În ciuda unei investiții publice consistente de 55,1 miliarde de euro în anul 2023, „rezultatele elevilor francezi în clasa a IV-a rămân îngrijorătoare, în special la matematică”, unde Franța „se clasează ultima între țările Uniunii Europene și penultima în cadrul OCDE”, arată Curtea de Conturi a Franței în raportul său tematic publicat pe 20 mai 2025, consultat de Edupedu.ro.
- Raportul integral, în limba franceză, poate fi descărcat mai jos în articol.
Curtea identifică „mai multe disfuncționalități structurale”, printre care „agravarea inegalităților în timpul școlii primare”, „o guvernanță a școlii încă prea centralizată”, „o organizare a timpului școlar în decalaj cu nevoile elevilor”, precum și „un declin al atractivității profesiei de învățător”. În fața acestor constatări, Curtea formulează recomandări axate pe „recrutarea și formarea cadrelor didactice, pe utilizările pedagogice, pe reforma statutului directorilor de școală, precum și pe necesitatea de a implica mai mult colectivitățile teritoriale în politica educațională”.
Eșecul școlar este definit drept „unul dintre principalii factori de ineficiență ai sistemelor educaționale”, cu consecințe „grave, atât pentru elevi, ale căror perspective de angajare se reduc, cât și pentru societate, care are nevoie de o populație instruită pentru a stimula inovația și a susține creșterea economică”. Deși „cheltuielile dedicate școlii primare au crescut în ultimii zece ani”, performanțele elevilor au scăzut, „în special la matematică și limba franceză”. În 2023, „doar 2,5% dintre elevii francezi erau considerați ca avansați la matematică, față de o medie de 11,5% în țările OCDE”.
Situația este agravată de „puternice disparități de nivel, mai ales în rândul elevilor cel mai puțin performanți, adesea provenind din medii defavorizate”. Astfel, „40% dintre elevii de clasa a VI-a [primul an de gimnaziu; a V-a în sistemul românesc de educație – N. Red.] cu mari dificultăți aparțin grupului cu cel mai scăzut indice de poziționare socială”. În același timp, Franța „alocă o parte mai mică din PIB învățământului primar comparativ cu alte țări OCDE (1,3% față de 1,5% în medie)”.
Raportul menționează și dificultatea de a atrage și păstra cadre didactice, „ceea ce accentuează inegalitățile teritoriale”. Un alt punct criticat este organizarea timpului școlar: „Academia Națională de Medicină avertizează asupra organizării săptămânii școlare, în special cea de patru zile, considerată inadaptată ritmurilor copiilor și dăunătoare atât bunăstării lor, cât și învățării”.
În privința guvernanței școlare, Curtea observă că „pârghiile de acțiune vizează în principal funcția și statutul directorului, precum și misiunile care îi sunt atribuite”. Sistemul actual al degrevărilor este descris ca fiind „depășit”, împiedicând conducerea din punct de vedere educațional. Se propune fie „instituirea unui statut specific”, fie „generalizarea progresivă a unei degrevări complete”, ceea ce ar permite „clarificarea poziției sale în cadrul echipei pedagogice, furnizarea mijloacelor necesare pentru a anima proiectul educațional și întărirea relațiilor cu partenerii externi”.
Cu toate că numărul elevilor este în scădere, „cheltuielile legate de învățământul primar continuă să crească”. În 2022, „statul a alocat 20,1 miliarde de euro învățământului primar, în principal pentru personal, în timp ce colectivitățile teritoriale au investit 19 miliarde de euro (fără pensii) în această politică publică”. Familiile și actorii privați au contribuit cu aproximativ 3 miliarde de euro, „mai ales pentru cantină și alte cheltuieli anexe”. În total, „cheltuiala pentru școala primară atinge 52 de miliarde de euro, adică 2% din PIB”.
În contextul reducerii efectivelor școlare, Curtea vede o oportunitate de reformă: „Reducerea așteptată a efectivelor școlare deschide calea pentru regândirea modelului educațional și transformarea lui într-o veritabilă pârghie de îmbunătățire”. Prima orientare propusă este „plasarea bunăstării elevilor în centrul inițiativelor”. Se urmărește „asigurarea unei mai bune coerențe între activitățile școlare, periscolare și extrașcolare, ținând cont de nevoile globale ale copilului”.
O a doua direcție este „valorificarea instrumentelor digitale în slujba învățământului”, ceea ce presupune „întărirea cooperării în jurul proiectelor pedagogice digitale și formarea echipelor educaționale în aceste domenii și instrumente”. A treia direcție este „tranziția ecologică, în special adaptarea infrastructurilor pentru a răspunde provocărilor de mediu și bunăstării elevilor”. Aceasta implică „coordonarea responsabilităților, cuantificarea nevoilor și finanțărilor, precum și transformarea clădirilor școlare în locuri de trezire, de învățare și de deschidere”.
DOCUMENT Raportul Curții de Conturi din Franța – Învățământ primar:
DOCUMENT Comunicatul de presă de la lansarea raportului Curții de Conturi din Franța – Învățământ primar:


Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
2 comments
au scos matematica și au băgat tabletaraie și tehnologie care nu stimulează gândirea logică așa că s a năruit totul..
sa avem grija după cine ne luam, vedeam pe dl ministru că zicea ceva de portofolii in loc de examen la clasa a opta , că în Franța sau Italia de ex. se vede că nu e așa roz bonbon situația . eu zic sa ne mai gândim..
Parca de aici voia domnu’ sa-și ia sursa de inspirație pentru școală românească.