Laurențiu Ghilea, director al Școlii Gimnaziale nr. 17 din Constanţa, a declarat, referitor la temele pentru acasă, că durata aceasta poate să difere în funcție de fiecare copil. „Unul poate să îmi facă o temă în 10 minute, indiferent de complexitate”, a precizat cadrul didactic. Declarațiile au fost făcute pentru observatornews.ro.
„Durata temelor poate diferi în funcție de fiecare copil. Unul poate să îmi facă o temă în 10 minute, indiferent de complexitate, altul, pentru aceeași temă, necesită mult mai mult timp”, ea spus Laurențiu Ghilea.
Irina Ermolaev, profesor consilier şcolar la Colegiul Mircea cel Bătrân din Constanţa, a precizat că „rămâne în continuare responsabilitate a noastră, a tuturor, în ceea ce privește stabilirea temelor pe care le vor avea”. „Pentru a acorda copiilor timp liber, pentru a le da ocazia să le fie un pic mai uşor poate”, a completat aceasta.
Edupedu.ro a scris că directorul și dirigintele trebuie să monitorizeze respectarea timpului maxim de 1 oră pentru elevii din primar și 2 ore pentru gimnaziu și liceu și anual se va colecta feedbackul elevilor și al părinților față de utilitatea și eficiența temelor pentru acasă, conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării. Este vorba despre proiectul de ordin privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar.
O altă noutate, conform documentului Ministerului Educației, este că temele de vacanță sunt teme de tip suplimentar, iar temele suplimentare sunt facultative, adică elevul nu este obligat să le facă.
Tema pentru acasă pentru o disciplină, dacă presupune realizarea unor lucrări mai ample/de sinteză, poate să fie maximum una pe modul, potrivit unui document pus în consultare publică.
Miercuri, 5 noiembrie, la prezentarea raportului săptămânal, Daniel David a declarat că „orice profesor trebuie să înțeleagă că, dacă copiii încep să vadă temele ca un element negativ, indiferent ce teme le dai, cu toată intenția bună pe care o ai ca profesor, de fapt, vei obține efecte negative”.
Recent, ministrul Educației și Cercetării a precizat că „ar trebui, la nivelul școlii, toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore”. „Eu cred că elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât să-i dai nu știu câte teme pe care nu și le face sau și le face cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro.
La începutul lunii iunie, Daniel David a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că profesorii care dau prea multe teme „merită” să fie atenționați. Acesta a vorbit și despre sancțiuni: „aici, sancțiunile sunt cele administrative, pe care le poate lua consiliul de administrație pentru diverse alte abateri. Este, efectiv, o abatere, ca orice altă abatere de la regulamentul școlii”.
Despre temele pentru acasă
În luna aprilie, ministrul Educației și Cercetării a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, referitor la temele elevilor, ca dirigintele să aibă grijă de coordonarea între profesori, „pentru a nu încărca, într-adevăr, mai mult decât este cazul copiii”. Acesta a afirmat că „temele n-ar trebui la nivelul învățământului primar să depășească o oră pe zi, 2 ore la gimnaziu și la învățământul liceal.”
în luna martie, ministrul Educației și Cercetării le-a transmis părinților îngrijorați că elevii primesc prea multe teme „să sesizeze dirigintele, directorul școlii”. Dacă nu primesc răspuns, să se îndrepte spre inspectorat și abia apoi la minister, a spus acesta.
Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat, pentru Prima TV, că „temele nu trebuie privite numai din perspectiva aceasta a formării, a învățării imediate”. Aceasta este de părere că temele sunt „un exercițiu, în primul rând, pentru gestionarea timpului, pentru gestionarea atenției”.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a spus, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că elevii trebuie să vină să spună profesorului dacă a înțeles sau nu a înțeles ceva din temă sau din lecția predată. Dacă lucrurile sunt în neregulă, abia atunci să solicite ajutorul unui alt profesor, consideră Dana Bobocea.
Un studiu experimental condus de cercetătorul Dacian Dolean, care a explorat impactul temelor asupra elevilor de clasa a III-a, la Română și la Matematică, a întors „efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor (2.58), dar și la rotunjirea numerelor naturale (0.71) și la aflarea termenului necunoscut (0.20)”, în condițiile în care „efectele medii ale programelor de intervenție educațională sunt în general pe la 0.1 dintr-o abatere standard”, a explicat acesta pentru Edupedu.ro.
Cercetătorul a declarat, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că a derulat cercetarea pornind „de la premisa că la clasa a III-a timpul de rezolvare a temei pentru acasă nu ar trebui să depășească 40 de minute”. O altă specificitate a acestui experiment a fost implicarea părinților elevilor, care au fost sprijiniți cu ghiduri create special pentru ei să își ajute copiii cu efectuarea temelor pentru acasă.
În februarie 2023, Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce părinții trebuie să îi ajute pe copii la teme, în special în primele clase: “Recomand părinților, cel puțin la clasele I și a II-a, să-și dedice cât mai mult timp temelor copiilor și să se oprească din a formula în jurul lor expresii de genul: hai mai repede, să le terminăm ca să te joci, hai mai repede, hai să nu le mai lăsăm pe ultima sută de metri, să scăpăm de ele”. “Felul în care privim noi învățarea se duce în sistemul copilului ca un virus”, a spus Oana Moraru în podcastul Cu capul în Nori.
„Tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie efectiv o posibilitate ca el (elevul – n.red) să-și consolideze acasă, să-și însușească foarte bine ceea ce a învățat la școală, să-și întipărească lucrurile acelea în minte, atât”, a precizat Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, la Radio România Actualități.
Citește și:
ULTIMA ORĂ Regulile privind temele pentru acasă au fost publicate de Ministerul Educației: Directorul și dirigintele trebuie să monitorizeze respectarea timpului maxim de 1 oră pentru elevii din primar și 2 ore pentru gimnaziu și liceu și feedback anual obligatoriu de la elevi și părinți – proiect
Temele de vacanță devin opționale, elevul nu este obligat să le facă – proiect
PROIECT Profesorii vor da cel mult o temă pentru acasă pe modul, dacă aceasta are ca finalitate realizarea unor lucrări mai ample/de sinteză
C.I.
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
3 comments
Sistemul din Norvegia este complet diferit de sistemul romanesc. Filosofia este alta. La norvegieni „scoala se face la scoala”. Temele pentru acasa sunt foarte putine sau deloc in invatamantul primar si gimnazial. La liceu se primesc mai multe teme, dar tot sunt putine. Temele inseamna lipsa de echitate, pentru ca unii au parinti prea ocupati sau care nu se pricep la teme.
Consolidarea se face in clasa. Copiii pot face la scoala ore de sprijin. Altii pot ramane la after school. Joaca afara este sfanta, indiferent de vreme. Copiii se echipeaza, ninge, ploua, e ger, ies afara la joaca. Copiii invata sau lucreaza in grup, in spatii special amenajate, la scoala.
Dar nu lipsa temelor asigura succesul invatamantului din tarile nordice, ci clasele mai mici, profesorii mult mai bine pregatiti si increderea reciproca profesori – elevi. Relatia profesor – elev este mai apropiata, de egalitate si de respect.
Copiii socializeaza la scoala, invatand sau jucandu-se. Acasa unii nu prea au cu cine, poate cu renul lui Mos Craciun.
Bine ar fi ca temele pentru acasă să nu se mai dea nici în învățământul de stat. Luați ca exemplu Norvegia. Acolo se respectă timpul liber al copiilor, acolo copiii socializează foarte mult, pe când la noi, din cauza temelor pentru acasă, copiii numai știu ce este aceea socializare, decât pe platforme de socializare. Cum am zis și în comentariul, de la un alt articol tot despre acest subiect Copiii din învățământul preuniversitar de stat au teme foarte multe pentru acasă. Au ajuns, săracii, pe lângă 5-6 ore petrecute la școală, să vină acasă și să facă teme extrem de multe, să aibă programul de lucru al unui adult, ceea ce nu este normal, demonstrează incompetența multor profesori și lipsa de empatie. Și copiii sunt stresați și obosiți, nu numai profesorii. Copilul meu, în învățământul privat, nu primește teme pentru acasă. Din clasa a III a, de când l-am mutat de la școala de stat, acum fiind în clasa a VI a nu a primit nicio temă pentru acasă, deoarece aceasta este una din regulile principale ale acestei școli private: copiii trebuie să aibă mai mult timp liber.
Bine ar fi ca temele pentru acasă să nu se mai dea nici în învățământul de stat. Luați ca exemplu Norvegia. Acolo se respectă timpul liber al copiilor, acolo copiii socializează foarte mult, pe când la noi, din cauza temelor pentru acasă, copiii numai știu ce este aceea socializare, decât pe platforme de socializare. Cum am zis și în comentariul, de la un alt articol tot despre acest subiect Copiii din învățământul preuniversitar de stat au teme foarte multe pentru acasă. Au ajuns, săracii, pe lângă 5-6 ore petrecute la școală, să vină acasă și să facă teme extrem de multe, să aibă programul de lucru al unui adult, ceea ce nu este normal, demonstrează incompetența multor profesori și lipsa de empatie. Copilul meu, în învățământul privat, nu primește teme pentru acasă. Din clasa a III a, de când l-am mutat de la școala de stat, acum fiind în clasa a VI a nu a primit nicio temă pentru acasă, deoarece aceasta este una din regulile principale ale acestei școli private: copiii trebuie să aibă mai mult timp liber.