Elevii tind să se considere fie “buni la mate”, fie “buni la citire” chiar dacă sunt buni la ambele, iar această impresie le influențează deciziile pe parcursul vieții – studiu

1.655 de vizualizări
Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com
Elevii tind, de-a lungul anilor de școală, să se perceapă tot mai puternic fie “buni la mate”, fie pricepuți la citire/scriere, chiar dacă ei pot să fie buni la ambele, potrivit unui studiu recent, prezentat recent în The Conversation. Acesta arată că impresia astfel formată tinde să influențeze alegerile oamenilor pe parcursul vieții.

Potrivit coordonatorului studiului, Sirui Wan de la Departamentul de Psihologie al University of Winsconsin-Madison (SUA), echipa de cercetători a urmărit să afle de ce oamenii aleg anume traiectorii în educație și în carieră și când își formează, despre propria persoană, imaginea de om bun la științe exacte sau priceput la științe umaniste. Studiul s-a concentrat pe matematică și studiile de limbă deoarece sunt cele mai comune materii în sistemul școlar american.

  • În cadrul studiului au fost analizate date provenind din 142 de eșantioane independente din întreaga lume, reprezentând peste 200.000 de elevi din 16 țări și regiuni.

Cercetarea a constatat că, în școala primară, elevii care exprimau mai puternic încredere și interes în citire/vorbire tindeau să exprime un nivel similar de încredere și interes în ceea ce privește matematica. Dar, pe măsură ce treceau anii, cei care manifestau un nivel ridicat de încredere și interes față de citire/scriere declarau un nivel tot mai scăzut de interes și încredere în cunoașterea matematicii – și viceversa.

Acest lucru a fost interpretat drept o tendință a elevilor de a se considera a fi “buni” doar la una dintre cele două ramuri de studiu. Iar acest lucru este relevant prin prisma faptului că unul dintre cele mai comune motive pentru care un elev alege să urmeze o carieră sau alta este că se consideră mai buni la acea carieră.

  • În același timp, atrage atenția coordonatorul studiului, elevii ar putea să nu se mai implice deloc în studierea materiilor unde au impresia că sunt “slabi”, chiar dacă, de fapt, ei sunt buni la acele materii.

Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Științe: Lipsa de sprijin și stereotipurile de gen, nu lipsa de interes fac ca fetele să fie mai puțin înclinate spre studiul fizicii decât băieții – experte britanice
Fata profesoară, băiatul polițist. Cât de puternice sunt diferențele de gen și stereotipurile impuse de societate, în formarea imaginii despre viitor a copiilor preșcolari? Chiar mai puternice decât mediul social și economic – raport OECD

1 comment
  1. Tare studiul ăsta! Nu înțeleg ce îi nedumerea pe cercetători și ce au descoperit.
    Poți fi bun și la matematică și la limba română, dar ți-e mai ușor și mai plăcut să înveți la matematică, să zicem; iar la română faci mai mult efort. Așa că alegi să îți investești timpul și energia în studierea matematicii. E natural. Dacă ai energie pentru ambele, foarte bine, le duci pe amândouă la același nivel.
    Era evident și fără cercetările psihologilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Povestea lui Napoleon Dolar, abandonat într-o maternitate, în România anilor `90, care a ajuns apoi student la două facultăți și profesor la o școală gimnazială: ”Cărțile nu judecă, dar te ajută să judeci”

Napoleon Dolar Muntean a pornit în viață cu aproape toate dezavantajele: rom, abandonat timp de doi ani în maternitate, transferat pentru alți trei ani într-o casă de copii, bolnav și…
Vezi articolul

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin…
Vezi articolul