Educația în căsătoriile din 2018. Nivelul de studii al mirilor și cine cu cine s-a căsătorit

2.367 de vizualizări
Educația în căsătoriile din România
Educația în căsătoriile din România SURSA: pexels.com
Anul trecut au fost peste 143 de mii de căsătorii, iar mai mult de 23% dintre ele s-au legat între persoane care au studii liceale, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Din statistică se poate vedea că cele mai multe căsătorii au loc între persoane cu un nivel similar de studii. Ca excepție statistică, în 2018 un bărbat cu doctorat s-a căsătorit cu o femeie fără nicio școală absolvită, iar numărul femeilor licențiate care s-au căsătorit cu bărbați care au doar liceul a fost dublu față de cel al bărbaților cu licență care s-au căsătorit cu femei absolvente de liceu.
  • În anul 2018, vârsta medie la data căsătoriei a crescut față de anul 2017 atât la bărbaţi, cât şi la femei. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, a fost de 33,8 ani la bărbaţi şi de 30,6 ani la femei, potrivit INS.

Educația în căsătoriile din România

Peste 34 de mii de căsătorii s-au încheiat anul trecut între femei și bărbați care au studii liceale. Este cel mai mare număr de căsătorii încheiate între persoane care au un nivel similar de studii. Pe locul al doilea sunt căsătoriile între „licențiați”, peste 16.500 (studii universitare de licență) și pe locul al treilea ale situații, cu peste 13 mii de căsătorii.

Cele mai multe căsătorii între soți care au niveluri diferite de studii au fost între femeile cu studii universitare de licență și bărbații care au studii liceale, peste 6.500. De remarcat că în situația inversată, numărul de căsătorii dintre bărbații cu licență și femeile care au studii liceale, este aproape la jumătate (3.300 de căsătorii). Peste 6.400 de căsătorii au avut loc între bărbați cu școală profesională și femei care au liceul absolvit.

În statistică apare și o căsătorie între o femeie fără școală absolvită și un bărbat cu doctorat sau post-doctorat, în schimb nu apare nicio căsătorie între o femeie cu doctorat și un bărbat fără școală.

Anul trecut s-au căsătorit 537 de bărbați fără școală și 676 de femei. Pentru aceste persoane, cele mai numeroase căsătorii au fost între ele (289), urmate de căsătoriile cu persoane din nivelurile imediat următoare – studii primare, gimnaziale, liceale și profesionale.

Citește și: Raport CE: România va pierde 7,8 milioane de locuitori, 40% din populație, până în 2060 dacă se dublează migrația. Vor pleca oamenii cu educație înaltă și calificați

Căsătoriile între persoanele cu studii superioare de doctorat au fost puține, doar 66, deși s-au căsătorit în total 296 de femei și 300 de bărbați cu acest nivel de calificare. Din această perspectivă, atât femeile cât și bărbații cu doctorat s-au căsătorit mai mult cu parteneri care au studii masterale și de licență.

În anul 2018 s-au înregistrat 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul 2017. În acest context, rata nupţialităţii a fost mai mare ca cea din anul 2017, înregistrându-se 6,5 căsătorii la 1000 locuitori, potrivit sursei citate.

Cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de bărbații din aceeaşi grupă de vârstă cu femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (12,2%).

  • În anul 2018, vârsta medie la data căsătoriei a crescut față de anul 2017 atât la bărbaţi, cât şi la femei. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, a fost de 33,8 ani la bărbaţi şi de 30,6 ani la femei, potrivit INS.
Foto: INS

Față de anul 2017, în anul 2018, în mediul urban, vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,6 ani atât la
bărbați, cât și la femei, iar în mediul rural, vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,2 ani la bărbați și
cu 0,5 ani la femei. În 2018, vârsta medie în cazul soților la data încheierii căsătoriei a fost mai mică în mediul rural comparativ cu mediul urban cu 2,4 ani pentru soț și respectiv cu 3,0 ani pentru soție.

Cel mai mare număr de căsătorii a fost înregistrat în București (24.476 căsătorii), iar cel mai mic număr de căsătorii s-a înregistrat în județul Tulcea (1087 căsătorii), spune Institutul Național de Statistică.

Situația căsătoriilor la nivel european arată, potrivit datelor disponibile pentru anul 2017, că România se situează printre țările cu o rată a nupțialității ridicată, de 7,3%, alături de Lituania (7,5%), Cipru și Letonia (6,8%) și Malta (6,3%). Țările învecinate României, Bulgaria (4,0%) și Ungaria (5,2%) au rate de nupțialitate mai mici decât ale României.

  • „Nupțialitatea” este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor la populația rezidentă medie a
    fiecărei țări în anul de referință.

Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soților în anul 2018:

  • în mediul urban, femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în 2018, în mediul urban 32,5% dintre căsătorii au fost încheiate de femei din grupa de vârstă 25-29 ani (față de 27,1% în mediul rural), iar în mediul rural 32,7% dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20-24 ani (față de 18,6% în mediul urban);
  • în mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit semnificativ pe cel înregistrat în mediul urban, fiind de două ori mai mare.

FOTO: Pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației, Monica Anisie, participă la ședința convocată de președintele Klaus Iohannis începând cu ora 12:00, cu privire la „măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19”

Ministrul Educației, Monica Anisie, participă începând cu ora 12:00 la ședința convocată de președintele Klaus Iohannis cu privire la „măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19”. Prezența ministrului Educației la discuțiile…
Vezi articolul

„Amenințările imediate” la sănătatea copiilor identificate de OMS: schimbările climatice, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la țigări electronice. „Nicio țară nu își protejează viitorul” / Pe ce loc e România

Schimbările climatice, emisiile de dioxid de carbon, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice și tutun sunt principalele „amenințări imediate” la sănătatea copiilor de pretutindeni și nicio țară nu își…
Vezi articolul

Cum a mințit secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, că PNRR nu ar permite creșteri de salarii sau sporuri pentru profesori, aflați în grevă generală: Guvernul și Parlamentul au mărit constant în 2023 veniturile diferitelor categorii de bugetari

Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a declarat miercuri după negocierile cu sindicatele că PNRR nu permite creșteri de salarii sau sporuri la profesori. Realitatea este că în PNRR nu…
Vezi articolul

Vlad Ristache, medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Chimie, s-a gândit să fie profesor: Mi se pare că ai nevoie de un har, să explici o noțiune complicată într-un mod foarte simplu și să înțeleagă absolut toată lumea, la orice nivel ar fi elevii

Vlad Ristache, medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Chimie în 2023, este în prezent student în anul I la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) din București…
Vezi articolul

Partidul AUR promovat de biserica ortodoxă și sistemul de educație: Senator AUR, invitat principal al unei conferințe organizate de Mitropolia Banatului și Universitatea de Vest Timișoara

Senatorul AUR Virgiliu-George Vlăescu, cunoscut pentru promovarea unor teorii ale conspirației, a fost invitatul principal al unei conferințe organizate în luna martie de Mitropolia Banatului, Facultatea de Litere, Istorie și…
Vezi articolul

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării despre curriculum la decizia elevului din oferta școlii: Noi avem toată încrederea în profesori și manageri că pot alege strategia potrivită în funcție de resurse ca să propună discipline care să atragă elevii

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, a spus că Ministerul are „toată încrederea în colegii profesori și manageri că pot alege strategia potrivită în funcție de resurse ca…
Vezi articolul