EXCLUSIV Educația ar putea avea peste un miliard de euro alocat prin Planul de Reziliență și Redresare, discutat la Cotroceni. Pe ce vrea Guvernul să cheltuiască fondurile de urgență de la Comisia Europeană

2.679 de vizualizări
Foto: © Denisismagilov | Dreamstime.com
Educația ar putea avea peste un miliard de euro alocat prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), potrivit documentului în lucru obținut de Edupedu.ro, document discutat azi la Cotroceni de președintele Iohannis, premierul Orban și ministrul fondurilor europene Boloș. Această sumă înseamnă 3,45% din totalul fondurilor obținute de România în negocierile de la Bruxelles, din programul NextGenerationEU, fonduri de 30,4 miliarde de euro. Documentul obținut de Edupedu.ro este o variantă de lucru a autorităților, putând suporta modificări.

În valoare de 30,444 miliarde euro Planul Național de Recuperare și Reziliență este structurat pe două părți și anume reformele și investițiile, și aceste părți sunt structurate la rândul lor în 3 piloni și 12 domenii de intervenție.

Educația face parte din Pilonul II “Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului”, pilon care are un buget alocat în valoare de 6,500 mld euro, respectiv un procent de 19,69% din totalul valorii bugetului. O altă componentă legată de Educație este cea a digitalizării, pentru care sunt propuse fonduri de 250 de milioane de euro. Împreună, cele două tipuri de proiecte – infrastructură și digitalizare – ar aduce Educației investiții de peste 1,3 miliarde de euro, adică 4,28% din totalul fondurilor alocate României prin programul NextGeneration EU

Cele trei tipuri de investiții prevăzute de document sunt în campusuri școlare, în “colegii naționale de educație bazată pe inovație” și în laboratoarele universitățiulor tehnice.

În descrierea situației actuale din acest domeniu, PNRR subliniază următorul lucru: Consiliul Uniunii Europene, prin recomandările specifice de țară (RST) privind Programul național de reformă al României pentru 2020, a subliniat, pe de o parte, că echitatea, incluziunea, calitatea educației, dar și capitalul uman rămân provocări importante, fiind necesare reforme strategice în acest domeniu, iar pe de altă parte că nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic.

România dispune de o infrastructură educațională și de formare profesională învechită, nesigură, ineficientă din punct de vedere energetic și cu un nivel scăzut al accesibilității persoanelor cu dizabilități.

Criza epidemiologică a evidențiat din nou principalele lacune ale procesului de educație și formare profesională. De aceea, precondiția esențială pentru furnizarea unor servicii educaționale și de formare profesională de calitate, incluzive și atractive constă în modernizarea infrastructurii educaționale“.

Așa că documentul propune mai ales investiții în infrastructura unitățilot de învățământ și a universităților.

“Pe termen mediu și lung se așteaptă ca investițiile în reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii educaționale să contribuie la atenuarea impactului social și economic generat de criza epidemiologică, precum și la îndeplinirea recomandărilor specifice de țară, prin următoarele efecte înlănțuite:

◼Creșterea calității învățământului timpuriu și gimnazial prin asigurarea condițiilor de desfășurare, ceea ce duce la îmbunătățirea randamentului părinților, care pot beneficia de program de școală după școală;

◼ Reducerea ratei de abandon școlar și creșterea șanselor de depășire a stării de vulnerabilitate pentru copiii și tinerii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, prin oferirea unor programe educaționale și de formare profesională de calitate împreună cu servicii integrate conexe (cazare, masă, spații de recreere ș.a.);

◼Diminuarea situațiilor de excluziune socială și profesională pe criteriul lipsei competențelor adecvate cerințelor și nevoilor pieței forței de muncă, aflate într-un context imprevizibil de funcționare;

◼  Îmbunătățirea rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor și tinerilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic;

◼  Participarea activă a absolvenților pe piața forței de muncă prin capacitarea potențialului de a depăși situațiile de tranziție profesională în etapele ulterioare de redresare post-criză;

◼Întărirea competitivității sustenabile a economiei și societății românești, mai ales la nivel regional, prin sprijinirea unui parcurs educațional complet, de formare profesională, astfel încât să răspundă nevoilor și provocărilor pieței forței de muncă;

◼ Redresarea ecosistemelor industriale afectate direct sau indirect de criza epidemiologică prin oferirea de contingente noi de absolvenți sau persoane recalificate care dețin competențe adecvate noilor etape post-criză;

◼Derularea periodică de către agenții economici, împreună cu unitățile de învățământ profesional și tehnic și instituțiile de învățământ superior, a unor procese de analiză pentru identificarea deficiențelor de competențe și dezvoltarea programelor de perfecționare și recalificare a propriei forțe de muncă.”

Ce fonduri sunt alocate prin programul de investiții PNRR:

Detalierea “intervențiilor”:

  1. “Având în vedere schimbările de pe piața forței de muncă în ceea privește competențele și, implicit, specializările, investițiile vor viza dezvoltarea de campusuri școlare destinate învățământului dual cu baze didactice amplasate atât în campusurile școlare, cât și în amplasamente puse la dispoziție de către agenții economici (minimum 3 baze didactice) pentru dezvoltarea abilităților practice și tehnice ale elevilor”
  2. “Pentru a contribui la deprinderea de noi competențe și la îmbunătățirea calității procesului educațional centrat pe nevoile elevului, se vor dezvolta Centre de educație inovativă și specializare inteligentă ce vor fi dotate cu echipamente tehnologice de ultimă generație. Investițiile se vor axa pe dezvoltarea infrastructurii și a bazei materiale, precum și pe dezvoltarea unor programe curriculare care să promoveze excelența în învățământul preuniversitar”
  3. Investițiile în universitățile publice de stat vor viza înființarea unor Centre pentru Dezvoltarea Competențelor Tehnice ale Studenților cu asigurarea bazelor materiale specifice, dotarea cu echipamente/dispozitive/tehnologii și alte echipamente necesare dezvoltării unor competențe profesionale în acord cu cerințele existente pe piața muncii.

Campusuri școlare destinate învățământului dual și tehnic:

  • ─  Număr campusuri școlare realizate: 18;
  • ─  Număr de elevi beneficiari: 18.000 elevi;
  • ─  Valoarea medie a proiectelor: 20 mil. Euro.

Centre de educație inovativă și specializare inteligentă:

  • ─  Număr centre naționale de educație: 60;
  • ─  Număr de elevi beneficiari: 30.000 elevi;
  • ─  Valoarea medie a proiectelor: 7.5 mil. Euro.

Centre pentru Dezvoltarea Competențelor Tehnice ale Studenților:

  • ─  Număr centre de dezvoltarea competențelor tehnice pentru studenți: 20;
  • ─  Număr de studenți beneficiari: 10.000 studenți;
  • ─  Valoarea medie a proiectelor: 10 mil. Euro.

O altă investiție în Educație este la capitolul Digitalizare. Guvernul scrie în document că din cauza lipsei instrumentelor tehnologice sau a infrastructurii, peste 1 milion de copii nu au avut acces la Educație în ultimele luni și că măsurile luate au ajuns doar la 40% dintre aceștia.

“Ca răspuns la criza generată de pandemia de Covid19 școlile au fost închise. Aproape 1 milion de copii, reprezentând 32% dintre elevii români, nu au avut acces la educație timp de mai multe luni, din cauza accesului scăzut la infrastructura de bază. Ca urmare au fost luate o serie de măsuri necesare pentru a sprijini procesul educațional prin achiziția de echipamente IT în cadrul POC, precum și a altor echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice în mediul on-line pentru 400.000 elevi și studenți.

Având în vedere că aceste măsuri vizează interesul strategic național de a asigura cele mai bune condiții pentru desfășurarea activităților didactice pentru toți elevii, este necesară continuarea acestor măsuri”.

Așa că pentru digitalizarea a 720 de școli sunt necesare 250 de milioane de euro, se arată în document.

Suma totală alocată prin PNRR va fi din două surse. România va primi din granturi nerambursabile de 13,7 miliarde euro și împrumuturi la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, de 16,6 miliarde euro.

Aceste fonduri se adaugă celor din bugetul multianual pentru perioada 2021 – 2027 un buget din fonduri UE rambursabile și nerambursabile estimat la 79,9 miliarde euro obținut în urma negocierilor care au avut loc în Consiliul European din iulie.

Proiectele de investiții publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul PNRR trebuie să respecte concomitent mai multe condiții, printre care cele mai importante sunt:

1) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;

2) să obțină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;

3) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică și/sau după caz la nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030

Foto: © Denisismagilov | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Partid iubit te preaslăvim,
    Ca ne promiți mereu
    Ca în miliarde vom vâsli
    Nimic, nu va lipsi!

    Banii dacă vor veni, vor veni pe proiecte.
    E vorba de banii pe 7 ani.
    Doar dacă actualizezi hardware și software toate școlile se duc în 3 luni.
    Lăsați… poveștile de campanie.
    Spuneți concret, cu documente oficiale. De vorbe goale…suntem ,,flămânzi,,

  2. Îmi place mult să aud această expresie “ar putea să”. Conține în ea toată ipocrizia unei clase politice eșuate și dă speranță tuturor credulilor.
    Iar dacă prin absurd așa ar și fi, atunci știm dinainte cum se vor cheltui banii: pe lucrări de amenajare nefinalizate plătite regește, pe achiziții la de de 3 x prețul pieței și alte invenții năstrușnice de sifonare a banilor din buzunarul statului în neîncăpătoarele buzunare private.
    Mulțumim din inimă partidului!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sindicatele profesorilor cer vaccinarea antigripală gratuită pentru cadrele didactice. Hancescu: „Colegii noștri sunt îngrijorați de ce se poate întâmpla”

Sindicatele profesorilor cer autorităților ca „angajații din sistemul de educație să beneficieze, la cerere, de vaccinare antigripală gratuită, realizată cu prioritate”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din…
Vezi articolul