Din cauza titularizării și a etapelor de mobilitate, „o echipă managerială a unei școli, indiferent la ce nivel ar fi ea, nu are încă posibilitate deplină de a-și alege oamenii cu care să lucreze”, a declarat Laura Nicoară, director adjunct la Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” din Deva, la conferința SuperTeach „Revoluția mentalității în educație – Management educațional”. Este foarte greu în învățământ, mai ales în școlile de stat, să dai oameni afară pentru lipsa de performanță, a spus Laura Nicoară; „în cel mai bun caz poți să-l iei de-o parte, ca manager, și să ai o discuție unu la unu cu el și să speri că situația se îndreaptă”, a precizat aceasta.
Managerul de școală a spus că „sunt foarte multe lucruri de schimbat cu care directorii se confruntă”, din experiența sa de director adjunct de până acum. Profesoara a declarat că a câștigat concursul pentru acest post în 2016.
Întrebată care este principala constrângere a unui director de școală în acest moment, Laura Nicoară a spus „că nu-ți poți angaja tu propria echipa, nu ai tu puterea de a-ți angaja oameni valoroși în școală, nu poți să faci lucrul acesta. Doar pe anumite posturi, pe o durată limitată de timp și atunci, în septembrie, când tu te trezești că exisă clase…”
Laura Nicoară, director adjunct la Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” din Deva:
- „Deși ți-ai dori să-ți aduci oameni valoroși în echipă, există niște etape, să le spunem așa, pe care trebuie să le parcurgi. Și ca director, și ca profesor care vrei să ajungi într-o anumită școală, există o așa numită metodologie a mișcării personalului didactic, care se desfășoară pe o perioadă destul de lungă, aproape un an de zile, prin care colegii care rămân fără post, intră în reducere de activitate sau care vor să se transfere dintr-o unitate în alta – etape pe care ei trebuie să le urmeze…
- Un director încă nu are, haide să nu spunem un director, o echipă manageriala unei școli, indiferent la ce nivel ar fi ea, nu are încă posibilitate deplină de a-și alege oamenii cu care să lucreze. Din cauza acelei titularizări. Din cauza faptului că etapele prevăd spre exemplu că cei cu reducere de activitate au prioritate pentru că sunt primii cărora trebuie să le asiguri un post pentru anul școlar următor, ori după cum știm cu toții, cum fiecare pădure are uscături, poate nu toți sau nu oameni valoroși sunt cei care intră în reducere de activitate. Și atunci, firește, ei sunt primii care ocupă niște posturi și ceilalți rămân în etapele următoare și probabil că la un moment dat nu mai au pe ce sau pentru ce să opteze.
- Cred că asta ar fi modalitatea cea mai bună de a crește valoarea școlii, de a crește succesul echipei manageriale și al întregului corp profesoral dintr-o școală: simpla putere de a-și alege echipa cu care lucrează. Pentru că atâta vreme cât omul este omul potrivit la locul potrivit, este motivat de dorința de a lucra, de a învăța, de a transmite către ceilalți atunci și rezultatele se văd”.
VIDEO Integral poate fi văzut aici
Laura Nicoară a mai spus că impactul politic asupra funcției de director de școală nu ar trebui să existe, în opinia sa.
- „Cred că o autonomie mai mare a echipei manageriale, dar și aici cu limitările de rigoare din cauza situației, are foarte mare impact politic și cred că n-ar trebui să aibă pentru că noi suntem modelatori de suflete, în primul rând, nu lucrăm cu piese de strung, pe care dacă le-am greșit le putem da la o parte și facem altele. Modelarea unui suflet de copil se face extrem de multă empatie, cu extrem de multă grijă și cu extrem de multă toleranță și o foarte bună colaborare cu părinții”, a explicat cadrul didactic.
Întrebată de moderator ce poate face un director dacă are un profesor care nu performează, aceasta a spus „nici aici nu poți să faci cum vrei. Pentru că există acea fișă de autoevaluare/evaluare la sfârșitul anului școlar, pe care un profesor o completează, așa cum vede el activitatea lui desfășurată pe un an de zile. Consiliul de Administrație nu poate decât să-i dea alt calificativ. Adică un alt punctaj decât și-a pus el. Este foarte greu în învățământ, mai ales în școlile de stat, să dai oameni afară pentru neperformanță. În cel mai bun caz poți să-l iei de-o parte, ca manager și să ai o discuție unu la unu cu el și să speri că situația se îndreaptă.”
Laura Nicoară este învățător și profesor de limbi străine (franceză, engleză, germană) la Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” din Deva, unde predă din 2006. Școala a obținut titlul de Școală Europeană de 6 ori consecutiv.
Foto: pixabay.com
Citește și:
Mircea Miclea: Directorul școlii trebuie să poată selecta profesorii, pentru reușita elevilor / Autonomia școlii se poate realiza dacă școala își alege singură conducerea
Redacția
G4Media.ro
R.P.
Mihai Peticilă
31 comments
D-na Laura Nicoară, atunci când s-a dat putere la nivelul conducerii scolii, s-au produs acele titularizari la nivel de școală, pe baza de pile și șpagă. Ideea nu e se dea putere la nivelul scolii, pentru ca nu întotdeauna exista competență la acel nivel ci sa se gesească o modalitate de a evalua profesorii în mod corect și asta sa nu vina numai din partea conducerii scolii. Se poate întra ușor în conflict cu cei din conducerea scolii din motive banale și puerile uneori ceea ce duce la pierderea postului pentru simplul fapt ca nu placi conducerii. Deci trebuie un control mai complex, care sa protejeze profesorii care fac performanță, chiar dacă ei nu le sunt pe plac echipei manageriale. Suna pompos asta cu echipa managerială, mai ales la noi unde, de regula, înseamnă o clica de nepricepuți în relația cu profesorii dar mai ales cu elevii.. Este, pana la urma, nevoie de o schimbare la nivel mental a intregului corp profesoral și a regulilor de evaluare a lor, dar și de schimbarea în egala măsură a regulilor pentru elevi și părinți, pentru a privi școală ca pe ceva serios și nu ca pe un lucru de negociat cum este acum. Dacă profesorii au responsabilități, la fel trebuie sa aiba și elevii cu ai lor părinți.
Cei ce vor fi angajati nu vor ajunge acolo exclusiv pe pile? De la cei care ne conduc pleaca problemele, sunt in functii mari toti habarnistii
În orice țară civilizată și care își dorește oameni cu adevărat competenți există concursuri serioase de angajare. Angajările pe bază de interviu, dosare făcute din pix sau doar pe baza unor diplome cumpărate de la facultăți fantomă sunt o glumă proastă în România și sunt o jignire la adresa celor care termină facultăți serioase, se titularizează prin concurs și nu pe pile, speculând o anomalie a sistemului. Ați reușit să jigniți toți acești profesori cinstiți. Colegii profesori cred că sunt siderați. Diplomele din dotare nu garantează și competențele în domeniile respective, mai ales in țara aceasta. Doar concursurile cinstite o pot face. Asta nu este mentalitate nouă în educație. Se numește promovarea falselor valori și este specifică celor care ocupă diverse posturi tocmai prin aceste modalități dubioase. Nu îți poți dori o anumită situație fără ca tu însuți să nu fi procedat la fel. Această poziție nu face cinste sistemului de învățământ pe care ni-l dorim. Ce copil/părinte și-ar dori astfel de oameni la catedră?!?
Concurs la nivelul scolii si disparitia titularizarii . Titularizarea asta a dus la scaderea calitatii educationale.multi profi dupa ce s au titularizat nu si au mai dat interesul. In felul asta ei au devenit mai nepriceputi si in consecinta au distrus generatii. E incredibil cum profesorii pun interesul lor inaintea interesului elevilor.
Acum trebuie ca și unii profesori sa recunoască faptul că odată ce un profesor s-a titularizat nu-l mai poate misca nimeni de pe postul lui indiferent de cât de eficient este la clasă. Ceea ce înseamnă că el nu performeaza și deci trebuie înlocuit. Unii trebuie trimiși din nou la scoala, sa vorbească mai coerent. Mulți știu acest lucru și nu fac nimic cu copiii. Ii umplu de note mici pe copii fără sa se gândească o clipă că orice mesaj are emițător, receptor, canal de transmitere (cel puțin) și ca o parte din reușita/nereușită elevilor lui i se datorează. Pe de alta parte, nu pot sa nu ma gândesc la clicile directorilor, care sunt orice altceva, dar numai manageri de scoala nu sunt.
Este nevoie de comisii pedagogice de specialitate care sa-l sprijine pe un manager sa facă cea mai buna alegere în privința personalului din scoala pe care temporar o conduce. Mulți directori au impresia ca si-au adus de acasă scoala și pot sa facă ce doresc ei.
Bunā ziua!
As fi curioasā sā aflu despre de fel de performante vorbim?
Anul acesta în învātāmântul românesc cadrele didactice au obtinut catedrele pe durata viabilitātii postului pe baza distantei dintre domiciliu sí unitatea scolarā. Oare câte luni au lucrat cei ,, competenti” pe criteriile din metologia actualā, deoarece al doilea era deajuns. Toate celelalte criterii se referā la sot sí sotie sau frati care locuiesc în acelasi apartament, sau casā? Învātāmântul românesc a ajuns în faza în care performantele cadrelor didactice sunt māsurate în metri si pasi?
Într-o unitate de învātāmânt existā comisii peste comisii. Mā mirā faptul cā n-au înfiintat câte o comisie în fiecare judet, care sā māsoarā aceste distante.
Este revoltātor sí indignant cā legile sí metodologiile se fac dupā placul fiecāruia sí dupā nevoile personale. În România reforma înseamnā: hai sā scoatem 2-3 cuvinte din metologia precedentā, chiar dacā nenorocim câtiva tineri, care se chinuiesc de ani de zile pentru a obtine un post titular, sí dupā ce au obtinut anul trecut cea mai mare notā din judet au rāmas sí acum cu praf în ochi. ( judetul Covasna). Fārā supārare , am 38 de ani vechime în învātāmânt, dar n-am auzit în nici un domeniu ca candidatii sā fie angajati pe baza câtorva metri dintre domiciliu si locul de muncā. Este discriminant. Sau poate au modificat metodologia din anul precedent cu gândul cā pauza mare este
potrivit, pentru cei care locuiesc lângā scoalā, sā dea cu aspiratorul?
Cititi sí comparati criteriile metodologiei din anul precedent si cel actual! Vā mai mirati cā pleacā tinerii din aceastā tarā?
As fi curioasā sā aflu, câti dintre directori sau inspectori au sesizat anomaliile din metologia actualā! Sí vā mai întreb ceva: de ce se organizeazā examene de titularizare, care este rolul lor? Sā- i umilim si mai mult pe tinerii care în fata acestor legi absurde sunt neajutorati sí neputinciosi?
Doamna director.. .cred ca știe ca asa ceva în România, cu o profunda mentalitate bizantina, asa ceva nu este posibil. Angajările s-ar face, în cea mai mare parte pe șpăgi și nepotisme. Sa nu fim ipocriți.
@ Laura Nicoara,
Nu trebuie să ne spui, ştim deja că faci parte din partidul aflat la guvernare. În România veţi colora în galben şi aerul pe care-l respirăm.
Pina acum a fost colorata aproape intreaga Romanie in rosu (cam multi ani…). Fac cu schimbul, sa nu se supere nimeni!…
Cum să nu…Îmi amintesc cu groază de titularizarea cu examen la nivelul școlii ( cât timp a durat tâmpenia asta , un an sau doi ?) Oricum , au venit atunci în colectiv câțiva colegi noi ( engleză , limba română , istorie ) de să mă ferească Dumnezeu ! Nu reușeau să lege mai mult de trei fraze coerente ( ce discurs de 50 de minute , cu explicații…) , comiteau greșeli științifice , de conținut etc. Îi corectau elevii , ajunseseră de buhul școlii. La scurt timp , toți trei s-au ” lăsat” de învățământ . Și da, au fost aleși de directoare. Că i-au plăcut ei ! Așa , și ?! Cam ăsta a fost răspunsul doamnei care a ieșit la pensie în 2012 din funcția în care fusese înscăunată în 1985 . Punct. Cam asta este.
Pe același criteriu si directorii ar trebui aleși de colectivul de profesori din școală? Haideți doamna director, știm toți cum sunt numiți directorii și pe ce criterii. Un caz particular , a fost director in 3 școli, pe unde era numit (fără concurs) a creat numai probleme, spre disperarea cadrelor didactice. Deci, despre ce vorbim? Titularizare la nivel național, lucrari corectate in centrele universitare si disparitia articolelor cu “dedicație “, asa e normal. M-am saturat de cursuri pe care le platesc din propriul buzunar si inspecții (inspectori care au picat la examenele de grad ), care nu te ajută la nimic.Si concursul cu directorii ar trebui organizat in cateva centre universitare cu lucrari sigilate si camere. Nu la nivel local si cu probe de interviu unde promoveaza cine trebuie. Sa vezi atunci “surprize, surprize”.
Oare examenele pentru titularizare nu arata cât de pregătit este un cadru didactic? De ce sa se renunțe la ele? Directorul nu mai trebuie sa-si caute profesori buni dacă aceștia și-au luat examenul de titularizare cu brio. Logic, un profesor foarte bun, n-ar profesa și el la o școală renumita? Nu credeți ca ar putea sta cu capul plecat în fata domnilor directori pentru a fi ales și el?? Și nu numai în fata directorilor a unor scoli de elita…
Oare examenele pentru titularizare nu arata cât de pregătit este un cadru didactic? De ce sa fie scoase? Directorul nu mai trebuie sa-si caute profesori buni dacă aceștia și-au luat examenul de titularizare cu brio. Logic, un profesor foarte bun, n-ar profesa și el la o școală renumita?
Se pornește de la ipoteza ca directorul dorește sa angajeze oameni valoroși în scoala. Greșit! Sunt directori care prefera oameni care nu sunt neapărat valoroși ptr educație dar au alte calități. Și la o școală cu elevi slabi și dezinteresați chiar poți aduce și premianți Nobel ca tot același lucru este.
Dar o educatoare care are grupa mica, după ce criterii va fi evaluată?
Directorii sa _si aleaga ,,echipa “la scolile lor private.
In scolile de stat,profesorii trebuie angajati in urma promovarii unui examen de titularizare relevant ,cu subiecte de nivel universitar,cum erau cele din anii 1999_2000.
Postul unui titular este pe o perioada nedeterminata,asa incat ,ar fi bine ca directorii sa inceteze cu incercarile acestea de privatizare .
Suntem ultimii pe grila de salarizare,dar primii la capitolul,perfectionari,grade didactice,inspectii,verificari ,samd.
Evident că cineva cu diplome luate pe bani și care, prin urmare, habar nu are de materiile scrise pe ele, nu își va dori niciodată un examen serios de angajare. Incompetența va dori să fie înconjurată tot de incompetență. “Pădure fără uscăciuni”? Comunitatea știe cine este uscăciunea din școala respectivă. Rușine!! [comentariu editat pentru a elimina majusculele]
Directorii și-au ales de cele mai multe ori oamenii cu care să poată lucra. De aceea am ajuns aici. Este o rușine acest punct de vedere, având în vedere că lucrați în sistem de ceva timp și știți foarte bine ce se întâmplă.
Poate vreți niște discuții cu elevi care vă vor spune despre prestația unor profesori ”aleși de director”. Rușine, doamnă!
Si e foarte bine sa fie asa, altfel directorii ar pune la catedra pe oricine vor ei. Stiu cel putin un caz in care directorul unei scoli a vrut sa angajeze un necalificat, ruda cuiva din scoala, pe o catedra intrega, catedra pe care a avut grija sa o ascunda si sa nu o raporteze la inspectorat pentru a se face repartizarea postului in mod corect catre profesori calificati cu examen national dat. Persoana respectiva nu avea nici macar o zi de facultate in domeniul pe care ar fi trebuit sa il predea copiilor, dar noroc ca a aflat cineva si nu s-a mai putut face “aranjamentul”.
Eu am patit personal. Si am ajuns la ISJ. Am avut castig de cauza.
1. Multi din actualii directori sunt numiti din pix, fara concurs, asa ca nu au nici o competenta certificata sa aleaga sau sa dea afara profesori! Acestia si-au luat titularizarea prin concurs!
2. Daca pe viitor directorii vor fi numiti in urma unui concurs pe bune, care sa nu includa interviuri sau alte etape dubioase, nu inseamna ca pot sa faca ce vor muschii lor, profesorii sunt angajati in urma unui concurs in sistem, iar sistemul nu se poate lepada de raspunderea lui fata de acesti oameni! Daca unii din ei nu sunt suficient de performanti, este vina sistemului ca nu i-a scolarizat, nu i-a trimis la cursuri pe bune, ci i-a stimulat sa obtina credite pe buzunarul propriu in conditii uneori discutabile. Ca sa ceri trebuie mai intai sa asiguri!
3. Directorii nu sunt vatafi pe mosie sa faca ce vor ei! Daca sistemul de invatamant vrea rezultate, sa investeasca in oameni! Pregatire, salarizare, respect! Altfel vorbim vorbe!
Păi da aia care învață și iau note mari la titularizare nu sunt buni. Sunt buni ăia care iau 2 sau 3 la titularizare dar marcă banul unde trebuie. În ziua de azi mai greu cu performanța având în vedere că elevii au alte preocupări. Pentru profi care vor performanță le recomand să frecventeze bodegi, prostituția, drogurile….. ca să fie pe placul elevilor.
Lasă că știm noi ce oameni cu performante vor ei.Am colega care cu 4 la titularizare a avut postul ținut de directoare.Asta ar mai lipsi sa poată sa fac chiar ce vor ei!
Un drept câștigat nu poate fi pierdut. Nu știu cum s-au titularizat alții; eu m-am titularizat în 2001 (după 10 ani de suplinire). Lucrarea mea a fost corectată pe loc, în fața celorlalți candidați.
Cu alte cuvinte, sa traducem ce a spus minunata doamna: este foarte greu sa-mi aduc eu ce pila vreau, ca ma incurca concursurile. Unde s-a mai vazut asa ceva? In orice institutie normala, oamenii sunt angajati pe baza unui concurs(fie el examen scris, dosar, interviu). Nu ca asa vrea cineva, sa si aduca pe cine vrea el ca il crede valoros. Mie mi e teama si scarba de directori care gandesc astfel. Directorul nu este nici patron pe mosia imvatantului, nici departament HR. El este un simplu administrator. Nu aduce el oameni “valorosi”. Penibila doamna. Am ramas perplex. Se tot discuta si te tot blameaza angajarile pe criterii politice sau de tip nepotism si cand colo dam articol de presa cu revolta unei directoare ca nu poate angaja pe cine vrea muschiul ei. O incurca porcaria aia de examen numita Titularizare, ca sa vezi…si mai ales sa nu crezi…
Asta ar mai lipsi: să-si aleagă școala oamenii! De ce? Noi, cei care susținem examen de Titularizare an de an, pentru că nu există posturi, ce-avem? Nu suntem capabili? După ce susținem un examen național promovat cu note mari? Trăiască nepotismul!
Aveti dreptate, ca altfel vom forma un “cartel politic”, daca tot este la moda termenul la tv… in care cel putin jumatate din scoala ar avea numele de familie Nicoară 🙂
Sunt multi neperformanti pentru ca au fost angajati fix de directori pe pile. Iar acum se plang directorii din functie de ce au angajat vechii directori. In primul rand ar trebui gandite lucrurile foarte bine si sa nu se mai aplice orice idee. Daca vreti sa oferiti performanta, dublati salariile, in caz ca ii dati afara sa le dati 24 de salarii compesatorii, ca omul a muncit sa obtina acest post, trecand prin multe examene si inspectii.
Învățătoarele să-și vadă de copii lor, lipsa de performanță nu se datorează exclusiv profesorului.
Și cum propune doamna director ca toți directorii sa își aleagă profesorii???
Ce haos ar fi în învățământ dacă s-ar renunta la concursurile de titularizare, iar profesorii, în loc sa ocupe pe merit un post, ar sta cu căciula în mana sa fie alesi ca la piață.
Cat despre metoda de a discuta cu profesorul care poate din lipsa de experienta pedagogica face unele greșeli, desigur, este cea mai buna metoda.
Alături de inspecția pe care o poate face șeful de catedra insotit de un salt coleg cu experienta pedagogica.
Astfel se pornește de la ideea ca directorul vrea sa ajute un cadru didactic sa progreseze din punct de vedere metodic, pedagogic.
Ca de urmărești doar sa scapi de acel cadru didactic, este o greșeală manageriala. Fără supărare.
Nu poate un director de scoala sa aprecieze competenta profesionala a fiecărui om.Tot un concurs “serios” rezolva problema.Este discutabil termenul “competenta “în contextul actual, când resursa umana este din ce în ce mai slab pregătită.Stiti ce studenți au universitățile?!!