EXCLUSIV România a avut rate de participare sub limitele „acceptabile” la TIMSS 2023 – singurul studiu internațional care a semnalat performanțe bune pentru elevii români de clasa a IV-a la Matematică / Organizatorul internațional declară că o rată mai scăzută de participare nu înseamnă, „în mod necesar”, că rezultatele sunt mai puțin reprezentative, iar Universitatea din București susține că datele sunt valide

România „nu a întrunit criteriile pentru ratele de participare la eșantion”, rate care nu au atins pragurile minime „acceptabile” pentru studiu, arată datele tehnice care însoțesc TIMSS 2023, singurul studiu internațional din ultimii ani care a înregistrat și unele rezultate bune pentru elevii români, din punct de vedere al alfabetizării numerice. Contactat de Edupedu.ro, organizatorul internațional al cercetării, IEA, spune că aceste precizări incluse în notele de subsol ale studiului „ne avertizează să interpretăm rezultatele cu oarecare precauție”. „O rată mai scăzută de participare nu înseamnă, în mod necesar, că rezultatele sunt mai puțin valide, mai puțin utile, mai puțin reprezentative”, afirmă Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) în răspunsul trimis la solicitarea Edupedu.ro. În România, testarea a fost aplicată de Universitatea din București, care la întrebările Edupedu.ro a susținut că ratele scăzute de participare nu pun sub semnul întrebării rezultatele: „datele obținute rămân valide și reprezentative”.

• Universitatea din București precizează la solicitarea Edupedu.ro că situația a fost cauzată de suprapunerea perioadei de desfășurare a studiului cu greva generală din învățământ, din mai-iunie 2023.

TIMSS 2023 a fost prezentat, sumar, de autoritățile române și de organizatorul local, Universitatea din București (UB), la sfârșitul anului trecut, fără să fie urmat, până în acest moment, de o analiză de țară, așa cum s-a întâmplat rapid în cazul precedentului studiu TIMSS, cel din 2019. Universitatea din București precizează, acum, că raportul final pentru România „va fi publicat în jurul datei de 1 octombrie 2025”.

Ce este TIMSS și ce a relevat el în privința elevilor români, în ediția 2023

TIMSS 2023 este Studiul privind tendințele internaționale în matematică și științe, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA), care realizează și studiul internațional privind literația copiilor, PIRLS. TIMSS este un studiu organizat separat de cel al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), PISA, iar scopul său este să evalueze competențele copiilor de clasa a IV-a și a celor de clasa a VIII-a la matematică și științe. 

Ultima ediție TIMSS a fost notabilă, prin rezultatele sale, pentru faptul că a indicat o categorie de elevi români unde există rezultate bune din punct de vedere al performanței școlare: elevii de clasa a IV-a și rezultatele lor la matematică. Alte studii, precum PISA, au indicat în ultimii ani un grad ridicat al analfabetismului funcțional în rândul elevilor mai mari, la matematică sau științe.

Mai precis, după cum a relatat în decembrie 2024 Edupedu.ro, elevii români de clasa a IV-a ar fi obținut în medie rezultate notabile la matematică, situație care se deteriorează, însă, pe parcursul gimnaziului: la clasa a VIII-a, procentul elevilor aflați în situație de analfabetism numeric și științific față de clasa a IV-a era aproape triplu.

Situația a fost relatată pe larg de Edupedu.ro. Însă autoritățile române și Universitatea din București s-au rezumat la publicarea unor comunicate sumare – aici cel al UB, aici cel al Ministerului Educației și Cercetării. Comunicatele precizau la final: „Raportul național va fi publicat de specialiștii Universității din București la o dată ce va fi anunțată ulterior” – lucru care, spun acum reprezentanții UB, se va întâmpla peste două săptămâni.

• În România, comunicarea UB și MEC i-a prezentat ca responsabili pentru organizarea TIMSS, din partea universității, pe Daniela Avârvare, coordonatoare națională, respectiv pe Lucian Ciolan, prorector și reprezentantul României la Adunarea Generală IEA, organizația care desfășoară studiul internațional. Reprezentanții de comunicare ai IEA, în schimburile de mesaje cu redactorul Edupedu.ro, au semnalat alți doi reprezentanți ai UB – Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Dragoș Iliescu și Vlad Burtăverde, drept coordonatori de cercetare națională. 

Edupedu.ro a transmis întrebările pe tema TIMSS prin biroul de presă al Universității din București. Răspunsurile au fost asumate de universitate, fără să fie nominalizat un autor. 

Participare românească – sub „pragul minim acceptabil pentru ratele de participare”

În documentația ce însoțește studiul TIMSS 2023, Edupedu.ro a constatat că, în cazul ratelor de participare, România figurează în rândul celor câteva țări unde există note privind neconformități legate de criteriile studiului.

În cazul ratei de participare la evaluarea de clasa a IV-a, România apare, alături de o singură altă țară, Albania, cu un marcaj ce reprezintă faptul că țara „nu a întrunit criteriile pentru ratele de participare la eșantion”. Totodată, în cazul României sunt consemnate rate de participare sub cele care, potrivit documentației citate, sunt considerate sub ratele minime de participare.

Mai precis, ratele minime de participare notate în document au fost de: 85% dintre școli, 95% dintre clase, 85% dintre elevi sau o rată combinată de 75% pentru cele 3 tipuri de participări. În cazul României, la nivelul clasei a IV-a, ratele de participare au fost:

• 69%, respectiv 71% dintre școli înainte și după înlocuiri (sub pragul minim)
• 98% pentru participarea claselor (peste pragul minim)
• 87% pentru participarea elevilor (peste pragul minim)
• 59-60% participare generală (sub pragul minim)

În cazul ratei de participare la evaluarea de clasa a VIII-a, România figurează cu aceeași notă privind faptul că „nu a întrunit criteriile pentru ratele de participare la eșantion”, situație care se mai află, la acest nivel, doar SUA și Noua Zeelandă.

Și în privința ratelor de participare la clasa a VIII-a pragurile minime au fost de: 85% dintre școli, 95% dintre clase, 85% dintre elevi sau o rată combinată de 75% pentru cele 3 tipuri de participări. În cazul României, la nivelul clasei a VIII-a, ratele de participare au fost:

• 65%, respectiv 68% dintre școli înainte și după înlocuiri (sub pragul minim)
• 98% pentru participarea claselor  (peste pragul minim)
• 87% pentru participarea elevilor (peste pragul minim)
• 56-58% pentru participarea generală (sub pragul minim)

Cu toate că aceste note ce însoțesc raportul TIMSS sugerează probleme în privința folosirii datelor, rezultatele pentru România sunt incluse, totuși, în studiu și folosite comparativ cu cele din alte țări participante. Drept urmare, Edupedu.ro a solicitat organizatorilor să lămurească în ce măsură sunt sau nu relevante datele pentru România.

Ce spune organizatorul internațional, IEA

Organizația internațională, IEA, menționează în răspunsurile sale trimise redacției la solicitarea Edupedu.ro că în astfel de cazuri este de preferat o rată de participare mare, care respectă standardele, dar că una mai redusă nu înseamnă automat că rezultatele ar fi mai puțin valide, mai puțin utile sau mai puțin reprezentative. „O participare mai largă oferă utilizatorului de rezultate mai multă încredere în acestea, dar o rată mai scăzută de participare nu înseamnă, în mod necesar, că rezultatele sunt mai puțin valide, mai puțin utile, mai puțin reprezentative”, notează răspunsul oficial.

Organizația arată că orice informație ar fi fost primită de la nivel local și care ar fi afectat interpretarea rezultatelor ar fi fost publicată în raportul tehnic. „Nu deținem alte informații care să influențeze interpretarea datelor, pe lângă ceea ce s-a publicat deja”, spune iEA prin răspunsul transmis de Eugenio Gonzales, director senior de cercetare – TIMSS&PIRLS International Study Center din cadrul Boston College.

„Suntem încrezători și susținem rezultatele pe care le raportăm pentru România”, precizează acesta.

Răspunsurile IEA, detaliat:

• „Orice raportări am fi primit de la organizatorii români, care ar fi influențat interpretarea rezultatelor ar fi fost publicată în raportul tehnic și ar fi fost adnotată în raportul internațional cu o notă de subsol, așa cum ați observat. Nu deținem alte informații care să influențeze interpretarea datelor, pe lângă ceea ce s-a publicat deja”.
• Întrebat de Edupedu.ro ce înseamnă faptul că nu au fost satisfăcute criteriile privind ratele de participare și faptul că nu au atins ratele minime acceptabile de participare: IEA a răspuns la solicitarea redacției: „Aceasta ar putea să însemne lucruri diferite în țări diferite, în funcție de factorii care au determinat ratele scăzute de participare. Pentru mai multe detalii, este bine să contactați coordonatorul național. Cu riscul redundanței, nota de subsol pe care o citați reprezintă un avertisment către cititor cu privire la faptul că rata de participare pentru acea țară a fost sub standardele stabilite de studiu. Evident, o participare mai largă oferă utilizatorului de rezultate mai multă încredere în acestea, dar o rată mai scăzută de participare nu înseamnă, în mod necesar, că rezultatele sunt mai puțin valide, mai puțin utile, mai puțin reprezentative”.
• „Adnotăm mereu rezultatele pentru țările care nu întrunesc condițiile de participare și, în același timp, noi publicăm doar rezultatele în care avem încredere că sunt reprezentative pentru țara participantă. Rate mai ridicate de participare ne oferă mai multă încredere în rezultate, iar o rată mai scăzută de participare ne avertizează să interpretăm rezultatele cu oarecare precauție. Înțeleg preocuparea dumneavoastră cu privire la posibila poziție părtinitoare a organizatorilor locali, dar suntem încrezători și susținem rezultatele pe care le raportăm pentru România și vă încurajăm să le adresați acestora întrebările suplimentare pe care le-ați putea avea” – arată IEA în răspunsul trimis la solicitarea Edupedu.ro.

Ce spune Universitatea din București, care s-a ocupat de organizarea studiului în România

Edupedu.ro s-a adresat mai întâi IEA tocmai pentru a vedea poziția organizatorului internațional înainte de a afla explicațiile celor care, prin organizarea testării TIMSS 2023 în România, nu au reușit să asigure ratele de participare în ceea ce privește școlile.

După răspunsul organizației internaționale, primit la începutul lunii august, am transmis întrebări și Universității din București. 

• Aceasta a invocat „complexitatea datelor solicitate” pentru a răspunde în termen de o lună, nu în zece zile. Iar răspunsurile au venit pe 11 septembrie, la finalul perioadei maxime stabilite de Legea liberului acces la informații de interes public. 

Universitatea spune că situația a fost cauzată de suprapunerea studiului internațional cu protestele și greva generală a cadrelor didactice, din mai-iunie 2023. 

Potrivit instituției, ratele de participare, chiar dacă sub ținte, ele depășesc „pragul minim considerat acceptabil de iEA, respectiv 40-50% dintre școlile eșantionate”. Precizarea diferă de notele privind participarea minimă incluse în documentele consultate de Edupedu.ro, după cum am prezentat mai sus.

• UB arată, totodată, că „analiza realizată de echipa IEA a constatat că datele culese în România sunt reprezentative și de bună calitate și, deci, întrunesc rigorile necesare pentru includerea în studiu. Însă, în conformitate cu regulile studiului, de vreme ce nu s-a cules complet eșantionul vizat inițial, s-a impus realizarea unei mențiuni în acest sens.”

Instituția declară că „rezultatele României au fost validate și publicate de IEA alături de celelalte țări participante. Ele sunt relevante pentru comparații internaționale și pentru analiza tendințelor educaționale. Mențiunea privind participarea sub ținta-standard nu anulează validitatea datelor, ci doar informează cititorii asupra contextului în care au fost colectate”.

UB, despre desfășurarea testării în perioada grevei generale:

• „Perioada de testare a fost finalul anului școlar 2022 – 2023 (mai și iunie 2023). Din păcate, așa cum am mai precizat, exact atunci a avut loc o grevă generală a profesorilor din România, ceea ce a făcut ca o parte dintre școlile selectate să nu poată fi testate. Unele date au fost colectate înainte de grevă, însă, după reluarea activității școlare, anul școlar era deja încheiat și nu a mai fost posibilă extinderea testării. Acesta este motivul pentru care, pentru această ediție, echipa de cercetare din România nu a putut atinge țintele de participare stabilite inițial. Cu toate acestea, conform evaluărilor IEA, datele obținute rămân valide și reprezentative”.

Răspunsurile Universității din București (UB), integral:

Întrebare: Ce înseamnă mai precis, potrivit organizatorilor români din cadrul UB, că rata de participare pentru școlile românești „nu a respectat îndrumările pentru ratele de participare la nivel de eșantion” și că nu au întrunit „ratele minim acceptabile de participare?” (They „did not satisfy guidelines for sample participation rates” and that they did not meet „the minimum acceptable participation rates”?)

R: Conform metodologiei internaționale a studiului, fiecare țară trebuie să asigure participarea unui număr minim de școli și elevi pentru ca rezultatele să fie valide statistic. În România, testarea a fost programată, ca de obicei, la finalul anului școlar (mai – iunie 2023), însă în aceeași perioadă a avut loc greva generală a cadrelor didactice. Din acest motiv, nu toate școlile selectate inițial au putut participa. De exemplu, la clasa a IV-a au participat 136 din cele 195 de școli eșantionate (≈ 70%), iar la clasa a VIII-a au participat 142 dintre cele 195 de școli eșantionate (≈ 73%).

Deși aceste rate sunt sub țintele inițiale (se aștepta participarea a minim 85% dintre școlile selectate), ele depășesc pragul minim considerat acceptabil de International Association for the Evaluation of Educational Achievement (Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale – IEA), respectiv 40 – 50% dintre școlile eșantionate. Analiza realizată de echipa IEA a constatat că datele culese în România sunt reprezentative și de bună calitate și, deci, întrunesc rigorile necesare pentru includerea în studiu. Însă, în conformitate cu regulile studiului, de vreme ce nu s-a cules complet eșantionul vizat inițial, s-a impus realizarea unei mențiuni în acest sens.

Întrebare: Ce înseamnă acest eșec în a respecta întocmai criteriile de participare, în ceea ce privește relevanța rezultatelor pentru elevii români? Sunt aceste date reprezentative pentru populația de elevi de clasa a IV-a, respectiv de clasa a VIII-a?

R: Am menținut permanent legătura cu echipa de eșantionare a IEA care a analizat situația. Concluzia lor a fost că, deși participarea a fost sub nivelul optim, absențele școlilor nu au fost concentrate într-o anumită regiune sau categorie, ci distribuite relativ aleatoriu. Prin urmare, eșantionul rămâne reprezentativ pentru populația de elevi din clasele vizate, iar datele sunt considerate de calitate și au fost incluse în raportul internațional. Totuși, conform principiilor de transparență, în rapoartele oficiale există o mențiune tehnică privind dificultățile din România cauzate de greva națională. Prin urmare, acesta nu este nicidecum un eșec, ci exprimă o realitate din teren, care a fost prezentată ca atare în deplină transparență cu cele mai înalte norme științifice în vigoare.

Întrebare: Dacă nu sunt reprezentative, care este relevanța lor în cadrul generic al studiului internațional?

R: Rezultatele României au fost validate și publicate de IEA alături de celelalte țări participante. Ele sunt relevante pentru comparații internaționale și pentru analiza tendințelor educaționale. Mențiunea privind participarea sub ținta-standard nu anulează validitatea datelor, ci doar informează cititorii asupra contextului în care au fost colectate.

Întrebare: Când va fi publicat raportul național TIMSS 2023? Despre acesta, UB și MEC au anunțat în decembrie 2024, în momentul prezentării studiului internațional, că va fi publicat „la o dată ulterioară”, lucru care nu s-a întâmplat în următoarele opt luni.

R: Raportul final Trends in International Mathematics and Science Study – TIMSS 2023 pentru România va fi publicat în jurul datei de 1 octombrie 2025.

Întrebare: Care a fost perioada de derulare a studiului în școli, la nivelul României? A afectat aceasta buna desfășurare a studiului? Dacă da, cum?

R: Perioada de testare a fost finalul anului școlar 2022 – 2023 (mai și iunie 2023). Din păcate, așa cum am mai precizat, exact atunci a avut loc o grevă generală a profesorilor din România, ceea ce a făcut ca o parte dintre școlile selectate să nu poată fi testate. Unele date au fost colectate înainte de grevă, însă, după reluarea activității școlare, anul școlar era deja încheiat și nu a mai fost posibilă extinderea testării. Acesta este motivul pentru care, pentru această ediție, echipa de cercetare din România nu a putut atinge țintele de participare stabilite inițial. Cu toate acestea, conform evaluărilor IEA, datele obținute rămân valide și reprezentative.

„Un coșmar logistic”, un studiu „menținut în parametri”, dar „mult sub ceea ce ar fi trebuit să avem”

Problemele de care s-a lovit organizarea studiului TIMSS în România, în 2023, au fost menționate și de Dragoș Iliescu de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației – Universitatea din București într-un articol publicat pe 3 august 2025. El a atins subiectul în condițiile în care în acea perioadă se făceau auzite critici ale unor profesori cu privire la testarea PISA 2025, despre care Edupedu.ro a relatat aici.

În articolul său, Dragoș Iliescu scria că organizarea unor astfel de testări este „o muncă titanică și onestă” și apela la exemplul TIMSS drept argument pentru valabilitatea datelor PISA:

• „Nu există studii perfecte – există studii valoroase. Orice cercetător care a făcut măcar o dată în viață cercetare pe teren știe: nici un studiu nu merge 100% ca la carte. Apar sincope, obstacole, situații neprevăzute. De exemplu, în TIMSS 2023, culegerea de date din România a coincis fix cu greva generală a profesorilor – a fost un coșmar logistic, și chiar dacă am reușit, cu mari eforturi, să menținem studiul în parametri, a fost mult sub ceea ce ar fi trebuit să avem și ceea ce ar fi meritat studiul. La fel este și în PISA: dai de greu, nu totul merge perfect – însă datele au fost acceptate de OECD, înseamnă că 100% ele au fost validate și verificate de evaluatori externi independenți. Nu «merge» nimic și nu e acceptat nimic vreodată în aceste studii fără dublă validare”, scria Dragoș Iliescu în articolul din 3 august.

Citește și:

BREAKING Rezultatele TIMSS 2023: Elevii români sunt pe locul 6 în Europa la Matematică în clasa a IV-a, situație care se deteriorează în gimnaziu – arată testarea internațională / La clasa a VIII-a este aproape triplu procentul de analfabetism numeric și științific, față de clasa a IV-a

Institutul pentru Științe ale Educației, organizatorul PISA în România, după criticile unor profesori privind desfășurarea testării în 2025: Rezultatele au fost recunoscute permanent în ultimii 20 de ani, „ceea ce ne așteptăm să se întâmple și pentru ciclul actual”. Este „injustă umbrirea muncii asidue a unei echipe de cercetare”