Exerciții de tras cu arma în clasele de liceu – România, împărțită în două într-un studiu INSCOP: 48,1% dintre respondenți sunt de acord, 48,8% se opun / Mai ales tinerii și cei cu studii superioare sunt împotrivă

317 vizualizări
Foto: INSCOP
Aproape jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea unor exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Conform datelor, 48,1% dintre respondenți declară că sunt de acord cu organizarea unor exerciții de tras cu arma pentru elevii de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire al cetățenilor în caz de război, în timp ce 48,8% se declară împotrivă. 2,9% spun că nu știu, iar 0,3% nu au răspuns. Practic, societatea este împărțită în două, în această privință.

Analiza pe categorii de populație arată diferențe semnificative, conform sondajului. Bărbații susțin într-o proporție mai mare introducerea exercițiilor de tragere (54%) decât femeile (43%).

În funcție de vârstă, sprijinul este cel mai ridicat în rândul persoanelor de peste 60 de ani – 61% – și al celor între 45 și 59 de ani – 53%. În schimb, tinerii între 18 și 29 de ani – 64% – și cei între 30 și 44 de ani – 64% – sunt majoritar împotrivă.

În ceea ce privește nivelul de educație, 49% dintre persoanele cu studii primare și 52% dintre cele cu studii medii sunt de acord cu astfel de exerciții, în timp ce doar 37% dintre cei cu studii superioare susțin măsura, iar dintre cei care se opun 62% au studii superioare.

La nivel teritorial, susținerea este mai ridicată în mediul rural (53%) și în orașele sub 90.000 de locuitori (50%) decât în București (37%) sau în orașele mari, de peste 90.000 de locuitori (41%).

Pe opțiuni politice, 56% dintre votanții AUR susțin introducerea exercițiilor de tragere în licee, față de 52% dintre votanții PSD, 49% dintre votanții PNL și 45% dintre votanții USR.

„Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special: votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat”, scriu autorii studiului.

Sondajul a mai testat și alte măsuri privind pregătirea populației în caz de război. Spre deosebire de exercițiile de tragere, care împart respondenții în două tabere clare, alte propuneri beneficiază de susținere largă.

De exemplu, 80,8% dintre respondenți sunt de acord cu organizarea unor cursuri pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, iar 92,7% susțin cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani.

În același sondaj, 67,1% dintre români se declară de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu, iar 30,5% sunt împotrivă.

Este o creștere față de 58.4% față de mai 2015, notează autorii.

„Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Nu sunt de acord în special: votanții PSD, PNL și AUR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat”, conform INSCOP.

Despre studiu și metodologie

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rectorul SNSPA Remus Pricopie anunţă că a sesizat organele de anchetă penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri de către Călin Georgescu, în legătură cu semnăturile de susținere a candidaturii

Rectorul SNSPA Remus Pricopie anunţă că a sesizat organele de anchetă penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri de către Călin Georgescu, în contextul colectării celor peste…
Vezi articolul

Sporul de suprasolicitare neuropsihică, diminuat în aplicația de salarizare a personalului din Învățământ, semnalează liderul sindical Adrian Voica: Se pare că modul de calcul este eronat. Pierderile sunt de la 50 de lei și până la 200 de lei brut

Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a semnalat, pentru Edupedu.ro, că sporul de suprasolicitare neuropsihică este diminuat, după ce aplicația de salarizare a personalului din Învățământ a fost actualizată săptămâna trecută.…
Vezi articolul

Schimbări în finanțarea universităților membre în alianțe europene și standarde de finanțare „bazate pe calculul costului real per student” – printre solicitările Consorțiului Universitaria la adresa autorităților / Universitățile membre cer și o mai mare implicare în deciziile legislative privind învățământul superior

Consorțiul Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din România, cere Ministerului Educației „emiterea cu celeritate a unui ordin de ministru care să stabilească combinațiile posibile pentru programe…
Vezi articolul

Viitorul guvern să garanteze alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru Educație, dar și 1% din PIB pentru cercetare, să crească bursele, să declare incompatibile funcțiile de rector și parlamentar, să pregătească profesorii care trebuie să aplice reformele curriculare – cererile adresate de 3 organizații de tineret pentru candidații în alegeri

Finanțarea învățământului superior și preuniversitar, dar și a cercetării, regulile de etică în universități, sprijin pentru elevii și studenții dezavantajați, dar și pentru profesorii care trebuie să aplice o serie…
Vezi articolul

Să faci economii când vine vorba de formarea profesorilor este o idee foarte proastă, spune ministra Educației din Franța: Pregătirea profesorilor e cheia dacă vrem să ridicăm nivelul elevilor

Ministra Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării din Franța, Élisabeth Borne, afirmă că „formarea profesorilor este mama tuturor bătăliilor” atunci când vine vorba de îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor. Într-un…
Vezi articolul