„Cercetătorii trebuie să se obișnuiască că sunt plătiți de societate și că trebuie să dea ceva înapoi, în afară de articole științifice și prestigiu: Să le explice în special tinerilor de la școli ceea ce fac” – apel al vicepreședintelui Academiei Române, pentru deschiderea comunicării științei pe înțelesul tururor. Zamfir anunță, pe modelul Yale University, ziua porților deschise în institute pentru școli și grupuri de elevi

419 vizualizări
Foto: Arhiva personală / Lăcrimioara Cojoianu în excursie la ELI-NP
Apel puternic către cercetători de a se deschide către societate și de a contribui astfel la combaterea analfabetismului funcțional și științific, lansat de vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir. Într-un interviu acordat Edupedu.ro la o zi după ce a fost ales pentru al doilea mandat de vicepreședinte al celui mai înalt for științific al țării, Zamfir a declarat că „cercetătorii trebuie să se obișnuiască că sunt plătiți de societate și că trebuie să dea ceva înapoi în afară de articole științifice și să contribuie la prestigiul țării: și anume, să explice societății ceea ce fac”.

„Să le explice în special tinerilor de la școli, prin toate mijloacele de popularizare să vorbească despre ceea ce fac și să atragă tineretul. Asta este extraordinar de important”, a punctat fizicianul cu experiență de cercetare de 10 ani la Universitatea din Köln, Germania, și la Universitatea Yale din America.

Zamfir a oferit exemplul programelor Yale University de deschidere către publicul larg: „la Yale University, aveam ziua porților deschise la laborator. Erau mii de oameni care veneau pentru că în localitate, în New Haven, toată lumea știa că este un accelerator și în momentul când anunțam prin toate mijloacele că este ziua porților deschise veneau din curiozitate. Cei mai mulți erau tineri. Sigur că este un mijloc de atracție. Și la noi ar trebui să se facă acest lucru. Eu știu că e un efort mare, dar ar trebui să facem ziua porților deschise în institute, pentru școli, pentru grupuri de elevi. Cred că sunt foarte multe școli care ar fi doritoare să vadă. Iar în mijloacele de popularizare a științei, ar trebui ca în marile instituții din mass-media să existe reporteri pregătiți în științele naturii, care să popularizeze știința”.

Declarațiile vicepreședintelui Academiai Române, Nicolae Zamfir, pe subiectul comunicării științei pe înțelesul tuturor:

Edupedu.ro: Sunteți un susținător al popularizării științei, dovadă activitățile pe care le-ați derulat la conducerea laserului de la Măgurele. Dar România se află acum în topul internațional al analfabetismului funcțional, cu peste 40% din populația școlară de 14-15 ani la acest nivel. Ce anume din proiectele sau activitatea dvs estimați că va avea efecte în rândul populației școlare, atât de afectate de o relație slabă cu știința?

Nicolae Zamfir: Aici problema este complicată. Întrebarea dumneavoastră e simplă, dar răspunsul nu. În primul rând, cercetătorii trebuie să se obișnuiască că sunt plătiți de societate și că trebuie să dea ceva înapoi în afară de articole științifice și să contribuie la prestigiul țării: și anume, să explice societății ceea ce fac. Să le explice în special tinerilor de la școli, prin toate mijloacele de popularizare să vorbească despre ceea ce fac și să atragă tineretul. Asta este extraordinar de important. 

O experiență, de exemplu, de la Yale University: aveam ziua părților deschise la laborator. Erau mii de oameni care veneau pentru că în localitate, în New Haven, toată lumea știa că este un accelerator și în momentul când anunțam prin toate mijloacele că este ziua porților deschise veneau din curiozitate. Cei mai mulți erau tineri. Sigur că este un mijloc de atracție. Și la noi ar trebui să se facă acest lucru. Eu știu că e un efort mare, dar ar trebui să facem ziua porților deschise în institute, pentru școli, pentru grupuri de elevi. Cred că sunt foarte multe școli care ar fi doritoare să vadă. Iar în mijloacele de popularizare a științei, ar trebui ca în marile instituții din mass-media să existe reporteri pregătiți în științele naturii, care să popularizeze știința.

Dar problema este la școli. Academia Română sigur că a avut uneori cu programele școlare intervenții, dar au fost punctuale. 

Edupedu.ro: Venirea dumneavoastră în 2004 la conducerea celui mai mare proiect paneuropean dezvoltat în România, ELI-NP (Laserul de la Măgurele), a fost un moment extrem de important în popularizarea științei: ați adus o deschidere fără precedent a comunicării științifice pentru public, într-o Românie în care lumea cercetătorilor se prezenta ca extrem de opacă și autosuficientă. V-ați propus explicit să vorbiți despre proiect pe înțelesul tuturor sau a fost pur și simplu modul dvs de a vorbi despre știință cu publicul?

Nicolae Zamfir: Nu. Așa am privit proiectul. Deci am considerat că această navă-amiral a cercetării trebuie să fie un punct de atracție pentru societate. Și societatea nu este atrasă de un experiment prezentat cu jargonul specific discipliniei respective, ci de o cercetare pe care să o înțeleagă toată lumea. Plus că amploarea acelui proiect a atras atenția întregii societăți și, în particular, a tinerilor. Aveam sute de elevi care veneau să vadă, deci a fost un mijloc de a-i atrage spre știință pe tinerii care ar dori să facă ceva în viață, în direcția sta. Știu că doritorii la Facultatea de Fizică au crescut, în perioada aceea. Acum 10 ani, numărul de candidați la Fizică a crescut considerabil. 

Edupedu.ro: Aveți în vedere inițierea de proiecte pentru întărirea bazinului de unde cercetarea și știința românească își culeg oamenii, având în vedere că sprijinul pentru cercetare e ca și inexistent la nivelul bugetului, iar universitățile au mari probleme să atragă un număr mai mare de studenți, comparativ cu toate celelalte țări din UE?

Nicolae Zamfir: Intenția este să organizăm zile ale porților deschise la Institute. Avem un program pe care îl continuăm an de an: Academia în dialog cu tinerii. Anual se acordă burse care continuă până la terminare studiilor, dar în fiecare an se dau burse noi pentru 10-20 de tineri și avem foarte multe aplicații, iar cei care au au fost admiși merg în vizite la institute, se fac seminare cu ei. Dar e puțin pe lângă ceea ce s-ar putea face. 

Citește aici interviul integral acordat de fizicianul Nicolae Zamfir pentru Edupedu.ro

Foto: © Piyapong Thongcharoen | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount


1 comment
  1. la noi tinerii asistenți de cercetare sunt plătiți cu minimul pe economie pt studii superioare . jumate cat e platit un tânăr cu studii medii (atenție) care intra în instituțiile publice gen sri, sie etc. ( spun jumate pt că statul nu plătește chirie sau rata , tânărului cercetător , nici norma de hrana , haine etc.
    de unde sa mai vina , flamandul ăla , după 4..5 ani de doctorat sa tina discursuri in piața publică , că el nu are nici bani de autobuz , Intr un oraș universitar nu trăiești cu 4300 de roni , deși are ZECE !! ani de studii în plus ( 5 fac. + 5 doc) fața de tânărul fercheș cu liceu, freza și mușchi 🙄., proaspăt intrat în „structurilii” statului .
    va pup . numai bini, rău la nimi’

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a înființat o nouă facultate, de Științe Medicale și ale Sănătății. Aceasta vizează programe în engleză și gândite în paradigme educaționale de tipul case-based

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are din toamnă o nouă facultate: Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății, anunță instituția de învățământ superior. „În lume nu prea există universități comprehensive de…
Vezi articolul

16 centre de excelență în cercetare vor putea fi înființate cu câte 100 de milioane de lei. Apelul a fost lansat în consultare publică / Ministrul Bogdan Ivan: Cei mai buni cercetători români vor primi milioane de euro pentru proiectele lor

16 centre de excelență în cercetare vor putea fi înființate cu câte 100 de milioane de euro pentru inovarea în Sănătate, Climă, Cultură și Securitate civilă. Apelul a fost lansat…
Vezi articolul