Cercetarea ar putea să nu prindă, în Guvernul Orban, nici măcar statutul de Autoritate Națională condusă de un secretar de stat, au declarat pentru Edupedu.ro mai multe surse politice și universitare. Pe de altă parte, omul care va deține cea mai mare putere pe zona universitară rămâne actualul secretar de stat, Gigel Paraschiv, apropiat al lui Sorin Cîmpeanu și al lui Mihnea Costoiu, menținerea sa fiind monedă de schimb pentru votul dat săptămâna asta de Cîmpeanu, potrivit surselor Edupedu.ro.
Executivul discută în prezent posibilitatea ca fostul Minister al Cercetării să se transforme în simplă Direcție în subordinea Ministerului, ceea ce ar însemna o slăbire a capacității de a atrage finanțare europeană, dar și un mesaj cu o mare putere simbolică, în cabinetul Orban în care Tineretul funcționează ca minister separat.
Miza? Închiderea anului cu un buget al Educației majorat față de anul trecut, dar care pe fond să ascundă și bugetul Cercetării. “E complicat să închizi bugetul anul ăsta, în limitele de deficit, și așa scapi de presiunea unui minister sau a unei autorități cu buget separat”, potrivit surselor Edupedu.ro.
Un alt motiv este prezentarea unui Guvern și a unor ministere suple, care nu fac risipă de bani, în concordanță cu anunțurile PNL care și-a construit profilul încă de la primele discuții despre viitorul executiv în contrapondere cu fostul guvern PSD care ajunsese la 28 de ministere (față de 16 ministere câte are guvernul PNL).
Efectele tranformării domeniului Cercetare în Direcție a Ministerului Educației, și nu în Autoritate Națională (așa cum a funcționat, de exemplu, în guvernele Boc, Ponta și Cioloș)? Impactul cel mai puternic îl va avea asupra capacității de a atrage fonduri din următorul exercițiu financiar european, 2021-2027. Apoi, finanțarea tuturor institutelor naționale de cercetare ar urma să se facă prin Ministerul Educației.
Dar organizarea Cercetării sub formă de Direcție ar avea și o puternică forță simbolică: arată importanța acordată domeniului de către Guvernul PNL condus de Orban, același care a decis menținerea cu statutul de Minister a domeniului Tineret și Sport.
Cum decontează Educația votul a jumătate din Pro România
Potrivit surselor Edupedu.ro, Monica Anisie îl va păstra în funcția de secretar de stat în domeniul universitar pe Gigel Paraschiv, profesor la Universitatea Politehnica din București și deținător al funcției de secretar de stat din 2012. Paraschiv este cunoscut ca apropiat al lui Sorin Cîmpeanu și al lui Mihnea Costoiu.
Aceasta este moneda de schimb a votului dat săptămâna asta de Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR) și membru fondator al partidului Pro România, în favoarea guvernului Orban, sfidând astfel ordinul de partid dat de Victor Ponta (detalii aici), potrivit surselor Edupedu.ro.
De ce contează cine este secretar de stat pe universitar? Monica Anisie, noul ministru al Educației, este expert în învățământul preuniversitar – fost secretar de stat, inspector și profesor la Colegiul Vianu din București. Expertiza formală pe zona academică și universitară este, așadar, concentrată de secretarul de stat, pe a cărui influență „se bat” rectorii. De precizat, însă, că ministrul este cel care își asumă în final toate deciziile din cadrul Ministerului.
Potrivit surselor Edupedu.ro, una dintre condițiile impuse de Sorin Cîmpeanu lui Ludovic Orban, pentru a-i vota guvernul în Parlament, a fost chiar menținerea lui Gigel Paraschiv în funcția de secretar de stat.
În acest fel, politica universitară (inclusiv modalitatea de finanțare a universităților, evaluarea școlilor doctorale și numirea șefilor diferitelor consilii ministeriale) este în continuare controlată de Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu, ambii candidați la al treilea mandat de rector.
Ce îi întoarce lui Ludovic Orban apropierea de Sorin Cîmpeanu? Susținerea „tuturor” universităților, Cîmpeanu fiind președintele Consiliului Național al Rectorilor.
Foto: gov.ro
Redacția
Costin Ionescu
Ștefan Pălărie
Ramona Florea
C.I.
1 comment
Cercetarea stiintifica trebuie mai intai profund reorganizata, sub doua aspecte cel putin si abia apoi finantata generos din bani publici. Ceea ce face ea acuma, este, in general, „sa frece menta”… vizibilitatii, ceea ce nu aduce nici-un beneficiu celor care dau banii (in afara de foarte putine exceptii, cum este cercetarea medicala in domeniul vaccinurilor). De aceea, mai intai trebuie definite clar rolul si asteptarile economiei de la cercetarea stiintifica si apoi reorganizarea acesteia in virtutea acestui rol. Nu e de-ajuns sa „atragem” fonduri europene de cercetare, cata vreme acestea nu garanteaza o productie stiintifica ce induce un beneficiu real economiei „bazate pe cunoastere” a Romaniei viitoare; abia apoi, on corelatie cu invatamantul universitar, trebuie sa ne preocupe „vizibilitatea” cercetarii romanesti, atat vreme cat ea va infuza un progres real in pregatirea universitara doctorala, cu perspectiva ca inaltii specilisti formati la doctorat saq aiba o contributie semnificativa la progresul tehnologic si la competitivitatea Romaniei REALE. Cu asta trebuie inceput, iar aceasta ideie nu este cuprinsa in niciunul din programele prezidentiabililor, ceea ce arata ca nu prea au habar de ce anume trebuie facut in viitoarea Romanie noua.