Eurostat: Copiii ai căror părinți au studii scăzute sunt mai expuși sărăciei. România are cea mai mare rată din Uniunea Europeană

565 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Copiii ai căror părinți au studii scăzute, au șanse mai mari de a trăi în sărăcie când ajung la vârsta adultă, potrivit statisticilor Eurostat. În 2019, România a înregistrat cea mai mare rată la nivelul Uniunii Europene a persoanelor expuse riscului de sărăcie, ai căror părinți aveau un nivel scăzut de educație: 37.4%.

Nivelul educațional al părinților are un impact semnificativ asupra nivelului educațional al copiilor. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că părinții cu un nivel de educație ridicat au mai multe resurse financiare pentru a investi în educația copiilor lor, în comparație cu părinții cu un nivel scăzut de studii, conform Eurostat. În plus, persoanele cu studii superioare îi pot încuraja și sprijini pe aceștia să primească un nivel înalt de educație.

Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie care aveau părinți cu un nivel scăzut de educație a fost de peste 20% în 10 state membre ale UE (Estonia, Grecia, Luxemburg, Spania, Italia, Polonia, Lituania, Letonia, Bulgaria și România), cu cea mai mare rată înregistrată în România (37,4%).

Captură foto: Eurostat

Potrivit Eurydice, organizarea sistemului național de învățământ prevede:

  • ISCED level 0-2: începe cu educația timpurie și cuprinde învățământul secundar inferior sau gimnazial;
  • ISCED level 3-4: învățământul secundar superior (învățământul liceal și cel profesional) și învățământul terțiar nonuniversitar (învățământul postliceal);
  • ISCED level 5-8: învățământul superior (studii de licență, de masterat, de doctorat).
Captură foto: Eurostat

În 2019, rata riscului de sărăcie în UE a fost de peste două ori mai mare pentru adulții (cu vârste între 25 și 59 de ani) ai căror părinți aveau un nivel scăzut de educație (20.3%) decât pentru persoanele ai căror părinți aveau studii superioare (8.6%). Rata a fost de 12% pentru cei ai căror părinți aveau un nivel mediu de educație.

  • Datele pentru anul 2011 nu sunt valabile pentru România.

De cealaltă parte, cea mai mare rată a riscului de sărăcie în rândul persoanelor care aveau părinți cu studii superioare a fost în Austria (14,8%) și Suedia (12,7%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Cehia (2,3%) și România (3,2%).

Informații de context:

În februarie 2021, Consiliul a aprobat rezoluția privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării către Spațiul european al educației și nu numai (2021-2030). Această rezoluție stabilește un nou obiectiv la nivelul UE, adică un nivel de referință pentru performanța medie europeană pentru o grupă de vârstă extinsă: ponderea tinerilor între 25 și 34 de ani cu studii superioare ar trebui să fie de cel puțin 45%, până în 2030.

Un obiectiv la nivelul UE este stabilit de către UE să reducă această rată la mai puțin de 9% până în 2030 în cadrul Rezoluției Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării către spațiul european al educației și nu numai. Această rată este denumită în mod obișnuit „părăsirea timpurie a educației și formării profesionale”.

Conform strategiei educației și formării profesionale din România 2016-2020, țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 au fost următoarele:

  • 1) până în 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții;
  • 2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%;
  • 3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin 40%;
  • 4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare ar trebui să fie sub 10%;
  • 5) până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;
  • 6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010.

Un singur indicator a fost aproape atins de România la capitolul educație, din cele asumate în 2010 în fața Comisiei Europene, conform Strategiei Europa 2020: ponderea tinerilor cu studii superioare în grupa de vârstă 30-34 de ani a fost de 26,4%, potrivit Eurostat, în 2020, în condițiile în care România și-a propus ca aceasta să fie de 26,7%.

Conform Monitorului educației și formării 2020, cheltuielile României pentru educație rămân printre cele mai scăzute din UE. Potrivit ultimelor date disponibile, în 2018, cheltuielile publice generale pentru educație crescuseră în termeni reali cu 6,4%, echivalentul a 3,2% din PIB.

De asemenea, rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut, dar rămâne ridicată. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care au părăsit timpuriu școala, a înregistrat o scădere pentru cel de-al patrulea an consecutiv. Cu toate acestea, la nivelul de 15,3% în 2019, rata rămâne una dintre cele mai mari din UE, cu mult peste media UE (10,2%) și ținta României pentru anul 2020 (11,3%).

În practică, încă nu există o abordare națională integrată pentru a preveni și a combate problema structurală a părăsirii timpurii a școlii, deși au fost puse în aplicare unele măsuri.

Potrivit Comiseie Europene, pentru ca învățământul superior să rămână atractiv pe termen lung, este important să se asigure faptul că programele universitare dezvoltă competențe ale studenților care să fie pertinente pentru piața forței de muncă.

„Învățământ terțiar” este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare și altele asemenea, denumite în continuare instituții de învățământ superior sau universități. Misiunea învățământului superior este de a genera și de a transfera cunoaștere către societate prin:

a) formare inițială și continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;

b) cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011.

Citește și:
Singura țintă aproape atinsă de România pe educație: procentul tinerilor de 30-34 de ani cu studii superioare în 2020 a fost de 26,4%, potrivit Eurostat
România se numără printre țările europene cu cei mai mulți elevi care au studiat două sau mai multe limbi străine – Eurostat
România, pe ultimul loc în Europa la fondurile bugetare alocate cercetării și dezvoltării în 2020 – Eurostat

Foto: © LightpoetDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Mamă,suntem locul unu,a stai,locul unu la prostie.Vinovat este sistemul.Dar,dar si parlamentarii pentru ca nu fac eforturi sa motiveze elevii sa invete.Cunosc elevi care abia au luat burse cu medii peste 9,adica nu e normal.La început,min.ed a zis ca nu sunt bani,apoi a facut rost de bani.Dar tot nu se stie cati copii vor primi ceva…In al doilea rand,in scolile din Ro se invata doar pentru note,niste lucruri care mai târziu,nu vor ajuta cu nimic(aici nu ma refer la toate materiile,ci doar la cateva).Si mai sunt si multe alte probleme…Daca nu schimbam ceva,sa nu ne așteptam la nu stiu ce performanțe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Crește numărul de copii care sunt în clasele primare la 11 ani, deși ar trebui să fie la gimnaziu, arată datele Ministerului Educației / La fel și în cazul adolescenților de 15 ani care sunt în gimnaziu, deși ar avea vârstă de liceu

Rata elevilor care ar fi trebuit să fie la gimnaziu la vârsta de peste 11 ani, dar sunt cuprinși în învățământul primar, în anul școlar 2021-2022, a crescut ușor față…
Vezi articolul

Un elev navetist de la Liceul Sportiv din Constanța susține că a fost nevoit să plătească din banii săi drumul la școală, după ce șoferul i-a refuzat abonamentul gratuit pe motiv că avea geanta cu echipament și nu ghiozdan: Mi s-a spus că abonamentul este pentru școală, nu pentru antrenamente

Un elev navetist al Liceului cu Program Sportiv “Nicolae Rotaru”, care mergea spre casă pe ruta Constanța – Medgidia susține că a fost nevoit să-și plătească biletul cu banii săi…
Vezi articolul

UPDATE Premierul Ciolacu anunță „cea mai mare investiție” în cercetare – investiții de 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență / Este vorba despre un proiect anunțat inițial de Ministerul Cercetării în august 2023 / Agenda ședinței de guvern a inclus și un memorandum privind participarea României la un consorțiu european

„Lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească. 1,6 miliarde de lei în 20 de centre de excelență în domenii de cercetare de vârf”, a spus miercuri…
Vezi articolul