățește nivelul de literație?

Dragoș Iliescu: Exact, ai două ipoteze alternative aici, noi nu știam asta și de-aia sunt bune studiile de genul acesta și de-aia am decis până la urmă să facem treaba asta. Problema e următoarea: noi știm de analfabetismul funcțional din testele PISA. Și PISA unde măsoară? La 15 ani. Și în rest ce se întâmplă? Pentru că nu avem niciun fel de date în rest, încep tot felul de elucubrații. Cele două ipoteze masive, alternative, sunt așa: una care spune „copiii intră oarecum normal dar îi pierdem undeva pe parcurs și devin analfabeți la clasa a V-a”. Asta se poate testa, dacă ei sunt analfabeți, dacă ai avea extrem de puțini analfabeți la clasa a IV-a și s-ar mări volumul lor înspre 15 ani, asta ar confirma această ipoteză. E o altă ipoteză care spune că ei intră „praf” la clasa I – nu știe niciunul să scrie sau să citească, probabil ca sunt 90% analfabeți – și asta se îmbunătățește pe parcurs în așa fel încât la 15 ani ajungi la 40%, dar nu se îmbunătățește suficient de mult pentru a ajunge la 90%. Asta se poate vedea din date, dar ai vedea un altfel de progres. Ce ne iese nouă din date este că nici prima, nici a doua progresie, nu sunt reale. Datele noastre ne arată că există un cluster, o cantitate de oameni care, la oricare clasă te uiți, ei sunt acolo.

Edupedu.ro: Dar nu-i acest lucru îngrijorător, tocmai pentru că sunt copii care au vrut să facă testul, au venit voluntar la test, ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost toți elevii implicați în testare?

Dragoș Iliescu: Da, dar unii poate l-au făcut la clasă pentru că le-au zis profesorii.

Edupedu.ro: Scopul raportului a fost de a stabili un instrument de măsurare a literației, așa cum scrie în introducerea raportului și să stabiliți un moment T0 de la care să măsurați literația?

Dragoș Iliescu: Da, asta a fost. Ăsta e punctul zero. Cel puțin la cât de bine ne-am priceput noi și cu resursele pe care le-am avut – adică zero lei, zero bani, că nimeni nu ne-a dat pentru asta nimic. Noi punem treaba asta la dispoziția ministerului, „faceți ce vreți cu ea”. Pe de o parte confirmăm ceea ce știam deja și sunt câteva lucruri care erau cunoscute: că suntem undeva în jur de 40%, în general – asta confirmăm, că fetele sunt ceva mai bune decât băieții – asta confirmăm și sunt câteva lucruri noi pe care nu le știam. Faptul că acel 40% e „de la botoșei până la 43”, deci peste tot ai aproape jumătate din populația școlară „praf”. Că ai egalitate pe regiuni, de exemplu, acesta este un lucru pe care noi nu îl știam fiindcă PISA nu își face acest tip de analiză la nivel regional. O ipoteză pe care toată lumea o vântura era „hai, mai, asta se întâmplă în sud și-n Moldova, dar în Ardeal și în București…” Nu-i adevărat, că și în București tot 42% e analfabetismul funcțional. Sunt câteva lucruri în raportul nostru care, în cel mai rău caz, ar fi food for tought, în cel mai bun caz o să impulsioneze niște politici.

Edupedu.ro: Apropo de nivelul de analfabetism funcțional, de 42%, cât a reieșit și în testările PISA. Cineva ar putea spune că l-ați făcut ca să arate ca PISA. Cum s-au stabilit criteriile acestea?

Dragoș Iliescu: Ai rezultate ca PISA pentru că noi le-am definit ca PISA. Noi spunem asta, că ne bazăm pe framework-ul PISA. Măsurăm exact aceleași lucruri ca ei și avem exact aceleași definiții de spre ce înseamnă acele lucruri.

Edupedu.ro: Criteriile au fost făcute înainte de culegerea datelor sau după?

Dragoș Iliescu: Evident că înainte, pentru că asta ține de framework-ul de evaluare. Tot testul a fost creat ca să respecte PISA.

Edupedu.ro: Deci și itemii au fost creați tot pe tipicul PISA.

Dragoș Iliescu: Da, itemii au fost creați pe asessment framework-ul PISA. A fost totul foarte transparent.

Edupedu.ro: Se poate verifica faptul ca ați stabilit criteriile acestea înainte de a publica datele? Ați publicat undeva aceste informațiile acestea, le-ați anunțat înainte de a demara culeagerea datelor?

Dragoș Iliescu: Nu am publicat nimic de genul ăsta, dar sigur, toată echipa care a lucrat acum 2 ani și acum 3 ani la testul ăsta, avea framework-ul pe masă. Toți oamenii din „AVE” (n.red. Asociația pentru Valori în Educație) care au lucrat și din „Noi orizonturi”. Testul a fost făcut acum 3 ani și jumătate. Asta a fost foarte transparent – de la prima iterație a lui noi știam că acestea sunt criteriile, aceștia sunt pașii, de-aia scriem itemii în felul acesta.

Edupedu.ro: Cine a fost, în echipa voastră, expertul sau experții în literație?

Dragoș Iliescu: Maria Kovacs a lucrat cu noi, Daniela Stoicescu, de exemplu, Liliana Romaniuc, deci oamenii aceștia au scris itemi, au scris la rapoarte.

Edupedu.ro: În conferința de prezentare a raportului ați spus că „Nivelul de literație nu are legătură cu nivelul de trai.” Aici v-ați referit la faptul că nu s-au văzut diferențe pe regiuni – dacă comparăm o regiune mai bogată cu una mai săracă – dar concluzia aceasta chiar contrazice rezultatele PISA. Rapoartele lor, și l-am auzit și pe Andreas Schleicher de mai multe ori în prezentările sale spunând asta, rapoartele lor arată că, de exemplu, elevii din familiile înstărite au un nivel de literație crescut față de cei care provin din medii sau familii vulnerabile.

Dragoș Iliescu: Da, asta rezultă din PISA. Noi, din păcate, nu am cules statutul socio-economic, fiindcă asta utilizează PISA. E o variabilă compozită – statutul socio-economic – pe care o calculezi din mai multe componente. O componentă e venitul familiei, nu al persoanei, educația. Noi nu avem statutul socio-economic.

Edupedu.ro: Deci nu știți care este statutul acestor copii care au participat la testele de literație?

Dragoș Iliescu: Exact. Nu avem statutul socio-economic. În PISA e posibil să-l culegi și în alte cercetări în care tu, în mod direct, mergi pentru a chestiona oameni, dar noi nu am făcut asta. Tot ce am știut noi despre copil, când și-a dat testul, a fost din ce oraș sau localitate vine, că am luat IP-ul localității și de acolo am luat județul și apoi regiunea. Știam ce vârstă are și ce clasă e și ce sex are, atât. Nu avem nici numele copiilor. (…) E un alt tip de metodologie. Evident, știm că alfabetizarea este foarte puternic asociată cu statutul socio-economic. Concluzia aceasta este o concluzie pe data de grup. Evident, fiecare dintre copii, dacă te uiți la ei și dacă ai avea și datele de statut socio-economic asta ar fi puternic corelată cu nivel de populație. Dar la nivel național județele mai bogate nu au alfabetizarea mai bună.

Edupedu.ro: De ce nu există în raport limitele cercetării? Este o pagină în orice raport de acest fel în care apar limitările, de ce nu este și aici?

Dragoș Iliescu: Unori în rapoartele de politici… în rapoartele acestea publice de obicei nu se trec limite. În cercetările științifice treci limite. În rapoartele de genul ăsta, de regulă, nu prea se trec limite.

Edupedu.ro: Când spun de limite mă refer la faptul că poate nu este reprezentativ pentru o anumită categorie sau pentru un anumit segment, faptul că eșantionul a fost unul de conveniență…

Dragoș Iliescu: Faptul că s-au cules datele pe o perioadă de 15 luni, nu într-un anumit punct. Faptul că nu ai statut socio-economic nu e o limită pentru că în felul acesta nu ai nici culoare ochilor, deci aia nu e neapărat o limită. Rapoartele astea publice, care-s făcute mai degrabă pentru a disemina informații, de obicei nu conțin limite. Dacă te uiti la rapoartele UNICEF sau UNESCO nu ai așa ceva. La rapoartele științifice evident că trebuie, e o chestiune de etică.

Edupedu.ro: Dar poate fi considerată o cercetare științifică?

Dragoș Iliescu: Nu e un articol științific. Noi scriem acum un articol științific pe baza ei pentru a-l publica într-o revistă științifică. Acolo vei avea limite. Cercetarea e… e la fel de științifică precum un sondaj politic. Despre asta vorbim aici. E un sondaj, e un survey, practic. Poate mai robust, fiindcă testul e test, nu-i întrebi cât de buni cred ei că sunt. E ca și cum ai zice despre ultimul sondaj politic despre cine cu cine votează dacă e o cercetare științifica. Are o componentă științifică, dar în același timp el intră în categoria de cercetare aplicată. E cercetare, are o componentă științifică, dar e cercetare aplicată.

Edupedu.ro: Pe baza acestui raport și a datelor din el urmează, potrivit declarațiilor de la conferință ale ministrului Educației și ale reprezentantului Administrației Prezidențiale, să fie făcută o politică publică.

Dragoș Iliescu: Nu ai cum. Cu datele acestea nu ai ce politică să faci. Nu ai atât de multe date aici încât să construiești politici publice pe ele. Nu ai suficiente.

Edupedu.ro: Ce ar mai trebui?

Dragoș Iliescu: Ai mai avea nevoie de multe lucruri. Adică trebuie să te duci mai departe, la antecedente. Tu ai nevoie de studii care să… Când faci politici publice pentru a asana o problemă, de exemplu vrem să rezolvăm problema literației, tu trebuie să înțelegi de unde îți vine problema aia și studiul ăsta niciun moment nu se uită la antecedente. Studiile care să fundamenteze politici publice, în mod robust, în mod serios, sunt studii care se uită la antecedente. Deci de unde ne vine lipsa de literație? Din x, y z. Și atunci testezi 10 lucruri la care poate te gândești, iar 3 dintre ele îți ies ca fiind relevante și atunci pe alea te concentrezi cu intervenția.

Edupedu.ro: Adică ar trebui întrebat și profesorii și părinții și pe toate categoriile acesta și să te gândești de la bun început ce eșantion ai?

Dragoș Iliescu: Eșantionul e destul de puțin important aici, mai ales când ai date atât de consonante. Deci eșantionul e o problemă minimală la cum au ieșit rezultatele acestea. Dar noi nu am studiat antecedentele și asta e una între cele mai mari probleme unul dintre cele mai importante antecedente ține de comportamentul copilului, cât de mult citește, câte cărți are în casă. Un alt antecedent major pe care ți-l arată literatura ține de literația părinților. Noi avem niște studii la universitate, pornite la momentul acesta, care se uită la traseul transgenerațional, intergenerațional, de literație. Și știm, de principiu, din literatură, că părinții analfabeți au copii analfabeți. Iar raportul ăsta nu are… nu ai cum să ai niște politici foarte lucide în absența acelor date și nici nu cred că au de gând asta. Ce este posibil să vrea să facă este să impulsioneze studii noi în domeniul acesta, cu siguranță. Și apoi ce a făcut bine studiul acesta e că am mai ridicat un pic problema în discuție. Toată lumea și-a adus aminte că avem problema aceasta și asta nu e rău. Pentru că altfel rămâneam să discutăm o dată la trei ani sau când mai scrieți voi sau când mai scrie altcineva, o dată pe an, dar sigur o dată la trei ani când iese PISA și ne aducem aminte că avem o problemă aici. În rest, toată lumea uită și nimeni nu face nimic. Deci simplul fapt că a ajuns din nou în cunoștința publică faptul că asta e o problemă e bine. 

Edupedu.ro: În condițiile acestea, în care nu are reprezentativitatea pe care ar avea-o un studiu științific, o cercetare științifică, se susține faptul că este Raport național?

Dragoș Iliescu: Cu siguranță că există niște limite din eșantionare, chiar din instrumentul de măsură, dar astea sunt omniprezente. În același timp, să nu uităm că nu avem 1.000 de copii, eșantion ales cu grijă, avem 30.000 de copii. Sunt foarte multe eșantioane, inclusiv în PISA, asta este o limită a PISA pe care rareori o spun. De exemplu, dacă te uiți în raportul PISA nu vezi limite nicăieri trasate. Dar știm că există o limită pentru că PISA nu a testat și niciodată nu va testa copii care sunt inactivi educațional. Deci copii care au avut deja abandon la 15 ani, adică la clasa a IX-a, la liceu, copii care s-au lăsat după gimnaziu sau chiar mai repede. Ei nu intră în PISA. Exact copiii pe care eu nu-i prindem aici, nu-i prinde nici PISA. 

Edupedu.ro: Dar acești copii nu mai sunt în școală.

Dragoș Iliescu: Dar nimeni, când s-a publicat raportul PISA, nici tu nu ai spus că nu sunt toți copiii. Da așa e. Probabil că datele noastre sunt mai rele, dacă asta vrei să sugerezi.

Edupedu.ro: Nu spun că e într-un fel sau altul raportul, dar trebuie lămurit faptul că eșantionarea a fost făcută după ce ați cules datele și acesta este motivul discuției, pentru că nu am găsit în raport toate aceste lucruri. E foarte important dacă raportul are, sau nu, reprezentativitate pentru că prin lansarea acestuia având girul Ministerului Educației și al Administrației Prezidențiale, ați pus o ștampilă – ați spus atâția dintre copiii din România, elevi în școală, sunt sub nivelul „funcțional”, aceștia sunt „pe medie” și ceilalți peste nivelul „funcțional”. Acesta este și motivul pentru care întreb dacă această cercetare se poate susține în fața unui peer review, sau dacă poate fi publicat într-o revistă internațională de specialitate, dacă sunt date reprezentative la nivel național? Știți foarte bine cât de rău poate face o cercetare care să nu aibă acuratețea necesară, dar să fie prezentată ca și cum acoperă toată populația școlară. Poate mai sunt și alte cercetări diferite, de exemplu mă uitam la cele ale lui Gabriel Bădescu, care a studiat PISA pe România și care a publicat o carte, iar concluziile lui pe literație sunt altele decât cele din raportul prezent, în multe puncte.

Dragoș Iliescu: Da, îl știu bine pe Gabi, lucrăm împreună. 

Edupedu.ro: Acesta este motivul pentru care întreb dacă are reprezentativitate la nivel național studiul făcut, numit „Raportul național de literație”?

Dragoș Iliescu: Datele nu sunt eșantionate așa cum este eșantionată PISA, deci asta pot spune clar. PISA își selecționează elevii, școlile din care ia copiii, școli după o anumită rețetă, noi nu avem un astfel de eșantion. Este un eșantion foarte generos, dar de conveniență”.

Raportul Național de Literație a fost lansat luni, 12 mai 2022, și arată că 42%, în medie, dintre elevii din România, nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare). Testele concepute de „specialiști” care nu sunt menționați nicăieri în raport, au fost completate de peste 47.000 de elevi din toate regiunile țării pe o perioadă de 15 luni, dar în eșantion apar .

„Testele au fost realizate prin implicarea voluntară, alături de Brio, a unui număr impresionant de asociații și organizații cu activitate în zona de educație, dintre care menționăm: AVE România, Teach for Romania, InfinitEdu, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, Asociația Ovidiu Ro, Fundația Noi Orizonturi).

Itemii au fost dezvoltați pe baza unui proces elaborat, în care experți (profesori) au generat itemi, care au fost rafinați în mai multe etape, supuși analizei critice de către alți experți etc”, potrivit documentului.

Concluziile generale ale Raportului Național de Literație:

  • Literația medie a populației școlare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu este plasat la foarte puțin peste nivelul de “nefuncțional”, în categoria “minim funcțional” este nevoie de o dublare a capacităților de literație (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria “funcțional”.
  • În medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice.
  • Un procent de 42% din elevi se plasează în zona “nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de “minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
  • Un procent de doar 11% din elevi se plasează în zona “funcțional”. Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar.

Prezentarea raportului și conferința online pot fi urmărite aici:

De menționat, în context, că în timpul prezentării Raportului Național de Literație ministrul Educației a anunțat că firma care a făcut testarea pe literație va face o testare standardizată „în perioada 30 mai – 10 iunie, cu ajutorul partenerilor noștri BRIO către care lansez invitație de parteneriat, de colaborare pentru acest demers, să putem administra aceste evaluări standardizate la limba română, matematică și istorie prin teste care nu vor genera nici note, nici clasificări, nici ierarhizări, ci se vor constitui într-un instrument extrem de important pentru a vedea într-o manieră profesionistă, la nivel global, dar și la nivel individual, unde există puncte tari, unde există puncte ce trebuie susinute, unde există puncte slabe ce trebuie să facă obiectul unei acțiuni remediale,” a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ordinul de ministru care să prevadă testarea a fost semnat și aprobat chiar în ziua respectivă. A doa zi, vineri seara, pe 13 mai, a fost publicat deja în Monitorul Oficial respectivul ordin de ministru care prevede “la nivelul fiecărui județ/sector al municipiului București, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte 7 unități de învățământ, incluzând unități de învățământ cu profil pedagogic”.

Pe platfprma de testare unde elevii susțin aceste teste standardizate, compania respectivă are la vânzare și teste școlare pe bază de abonament, pentru elevi. Pentru acest proiect Ministerul Educației nu a încheiat transparent un contract sau o procedură de achiziție publică pentru atribuirea la licitație a serviciului oferit. Parteneriatul anunțat nu a fost făcut public până acum și nici condițiile în care se încheie.

Raportul Național de Literație poate fi consultat aici:


9 comentarii
  1. In concluzie copiii din Romania sunt “iliterati”( illiterate=analfabet in engleza). Prin urmare se impune finantarea rapida a platformei Brio ca fara asta nu iesim din situatie. Cu cat finantarea Brio intarzie mai mult cu atat vor fi mai “illiterati” elevii. Evident, odata cu Brio cele doua sute de mii de profesoare care viseaza toata ziua vacante exotice vor incepe sa livreze educatie de calitate. Vor uita de cadouri, meditatii, atentii si buchete scumpe de flori sacrificandu-se in masa pe altarul interesului superior al copilului manate de farul calauzitor al Brio! Numai parinte de copil scolar sa nu fii in vremurile astea!

  2. Atunci cand un oarecare inventeaza cuvinte ca sa sune mai pompos, prezentarea lui si raportul asociat nu merita decat o singura destinatie: cosul de gunoi.

    Traducere trebuia sa para credibila, probabil. Asa ca au inventat prin analogie: literacy=>literatie. Ignorand insa faptul ca ‘literacy tests’ au fost folosite ca o unealta de discriminare intr-o anumita perioada a istoriei 😀
    Ignorand, in acelasi timp, diferentele existente dintre ‘literacy’ si ‘numeracy’ (oare cand descopera acest cuvant, il vor traduce prin numeratie?)

    Oricum, sistemul lor de testare este genial de defect: cine-si inchipuie ca un copil de 7 ani poate sa mentina un nivel inalt de concentrare pentru 60 de minute pentru a raspunde celor 23 de ‘itemi’ (ma rog, intrebari, dar ne imprumutam din engleza cat putem, din moment ce engleza zice item, venim si noi cu pluralul inchipuit).
    E o mica diferenta fata de ‘Key Stage 1 SATs’, unde lucrarea initiala este de 30 de minute, dar pentru care aflam cum se pot cladi abilitatile testate (https://home.oxfordowl.co.uk/reading/reading-age-6-7-year-2/)

    La noi? Testam, constatam, dar nu cladim nimic. Rusinos. Pe fata.

  3. MULTUMIM parazitilor de la catedra! ! !
    cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință “unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice

    1. Au o dorință de a munci în străinătate… în același timp în care – ziceți dvs – nu vor să muncească în România?

      Profesorii lui Schroedinger, carevasăzică. Buni (și dornici) muncitori, dar nu vor, dom’le, să muncească!

      Poate vă amintiți că în școală se lucrează cu ”materialul clientului” și că uneori dacă nu ai de unde, nici Dumnezeu nu cere.

  4. Sa ne lamurim: seful scolii doctorale de la psihologie este “the big boss”, impunand studentilor doctorali sa faca disertatii exclusiv cu analiza statistica (ca el nu considera demne de atentie abordari calitative folosite in occidentul decadent – de ex. Interpretative phenomenological analysis)
    https://en.wikipedia.org/wiki/Interpretative_phenomenological_analysis

    Acest profesor, care chiar e un bun expert pe zona statistica, cand vine vorba sa faca el o demostratie de virtuozitate academica loveste magistral cu bata in balta, realizand un raport din categoria “castravetele e din familia curcubitaceelor”…

    Asta se intampla cand traiesti doar in cognitiv si nu iti rezolvi zona de umbra!

  5. Un studiu facut la misto, pe principiul “oricum nu e peer review, nu ne trage nimeni de mânecă ref limitări, design experimental inadecvat, etc” Ar fi interesant sa vorbiti si de alegerile de la Colegiul psihologilor si de ce face grupul profesorilor universitari…

  6. Dezamăgitoare explicațiile prof Iliescu…parca e un începător in design experimental…rușine! Aveam așteptări de profesionalism de la el deoarece stie meserie.

  7. >>nu au fost trecute în document
    Nu e o noutate. Romania fikusata nu are nume, semnaturi.

    >>au venit către noi și au spus
    Sanchi. Chief scientist & managing partner de firmulita romaneasca foloseste jargonul din multinationale lol. Frustrarea trebuie sa fie maxima :).

    >>un eșantion foarte mare, de aproape 50.000
    Bre Iliescule, prof. dr, chief scientist, seful scolii doctorale, blah blah. Asta nu e esantion, bre. Care e definitia esantionului bre?

    >>Nu-l ajută cu nimic școala
    Cand scoala nu ajuta trebuie aduse in scoala servicii pentru copii care sa-i ajute, prof. itinerant, logoped etc. Evident ca e nevoie si de resurse: bani, cabinete, mijloace pedagogice etc.

    Stilu’ romanesc:
    E nul pentru toți din țară, o să îi doară-n cu-cu-cu
    Vrem banii full, nu spargem bănci, sunt filme
    Dăm țepe, că-i bine și încă ține
    Stilu’ românesc, fără cagule, pistoale
    Că nu suntem în filmele americane

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like