Inspectoratele școlare să fie scoase de la nivelul județelor și mutate la nivel de regiune, pentru slăbirea controlului politic ilegitim asupra școlilor. Apelul vine de la sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București, una dintre marile instituții „creatoare” de profesori pentru preuniversitar. Într-un interviu acordat Edupedu.ro chiar în zilele în care s-au încheiat mandatele a circa 60% dintre directorii de școli din preuniversitar care își câștigaseră prin concurs pozițiile, în locul lor fiind numiți directori interimari persoane alese din pixul inspectorilor școlari numiți la rândul lor politic, Marian Preda a făcut apel la premierul Ilie Bolojan să nu mai amâne concursurile de directori.
- Toți inspectorii școlari generali și adjuncți, cei care iau decizia finală privind detașările, sunt la rândul lor numiți politic. Edupedu.ro a publicat pe 7 septembrie 2025 lista cu toți inspectorii școlari generali și generali adjuncți din județe care au fost detașați politic în funcție, fără concurs.
- Practic, așa cum Edupedu.ro a semnalat de multe ori, lipsa concursurilor înseamnă că directorii de școli ale căror mandate obținute prin concurs s-au încheiat sunt acum la discreția inspectorului școlar general numit politic, din cauza amânării demarării de către Ministerul Educației a noilor concursuri de directori de școli
„Provizoratul acesta al funcțiilor este foarte periculos, pentru că pe de o parte trebuie să facă cu atât mai mult ce zice politicul, pentru că altfel pot fi schimbați, deci sunt vulnerabili. Și pe de altă parte nu-și pot face planuri pe termen mediu măcar, pentru instituție. Dacă nu ai mandat pe o perioadă mai lungă, ai o mare problemă. Conducerile liceelor, școlilor generale, cei care la rândul lor sunt actori importanți în angajările unor profesori, în promovarea unor profesori, în alocarea orelor – sunt esențiali pentru școli. Și acestora trebuie să li se acorde o mare atenție. Sper ca în mandatul de interimar sau în condițiile pe care i le pune pe hârtie noului ministru, premierul Bolojan să ceară și lucrul acesta. De ce să amânăm atât alegerile de directori?”, a avertizat rectorul Marian Preda, în interviul acordat Edupedu.ro.
Acesta a declarat că este necesarea „mutarea inspectoratelor școlare – ca verigă intermediară între minister și licee, școli și comunități – la nivel de regiune, cu puncte de lucru în fiecare reședință de județ. Inspectoratele școlare județene ar trebui scoase de la nivelul județelor și într-adevăr mutate la nivel de regiune, pentru că atunci controlul fiecărui lider politic și administrativ local de la care vin banii – de exemplu, președinte de consiliul județean sau primar de mare municipiu sau șef de partid acolo care îi controlează pe președinții de consiliul județean sau pe primari – ar fi mai mic; pentru că ar trebui să discute cu 4-5-6 președinți de consiliul județean și ei se vor pune mult mai greu de acord să numească pe cineva care nu e corespunzător acum”.
„Mutarea aceasta ar fi esențială pentru a se schimba lucrurile. Deci o verigă mutată la nivel de regiune și nu de județ. Și doi, o implicare clar mai mare, o redefinire a proceselor de angajare, de evaluare, de promovare și a directorilor și directorilor adjuncți, dar mai ales a cadrelor didactice din preuniversitar”, a subliniat Preda.
Fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, sociologul Marian Preda a venit cu o analiză și asupra efectelor concrete ale politicului în școala românească. Acesta a indicat necesitatea unui rol mai mare „în alegerea directorilor a celorlalți actori importanți, semnificativi în comunitate: profesorii din școală, organizațiile de părinți, la licee și organizațiile de elevi, alte entități locale care sunt interesate de educație, ONG-urile care au programe în domeniul educației. Toți ar trebui să aibă un rol mai important în numirile de directori și în procesul de angajare a unor profesori titulari sau suplinitori în școli, pentru că dacă nu lăsăm comunitățile și factorii aceștia importanți să supervizeze cumva și să ajute implicit școlile și liceele, vom continua să avem o implicare politică, o parazitare a sistemului de educație preuniversitar de către partidele politice care sunt interesate în special de job-uri și de control și nu de calitate educației”.
Declarațiile integrale acordate Edupedu.ro de rectorul Universității din București, Marian Preda, pe subiectul învățământului preuniversitar:
Marian Preda: Mediul preuniversitar este, după părerea mea, mult mai important sau cel puțin la fel de important pentru România ca mediul universitar. Și pentru noi nu este deloc în afara preocupărilor noastre. Ne uităm cu mare atenție la toate problemele din preuniversitar și, în măsura în care putem, din zona noastră, încercăm să facem câte ceva. De exemplu, eu cred că una dintre marile probleme în mediul preuniversitar este că îi băgăm pe toți la grămadă: sunt unii care spun «profesorii sunt slabi» pentru că unii profesori din preuniversitar nu au pregătire adecvată, sunt într-adevăr slabi și îi bagă pe toți la grămadă. Sau spun: «profesorii noștri sunt foarte buni. Nu atacați preuniversitarul, pentru că unii sunt foarte buni și dedicați șamd». În loc să etichetăm ori albă, ori neagră și să avem atitudini din afară față de ei, mai bine am rezolva. De exemplu, noi introducem de anul acesta, am aprobat deja în sistemul de admitere la învățământul primar și preșcolar, o testare a abilităților, cu o echipă foarte serioasă de la catedra de psihologie și în colaborare cu cei de la științele educației, care au definit abilitățile de care au nevoie tinerii care vor preda. Îi vom testa pentru a vedea ce abilități au. Vorbeam cu cineva din preuniversitar și îmi spunea că, pe vremuri, la un liceu pedagogic trebuia să dea probe eliminatorii înainte de 1989, probe eliminatorii la muzică, la sport, la multe altele, probe care și acum ar trebui să fie esențiale.
Ce face un tânăr profesor la clasele primare la ora de muzică? Și e doar un exemplu mărunt. Dar faptul că se pune accent doar pe disciplinele «regine» în cancelarie, matematică, limba română și alte câteva discipline care se dau la examen, după părerea mea, este o eroare și trebuie corectat. Nu neglijându-le pe cele despre care am vorbit, ci întărindu-le pe celelalte.
Pe urmă, venim la chestiunea programelor de studii și a manualelor. Există acum procesul acesta de elaborare a programelor-cadru. Universitățile comprehensive, cum este Universitatea din București, acoperă cele mai multe domenii din învățământul preuniversitar și la noi sunt formați mulți dintre profesorii care ajung acolo, deși, din păcate, pe sistemul acesta de co-interesare și materială și prin prestigiul profesiei, mulți dintre cei buni și foarte buni nu aleg educația în zona de piață a muncii. I-am încurajat să meargă în comisiile acestea, alături de cei din preuniversitar, și să definească niște planuri-cadru cât mai bune și, de asemenea, vom avea un program intern prin care să îi rugăm să se implice, să oferim chiar niște granturi interne pentru cei care se implică la facultățile specifice în elaborarea de manuale, în echipe cu profesori din preuniversitar, care în cea mai mare parte tot absolvenți de-ai noștri sunt. Dar să se implice și unii profesori tineri, deschiși, din preuniversitar în elaborarea de manuale. Pentru că și nouă ne pasă de ce vine din urmă. Dar până la urmă este un interes național să schimbăm lucrurile pas cu pas. Ne tot uităm la reforme globale. Nu, trebuie schimbat cu fiecare manual, cu fiecare profesor numit.
Cu toate astea, și acum ajung la o chestiune foarte importantă în preuniversitar și care pe mine personal mă întristează foarte tare, vedem o dependență prea tare de politică. Am văzut că acum se termină mandatul unor directori și directori adjuncți. Și iar se intră în zona de provizorat. În zonele astea de interimat, pe de o parte sunt numiți cei care sunt agreați de conducerile de la nivel de județ, de inspectorate și imediat mai sus, de la inspectorate, sunt factorii politici care într-un fel sau altul au control asupra inspectorilor. Și atunci avem aici o problemă: nu neapărat cei mai buni oameni ajung acolo, nu neapărat cei mai buni oameni sunt numiți interimar directori de școli. Faptul că există mulți interimari, provizoratul acesta al funcțiilor este foarte periculos, pentru că pe de o parte trebuie să facă cu atât mai mult ce zice politicul, pentru că altfel pot fi schimbați, deci sunt vulnerabili. Și pe de altă parte nu-și pot face planuri pe termen mediu măcar, pentru instituție. Dacă nu ai mandat pe o perioadă mai lungă, ai o mare problemă. Conducerile liceelor, școlilor generale, cei care la rândul lor sunt actori importanți în angajările unor profesori, în promovarea unor profesori, în alocarea orelor – sunt esențiali pentru școli. Și acestora trebuie să li se acorde o mare atenție. Sper ca în mandatul de interimar sau în condițiile pe care i le pune pe hârtie noului ministru, premierul Bolojan să ceară și lucrul acesta. De ce să amânăm atât alegerile de directori?
Și, de asemenea, să existe un rol mai mare în alegerea directorilor a celorlalți actori importanți, semnificativi în comunitate: profesorii din școală, organizațiile de părinți, la licee și organizațiile de elevi, alte entități locale care sunt interesate de educație, ONG-urile care au programe în domeniul educației. Toți ar trebui să aibă un rol mai important în numirile de directori și în procesul de angajare a unor profesori titulari sau suplinitori în școli, pentru că dacă nu lăsăm comunitățile și factorii aceștia importanți să supervizeze cumva și să ajute implicit școlile și liceele, vom continua să avem o implicare politică, o parazitare a sistemului de educație preuniversitar de către partidele politice care sunt interesate în special de job-uri și de control și nu de calitate educației.
Și ultima chestiune: s-au făcut propuneri, mai multe de-a lungul timpului, din partea multor organizații internaționale și echipe care au elaborat analize la Ministerul Educației, propuneri privind mutarea inspectoratelor școlare ca verigă intermediară între minister și licee, școli și comunități, la nivel de regiune, cu puncte de lucru în fiecare reședință de județ. Inspectoratele școlare județene ar trebui scoase de la nivelul județelor și într-adevăr mutate la nivel de regiune, pentru că atunci controlul fiecărui lider politic și administrativ local de la care vin banii – de exemplu, președinte de consiliul județean sau primar de mare municipiu sau șef de partid acolo care îi controlează pe președinții de consiliul județean sau pe primari – ar fi mai mic; pentru că ar trebui să discute cu 4-5-6 președinți de consiliul județean și ei se vor pune mult mai greu de acord să numească pe cineva care nu e corespunzător acum.
Mutarea aceasta ar fi esențială pentru a se schimba lucrurile. Deci o verigă mutată la nivel de regiune și nu de județ. Și doi, o implicare clar mai mare, o redefinire a proceselor de angajare, de evaluare, de promovare și a directorilor și directorilor adjuncți, dar mai ales a cadrelor didactice din preuniversitar.
Rep: Deci ziceți că, văzând reforma administrației, ar fi momentul unei decizii majore în privința angajării profesorilor și schimbarea filozofiei, trecerea de la titularizare, deci de la angajarea profesorilor în sistem, la o angajare directă a profesorilor de către școală, așa cum de exemplu, era prevăzut în legea 1 pe 2011?
Marian Preda: Bun, nu vreau să intru în amănunte. În principiu, da. Aș vrea să existe niște criterii și un anumit control care să fie mai sus de județe, care să vină sigur dinspre Minister la nivel de politică, dar coordonat regional de la nivel de regiune. De ce? Pentru că pot să fie comunități locale, mai ales cele mici și medii, în care primarul – pentru că acolo el este cel important – poate să pună mai mare accent pe interesele lui și ale unor profesori, și mai mic accent pe interesele copiilor și părinților.
Rep: Vedeți o modificare atentă făcută, cu elemente de checks and balances pentru a nu avea o politizare încă și mai mare?
Marian Preda: Da, unii dintre primarii din localitățile mici și medii sunt foarte buni, alții foarte duri și autoritari și au sub control totul și aceștia din a doua categorie nu sunt sigur că vor pune accent pe calitate și pe angajarea celor mai buni, mai ales că nici nu sunt multe resurse acolo. Deci un pic de grijă aici! Dar în rest, da, trebuie schimbat complet sistemul actual de angajare a cadrelor didactice, pentru că mi se pare că este prea mult parazitat politic, începând cu conducerile și până la noile angajări. Noile angajări sunt esențiale: ele vor induce schimbări în timp, dar dacă sunt bine făcute, schimbările vor fi pozitive.
Și mai e nevoie de un program de reducere a numărului de profesori care nu au calificare pe domeniul lor, mai ales în zonele defavorizate, în zonele îndepărtate de localitățile reședință de județe. Acolo sunt marile tragedii, pentru că nu au profesori, tinerii nu vor să meargă în general în localitățile mici, cei care sunt de pe acolo nu vor să rămână și pleacă, și atunci posibilitățile de predare acolo sunt foarte proaste și trebuie văzut, de la caz la caz. Uneori mai bine aduci un pensionar căruia să-i asiguri într-un fel sau altul transportul, decât să iei pe cineva care n-are studii de specialitate și care predă de o calitate foarte, foarte slabă.
Rep: Modelul acesta de angajare a profesorilor direct de către școală, paradoxal, este aplicat în România, și anume în învățământul privat din România, care poate angaja pe oricine dorește, cu studii de specialitate, și poate da afară pe oricine dacă nu își face treaba, nu doar dacă este abuziv, așa cum sunt obligate școlile de stat.
Marian Preda: E un argument foarte bun.
1 comment
Este evident că există soluții când îți propui depolitizarea managementului public. Însă, paradoxul este că mentalitatea tribală locală, ce caracterizează cel mai frecvent structurile politice, nu încurajează individualismul, cu tot ce are el mai valoros, creativ, curajos, ergo meritocratic, ci gregarismul nivelator, tocmai din această cauză anii trec și societatea tot ca în comunism funcționează, sau precum în evul mediu, cu jupâni populari, numiți de sus în jos, contra beneficii, dar care dau bine cu biciul în subalterni și fură pe toate părțile. Cu alegeri simulate, cu lideri votați de unanimități, fără dezbateri, fără contestări, cu scrutine ușor anulabile, dacă nu produc rezultatul anticipat. Cu elite de tipul traseistului câmpean, care pupă ghiulul oricărui politician, doar, doar i se va permite să mai stea în funcție un mandat. Când deciziile stau în votul acestor majorități infracționale, hoțești, cine poate spera la raționalitate și bună credință?