Aproape 40% dintre adulții din România se încadrează în zona analfabetismului funcțional sau în cea „de risc” în ceea ce privește două competențe-cheie, cea de literație și cea de calcul (numerație), potrivit unui studiu realizat în 2023 pentru Ministerul Educației și pe care instituția îl face public abia acum, la solicitarea Edupedu.ro. Ponderea celor care se încadrează în zona analfabetismului funcțional este mai mare în cazul numerației. Iar situația cea mai gravă se remarcă în rândul adulților care aveau cel puțin 30 de ani în momentul Revoluției din 1989, în cazul cărora peste 50% sunt în zona analfabetismului funcțional și în cea de risc în cazul ambelor competențe.
- Acesta este, din datele Edupedu.ro, primul studiu care evaluează analfabetismul funcțional / competențele de citire și de calcul în rândul adulților din România.
Ce înseamnă analfabetismul funcțional, conform documentului menționat?
- Circa 20% dintre adulți participanți la studiu nu au atins Nivelul 1 la Literație, nivel ce presupune capacitatea de a localiza o informație într-un text relativ scurt, să introducă unele informații într-un document sau să recunoască vocabularul de bază.
- 27,5% nu au atins Nivelul 1 la Competența de Calcul (Numerație), nivel ce presupune capacitatea de a face calcule de bază în contexte comune, procese într-un singur pas de numărare, sortare sau operații aritmetice de bază, sau să înțeleagă ce înseamnă „50%” – Detalii mai jos
Persoanele care erau cel puțin adolescenți și aveau cel mult 30 de ani în momentul Revoluției (aflate în momentul sondajului în intervalul de vârstă 50-64 de ani) înregistrează o pondere considerabil mai mare a celor care se încadrează, acum, în zona analfabetismului funcțional în ceea ce privește literația, comparativ cu cei mai tineri. Ponderea aceleiași grupe cu probleme majore este ușor mai mare decât în cazul generațiilor mai tinere și în ceea ce privește numerația.
- În cazul ambelor competențe, grupa tinerilor de 15-34 de ani numără cei mai puțini reprezentanți aflați în zona analfabetismului funcțional și în cea de risc, deși, în cazul literației, diferența față de următoarea grupă de vârstă (35-49 de ani) este nesemnificativă.
Chiar și așa, și această grupă de vârstă de 15-34 de ani înregistrează un nivel ridicat al celor din zona de analfabetism funcțional și cea de risc: circa 30% din total.
Câteva date despre studiu
Datele sunt reflectate în Raportul de cercetare „EduCAd – Noi instrumente pentru strategia națională privind educația continuă a adulților din România” (document atașat la finalul articolului). El face parte dintr-un proiect mai amplu, susținut cu finanțare europeană, în care Ministerul Educației a avut ca partener pe SNSPA ce a dus la elaborarea Strategiei naționale pentru educația continuă a adulților 2024-2030.
Dar, deși SNSPA, ca partener în proiect, a anunțat existența unui „prim proiect de testare a competențelor cognitive cheie ale adulților din România, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național”, rezultatele studiului nu au fost făcute publice până în prezent. Și aceasta, în condițiile în care România a aprobat recent, în premieră, participarea la PIAAC, evaluarea internațională organizată de OCDE și considerată drept testul PISA pentru adulți.
Documentul a fost transmis de către Ministerul Educației, la solicitarea Edupedu.ro, după ce el a fost inclus ca referință bibliografică în Raportul QX de diagnostic pentru educația și cercetarea din România, prezentat de ministrul Daniel David pe 19 mai.
- Ministrul notează, în acel document, că „zona de analfabetism funcțional (sub nivelul 1) în literație se află la 20,1% din populație (la nivel internațional, media este de 8,9%), iar în zona de abilități numerice se află la 27,5% din populație (la nivel internațional, media este de 8,6%); dacă adăugăm și zona de risc (nivel 1), procentele ajung la 37,1% în literație și 38,4% în numerație (EDUCAD, 2023).” (N.red.: informații despre situația internațională, conform PIAAC 2023, pot fi consultate aici)
Raportul de cercetare se bazează pe un studiu sociologic realizat de asociarea CC SAS – IRES, pe un eșantion de 4000 de oameni, declarat reprezentativ pentru populația adultă din România (+15 ani), cu marjă de eroare de +/-1.53%. El a inclus un chestionar de background și un test cognitiv cu 15 întrebări de evaluare a unor abilități-cheie necesare adulților pe piața muncii, anume abilități de înțelegere a unui text și abilități de operare cu cifre (logico-matematice), cu probleme întâlnite în situații din viața de zi cu zi.
De notat că documentul pus la dispoziția Edupedu.ro nu include și lista întrebărilor sau exemple de întrebări din testul cognitiv.
Competențele de literație și de calcul au fost evaluate pe 3 trepte:
- Sub Nivel 1 (sub 176 de puncte) – treaptă descrisă de ministrul Daniel David drept zona de „analfabetism funcțional”
- Nivel 1 (176-225 de puncte) – treaptă descrisă de ministrul David drept zona „de risc”
- Nivelul 2 (226 de puncte sau mai mult)
- Detalii despre ce presupune fiecare nivel – mai jos
O cincime dintre adulți sunt în zona analfabetismului funcțional la literație, mai bine de un sfert sunt în aceeași zonă la competența de calcul
Potrivit studiului citat, în cazul Literației, 20,1% din populația adultă (15+) se află sub nivelul 1 – categoria „considerată cea mai vulnerabilă în ceea ce privește competențele minimale” necesare în activitățile cotidiene, potrivit studiului. 17% din populație se încadrează la Nivelul 1, al competențelor de bază descrise de ministrul David a fi în zona „de risc”. Iar la nivelul considerat neproblematic al competențelor de literație se află 62,9% din populația adultă.

În cazul Numerației (competanța de calcul), situația este considerabil mai gravă în ceea ce privește adulții sub Nivel 1: 27,5% sunt în această zonă a analfabetismului funcțional. La Nivel 1, de risc, se află 10,9%. Iar la Nivel 2, 61,6% – aproape la fel de mult ca în cazul Literației.

Raportul notează că nu există diferențe relevante între bărbați și femei.
Dar diferențe notabile se remarcă în ceea ce privește vârsta. Dacă, în cazul elevilor (vârsta de 15 ani), ultimele runde PISA au arătat un grad ridicat al analfabetismului funcțional, ajuns, în cazul Matematicii, la 49% la PISA 2022, raportul Ministerului arată că, în ceea ce privește populația adultă, situația tinerilor este cea mai bună și se agravează cu vârsta. Astfel:
În cazul Literației, ponderea aflată la nivelul cel mai ridicat de competențe – Nivelul 2 – este similară pentru toate categoriile de vârstă, între 15 și 64 de ani, cu o scădere ușoară odată cu înaintarea în vârstă, dar scade brusc în cazul populației de peste 65 de ani. Astfel, dacă ponderea celor de Nivel 2 este de 68,18% pentru cei tinerii de 15-34 de ani și scade ușor la 65,73% în cazul populației de 50-64 de ani, scăderea este abruptă, până sub pragul de 50% (49,14%) în cazul populației de 65+ ani.

Aceasta din urmă înregistrează, în același timp, cele mai mari procente în categoria sub Nivel 1 (30,57%) și Nivel 1 (20,29%). Ponderea celor sub Nivel 1 este de 20,18% în cazul persoanelor de 50-64 de ani și de doar 15% în cazul celorlalte două categorii de vârstă, reprezentând populația mai tânără.
În cazul Numerației, situația este mai gravă la toate categoriile de vârstă și depășește cu mult pragul de 50% în cazul persoanelor de 65+ ani.

Și în acest caz, populația tânără (15-34 de ani) are cele mai bune rezultate: 71,19% este de Nivel 2, doar 8,59% – Nivel 1, iar 20,23% (mai mult decât în cazul Literației) este sub Nivel 1.
Ponderea celor sub Nivel 1 (analfabetism funcțional) crește constant la 22,83% în cazul celor de 35-49 de ani și 25,53% în cazul populației de 50-64 de ani. Dar cunoaște un salt major în cazul populației de 65+ ani – 42,91% dintre reprezentanții acesteia sunt încadrați la nivelul analfabetismului funcțional în privința competenței de calcul, potrivit studiului MEC La această categorie de vârstă, 55,7% dintre reprezentanții ei sunt la Nivel 1 („de risc”) sau sub acest nivel.
Și celelalte date comparative arată diferențe semnificative între diverse categorii, însă acestea nu prezintă surprize:
Ponderea celor care au competențe crește, iar a celor fără astfel de competențe scade pe măsură ce crește nivelul educației (38,7% dintre cei care au maxim gimnaziul, dar 78% dintre cei cu studii superioare sunt de Nivel 2 în cazul Literației, cu rezultate similare în cazul Numerației)

Situația este similară în cazul diferenței Urban-Rural, cu valori mai bune în cazul Urbanului, dar fără discrepanțe semnificative.

La fel, rezultatele sunt mai bune în cazul celor care declară că au urmat un program de educație non-formală în ultimele 12 luni.

Sarcinile pe baza cărora au fost stabilit fiecare nivel de competență
Raportul prezintă o serie de date privind sarcinile în funcție de care au fost încadrați respondenții la fiecare nivel de competență, atât în cazul Literației, cât și în cel al Competenței de calcul. Astfel:
Literație:
Sub nivelul 1 (Sub 176 de puncte) – „Sarcinile de la acest nivel impun respondentului să citească texte scurte pe subiecte familiare pentru a identifica o singură informație specifică. Rareori există informații concurente în text, iar informațiile solicitate sunt identice ca formă cu informațiile din întrebare sau indicație. Respondentului i se poate cere să găsească informații în texte scurte și continue. Cu toate acestea, în acest caz, informațiile pot fi localizate ca și cum textul ar fi necontinuu în format. Sunt necesare doar cunoștințe de bază de vocabular, iar cititorul nu trebuie să înțeleagă structura propozițiilor sau a paragrafelor sau să folosească alte caracteristici ale textului.”
Nivelul 1 (176 până la mai puțin de 226 de puncte) – „Majoritatea sarcinilor de la acest nivel impun respondentului să citească texte relativ scurte, digitale sau tipărite, continue, necontinue sau mixte pentru a localiza o singură informație care este identică sau sinonimă cu informațiile date în întrebare sau directivă. Unele sarcini, cum ar fi cele care implică texte necontinue, pot solicita respondentului să introducă informații personale într-un document. Există puține informații concurente, dacă există. Unele sarcini pot necesita parcurgerea simplă a unui text prin acumularea de informații. Sunt de așteptat cunoștințe și abilități în recunoașterea vocabularului de bază care determină sensul propozițiilor și citirea paragrafelor de text. ”
Nivelul 2 și mai sus (226 de puncte sau mai mult) – „La acest nivel, suportul textelor poate fi digital sau tipărit, iar textele pot cuprinde tipuri continue, necontinue sau mixte. Sarcinile la acest nivel impun respondenților să facă potriviri între text și informații și pot necesita parafrazare sau inferențe la nivel scăzut. Unele informații concurente pot fi prezente. Unele sarcini impun respondentului: parcurgea sau integrarea a două sau mai multe informații pe baza unor criterii; comparația și contrastul sau argumentarea cu privire la informațiile solicitate în întrebare; navigarea în textele digitale pentru a accesa și identifica informații din diferite părți ale unui document.”
Competența de calcul:
Sub nivelul 1 (Sub 176 de puncte) – „Sarcinile de la acest nivel impun respondenților să efectueze procese simple, cum ar fi numărarea, sortarea, efectuarea de operații aritmetice de bază cu numere întregi sau bani sau recunoașterea reprezentărilor spațiale comune în contexte concrete, familiare, în care conținutul matematicii este explicit, cu puțin sau fără text sau elemente de distragere a atenției.”
Nivelul 1 (176 până la mai puțin de 226 de puncte) – „Sarcinile la acest nivel impun respondentului să efectueze procese matematice de bază în contexte comune, concrete, în care conținutul matematic este explicit, cu puțin text și elemente de distragere atenției minime. Sarcinile necesită de obicei procese simple sau într-un singur pas care implică numărarea, sortarea, efectuarea de operații aritmetice de bază, înțelegerea procentelor simple, cum ar fi 50% și localizarea și identificarea elementelor reprezentărilor grafice sau spațiale simple sau obișnuite.”
Nivelul 2 și mai sus (226 de puncte sau mai mult) – „Sarcinile de la acest nivel impun respondentului să identifice și să acționeze pe baza informațiilor și ideilor matematice încorporate într-o serie de contexte comune în care conținutul matematicii este destul de explicit sau vizual, cu relativ puțini factori de distracție. Sarcinile tind să necesite aplicarea a două sau mai multe etape sau procese care implică calcule cu numere întregi și zecimale comune, procente și fracții; măsurare simplă și reprezentare spațială; estimare; interpretarea datelor și statisticilor relativ simple în texte, tabele și grafice.”
6 comments
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-reputat-cercetator-iesean-despre-reformele-ministerului-educatiei-matematica-fizica-stiintele-exacte-nu-se-invata-cu-forta–1758105.html
Nu stiu ce sa zic. Eu am dat admitere la liceu si examen de treapta. Atunci timpul de injumatatire era de doi ani, pentru ca si la facultate intrau jumate sau mai putin dintre cei ce luau treapta. Cand am terminat facultatea si mergeam la interviu de angajare, angajatorul gasea usor interlocutor. Acum greu gasesc pe cineva care sa fie la nivel acceptabil. La nivel de masa, e posibil ca si atunci cei ce ratau accesul la liceu sa fi fost jos iar varsta a inrautatit lucrurile. Nu cred ca intre generatii ar fi diferente mari raportat la aceeasi varsta. Totusi, daca gasiti, luati subiectele de matematica de admitere la liceu mf de prin 1980 si comparati cu nivelul ridicol de azi. Luati apoi subiectele de gramatica (Comunistului, de Labis n-are relevanta) de atunci si comparati cu ce se da azi. Veti vedea ca gramatica predata actual e memorie fortata la maxim, cu dificultate sporita si total nepractica in invatarea vorbirii si scrierii corecte fata de cea de atunci care putea fi un ghid operativ, practic pentru cineva care dorea sa formuleze corect.
Lucrurile sunt simple, din perspectiva informatiilor istorice:
* In anul scolar 1958 – 1959 se introduce obligativitatea invatamantului elementar de 7 ani in toata tara ==> multe dintre persoanele 65+ sunt scolite in perioade anterioare!
* 1962 – 1963 se trece treptat la invatamantul obligatoriu de 8 ani. Aceasta va afecta, evident, persoane din zona 63+, din raport (incepand cu prima generatie 1964-1965).
Aceasta mai inseamna si ca multi dintre acestia nu au mai avut de-a face cu programe de instruire dupa varsta de 15-16 ani!
Abia in 1967 Romania consemneaza aparitia liceelor industriale, economice si pedagogice.
Perioada 1968-1973 marcheaza trecerea la un invatamant obligatoriu si gratuit de 10 ani, pe schema 4+4+2 (primii 2 ani de liceu = treapta I).
Ultimul pas a fost avut in vedere pentru perioada de dupa 1985, prin trecerea la invatamantul obligatoriu si gratuit de 12 ani.
Nu se intampla foarte multe dupa 1990, dar este important de mentionat faptul ca pentru persoanele peste 40 de ani avem o mare diversitate a background-ului.
Si, din pacate, putini sunt cei care au pastrat legatura cu activitati educative, barem lectura…
Rezultatele nu sunt surprinzatoare in partea de sus, nu demonteaza in niciun fel mitul scolii de altadata (pentru aceasta, prin chestionar ar trebui sa treaca cei care, altadata, au parcurs intregul ciclu, adica au terminat si o Facultate).
In schimb, ridica semne de intrebare in alta zona: daca testele PISA spun ca analfabetismul functional atinge valori inalte, cum de nivelul de literatie/numeratie este, totusi, ridicat? Care dintre rapoarte reflecta realitatea?
nu se poate face o comparație grosieră între generații . este absurd. nu l poți compara pe cel ce utiliza rigla de calcul cu cel ce utilizează chatgptul .
nici pe cel care a dat ex de admitere la facultate din 11 manuale cu cel care a dat concurs de dosare ..
sa avem pardon !!
pe timpul lui ceașcă , nu luai 5 la treapta 1 , te duceai la profesionala , adio liceu , adio facultate
astăzi se intra cu doi la liceu și cu dosar la facultate.
nu mai zic că treapta a doua tăia jumate din cei admiși la liceu , adică pe cei admiși inițial cu 5 și 6 .
sa vedem ce competente vor avea cei care întreabă chatgptul care e diferența dintre cerc și patrat. ce competente vor avea cei instruiți de niste algoritmi orbi , de o tehnologie ce are un proprietar interesat strict de PROFIT.
Consider ca aceste comparatii sunt absolut superficiale si irealiste. Cand cineva spune “scoala ca pe vremuri”, nu se refera la procentele de analfabetism pe care le calculati, nu se refera la notele obtinute (toti, astazi, isi doresc copii premianti; notarea nu mai este atat de obiectiva), ci la seriozitatea cu care se trata scoala “pe vremuri” (fac aici referire la ambele “tabere”, elevi, instructori).
Ca sa faceti o comparatie reala, luati (la intamplare, nu selectati), va rog, cativa absolventi “de pe vremuri” si acelasi numar de absolventi de astazi, ai aceleiasi scoli. Apoi, testati-i la o dictare (unii absolventi de astazi, chiar cu studii superioare, nu stiu sa scrie romaneste), la gramatica limbii romane, la calcul (fara dispozitive moderne de calcul…), etc.
Apoi, trageti concluziile!
Nu sunt de acord cu dvoastra. Comparatia pe care o propuneti masoara ceva foarte specific, si nu cred ca e neaparat cea mai relevanta.
Adica: cu ce ma incalzeste ca absolventul unei facultati X cu nota Y era mai bun pe vremuri decat acum (am oricum indoieli ca asta se aplica in mod universal)? Mai ales in conditiile in care acolo ajungea doar o fractiune minuscula a populatiei, care era hyper-selectata dintre cei mai buni, iar acum scoala e mult mai accesibila. Si, oricum, e mult mai usor sa lucrezi cu cei mai buni 1% decat cu elevi si studenti mediocri, deci nu cred ca s-ar putea spune nici macar ca scolile erau mai bune, sau “mai serioase”. Erau elevii selectionati mult mai “la sange”.
Eu as spune ca pentru societate, probabil ca mai important e ce % din populatie stie sa scrie si sa citeasca, adica exact ce e in figurile de mai sus.