Educația ar trebui să primească peste 6% din PIB, cred parlamentarii care au răspuns unui chestionar World Vision, în anul în care Guvernul Ciucă a acordat cel mai mic buget din istoria recentă Ministerului Educației – 2,1% din PIB / Aceiași parlamentari spun că școala trebuie să permită primirea de bani de la părinți

511 vizualizări
Foto: World Vision România
Foto: World Vision România
Educația trebuie să primească un buget de peste 6% din PIB, așa cum prevede încă din 2011 Legea educației Funeriu-Miclea, susține majoritatea parlamentarilor chestionați de organizația World Vision România. Declarațiile parlamentarilor incluși în acest chestionar vin în anul în care Guvernul Ciucă a acordat Ministerului Educației, condus de Ligia Deca, cel mai mic buget din istoria recentă a României: 2,1% din PIB. Deși susțin o finanțare majorată pentru educație, 54% din parlamentari vor ca școala să permită primirea de contribuții financiare de la părinți, cei mai mulți prin stabilirea unei sume fixe per elev, anunță organizația.

Organizația World Vision România a realizat în perioada 5-25 mai 2023 sondajul „Prin ochii parlamentarilor: Copiii și legile care îi afectează”. Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor oferite de 145 de parlamentari. Acestora nu li s-a cerut să-și dea numele, ci doar să numească partidul, grupul sau dacă este independent. Eșantionul este format din 71.5% bărbați și 28.5% femei, majoritatea cu vârste între 39 și 52 de ani. Distribuția respondenților în funcție de afiliera politică este după cum urmează: 69 de parlamentari PSD, 30 de parlamentari USR, 29 de parlamentari PNL, 11 parlamentari UDMR, 3 parlamentari independenți, 2 parlamentari AUR și 1 parlamentar de la minorități. În total, 145 de parlamentari au răspuns apelului World Vision România.

  • Disclaimer: această consultare nu reprezintă echivalentul unui studiu reprezentativ la nivelul întregului Parlament al României, ci este o reflecție a opiniilor celor 145 de parlamentari care au răspuns la sondajul fundației.
Câteva rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor:
  • Majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui alocat peste 6% din PIB pentru educație.
  • Mai mult de unu din doi parlamentari (54%) vor ca școala să permită primirea de contribuții financiare de la părinți, cei mai mulți prin stabilirea unei sume fixe per elev.
  • 93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat față de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10.
  • Trei sferturi dintre parlamentari (74%) consideră că legislația trebuie să prevadă sancțiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în școli.
  • Unu din șase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca acești elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor.
  • Unu din cinci parlamentari (19%) nu crede că școala ar trebui să-l invețe pe un copil să folosească telefonul în scop educațional. Cu cât vârsta parlamentarului crește, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală este mai ridicat.
  • O treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligența Artificială) va fi o amenințare pentru educația copiilor.
  • Unu din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că școala ar trebui să ofere educație sexuală copiilor.
  • Unu din zece parlamentari spune că educația sexuală ar trebui învățată în școli chiar din intervalul 6-9 ani.
  • Peste un sfert dintre parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-și exprime opinia cu privire la legile care îi vizează. Unu din cinci consideră cu aceştia nu trebuie consultaţi când vine vorba de legi care îi privesc.

3 comments
  1. @WorldVision Sondajul util, dar cei care au realizat infograficul și-au dat cu firma în cap: nu poți face un studiu despre educație și la eșantion să spui că au participat – de exemplu – 0.69% reprezentanți ai minorităților! Să fracționezi oamenii – chiar dacă matematic e posibil – e o greșeală fatală, de diletant absolut. Corectați, cu numărul de persoane care au participat din partea fiecărui partid, nu cu procente. Iau de bune restul, deși…
    Baftă!

  2. Doar așa, una din constatări, pentru că mă deranjează gramatical: ”Unu[l] din șase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES. Dintre cei care sunt de acord, 6% nu ar fi de acord ca aceștia să fie colegii de bancă [ai] copiilor lor.”

    Ce am pus în paranteze drepte sunt litere care lipsesc din textul inițial. Chestiunea cu ”unu din … 3, 5, 18 etc” pare să se ghideze după nu știu ce indicații prețioase din DOOM (una din versiuni). Sfidez pe oricine, de la vlădică la opincă, să folosească această exprimare dureroasă pentru ureche. Dacă se dorește strict o astfel de exprimare, să se folosească cifre, vizual se înțelege imediat, în vorbire tot ”unul din…” se aude. (De altfel, raportul chiar folosește cifre în majoritatea punctelor evidențiate – doar la sumar trece la cuvinte și încurcă tot).

    Apoi, corect ar fi ”să fie COLEGI DE BANCĂ COPIILOR LOR” sau ”să fie COLEGII DE BANCĂ AI COPIILOR LOR.”. Ambele versiuni sunt corect, diferența o face articularea substantivului ”colegi” sau lipsa ei.

    PS Nu predau româna, dar o vorbesc și o scriu. Limba nu e moartă, o folosim zilnic. Mă deranjează când un raport ce se vrea serios stâlcește exprimări simple (cum zic cei din tenis, greșeli neprovocate).

    Dincolo de asta… Întrebare: ați consultat cel puțin un copil înainte de a propune legi care să afecteze copiii? Răspuns (minorități): NU. Întrebare: Sunteți de acord că un copil este capabil să-și exprime opinia față de legi care-l privesc/îl afectează? Răspuns (minorități): 100% de acord (Și 100% acord puternic că un copil TREBUIE să-și exprime opinia asupra legilor care-l privesc). Râsu’-plânsu’, nu altceva.

    Un procent MULT prea mare din cei care au participat la sondaj (parlamentari din întreg spectrul politic) sunt de acord ca părinții să plătească o sumă stabilită de școală (29% din politicienii care au răspuns). 25% spun că ar trebui permis părinților să plătească o sumă (fără a fi obligați) și doar 46% spun că părinții n-ar trebui să plătească. Adică, e sau nu învățământul obligatoriu GRATUIT? Îl oblig să vină la școală iar pe părinți îi oblig să și plătească pentru asta, pentru că statul NU mai vrea să susțină financiar educația cetățenilor săi?! Frumos, foarte frumos. Semne bune viitorul are.

  3. Ca de obicei în România – știm toți teoria, practica ne omoară. Cât despre legi – ce-s alea? Legile sunt așa, niște indicații ce pot fi ignorate când vrem noi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Niciun elev nu va primi cuantumul minim al burselor, altele decât cele sociale, stabilit de noua lege a Educației, cel puțin în acest an școlar, pentru că în fiecare lună sunt zile de vacanță – proiectul cu regulile de acordare

Niciun elev din țară nu va primi bursele școlare în cuantumul minim prevăzut de noua lege a educației, din septembrie, pentru că bursele de merit, de excelență olimpică și tehnologice…
Vezi articolul

Închisoare pentru mesaj care incită la ură: Manelistul Dani Mocanu a fost condamnat, în primă instanță, la 6 luni de închisoare cu executare pentru incitare la ură, după o melodie cu mesaj dur împotriva femeilor

Manelistul Dani Mocanu a fost condamnat joi, de către Judecătoria Pitești, la șase luni de închisoare cu executare pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare din cauza melodiei ”Curwa”.…
Vezi articolul