Explicațiile Universității din București pentru condițiile impuse la admiterea la Facultatea de Teologie, reclamată la Consiliul pentru Combaterea Discriminării: 1 articol de Constituție, 7 articole de lege, plus prevederile Protocolului cu BOR pentru predarea religiei /  Instituția de învățământ superior “nu poate emite decizii împotriva legislației în vigoare”

Un articol din Constituția României, 2 articole din noua Lege a învățământului superior, 5 articole din Legea privind libertatea religioasă și regimul cultelor, plus șapte articole ale Protocolului pentru predarea religiei ortodoxe în sistemul de învățământ: toate acestea sunt invocate de Universitatea din București, la solicitarea Edupedu.ro, pentru a arăta că admiterea la Facultatea de Teologie Ortodoxă se face “în conformitate cu legislația în vigoare”. Și aceasta, în condițiile în care sociologul Mircea Kivu a anunțat, miercuri, că a depus o reclamație la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru faptul că înscrierea la admitere la Facultatea menționată “este condiționată de apartenența activă la cultul religios”.

• Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian din cadrul UB (FTOUB) cere candidaților să depună o serie de acte pentru înscrierea la studii – inclusiv un certificat sau adeverință de botez și binecuvântarea chiriarhului (conducător al unităților teritoriale bisericești). Pe aceeași pagină sunt disponibile și o cerere specifică pentru “binecuvântare admitere FTOUB 2023) și o Listă cu “acte necesare acordare aviz cult admitere FTOUB 2023”, ce include, între altele, “Recomandarea profesorului de Religie (pentru absolvenții de liceu) și “Recomandare de la preotul paroh din comunitatea din care face parte (…)” candidatul.

Situația a fost discutată în rețelele sociale, în ultimele zile – între altele aici.

Iar miercuri sociologul Mircea Kivu a anunțat, într-un mesaj pe Facebook, că a reclamat situația la CNCD: “Nu știu ce crede rectorul UB despre aceasta, dar eu cred că este un caz clar de limitare a accesului la educație pe motive religioase, adică de discriminare.”

Potrivit petiției adresate CNCD și publicate de el pe Facebook, “rezultă cu claritate cã înscrierea la admitere este condiționată de apartenența activă la cultul ortodox. În condițiile în care facultatea susmentionată face parte din sistemul învățământului public, această condiționare constituie refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educație de stat sau privat, la orice formă, grad si nivel, din cauza (ne)apartenenței acestora la o anumità religie.” 

Edupedu.ro a solicitat Universității din București un punct de vedere pe această temă, iar instituția a răspuns făcând trimitere la o multitudine de prevederi ale legii – de la Constituție la Legea învățământului superior 199/2023, Legea regimului general al cultelor și Protocolul ce stabilește predarea religiei în învățământul preuniversitar și universitar.

Potrivit UB, organizarea învățământului pentru cultre “se face în conformitate cu legislația în vigoare”, iar “Universitatea din București nu poate emite decizii împotriva legislației în vigoare stabilită de forurile competente”. Instituția scoate în evidență unul dintre articolele protocolului menționat, datând din 2014, ce “stipulează condițiile în care se organizează admiterea în aceste facultăți” și care prevede că înscrierea la admitere se face pe baza binecuvântării chiriarhului.

Universitatea din București:

• “Organizarea învățământului de teologie ortodoxă, la fel ca și pentru celelalte culte, atât la Universitatea din București, cât și la celelalte universități din țară se face în conformitate cu legislația în vigoare, Constituția României (Art. 32 alin. [7]), Legea învățământului superior 199/2003 (Art. 31 alin. [1], Art. 97 alin. [4]), Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (Art. 32 – 35, Art. 39) și Protocolul cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului teologic ortodox preuniversitar și universitar încheiat între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română și Departamentul de Stat pentru Culte din 2014 (Art. 11 – 13, Art. 17, Art. 20 – 22). Ca să ne oprim doar la o singură prevedere legală, Articolul 13 al protocolului menționat stipulează condițiile în care se organizează admiterea în aceste facultăți. Universitatea din București nu poate emite decizii împotriva legislației în vigoare stabilită de forurile competente.”

Ce spun prevederile legale invocate de Universitatea din București:

Constituția României – Articolul 32 Dreptul la învățătură

(7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.

Legea învățământului superior 199/2003

Art. 31 

1. Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educației organizarea unui învățământ teologic specific în cadrul învățământului de stat în instituțiile de învățământ superior de stat existente, ca facultăți cu dublă coordonare, adică relaționare stat și cult, destinat pregătirii personalului de cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, proporțional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configurația religioasă a țării, potrivit recensământului oficial. Înființarea, organizarea și funcționarea acestui învățământ se realizează potrivit legii și prevederilor specifice fiecărui cult.

Art. 97 

(4) Pentru ocuparea tuturor posturilor didactice, de conducere, administrative sau auxiliare în cadrul instituțiilor de învățământ confesional de stat și confesional particular, la nivel universitar, este necesar avizul cultului.

Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (Art. 32 – 35, Art. 39

Articolul 32

(1) În învățământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.

(2) Personalul didactic care predă religia în școlile de stat se numește cu acordul cultului pe care îl reprezintă, în condițiile legii.

(3) În cazul în care un cadru didactic săvârșește abateri grave de la doctrina sau morala cultului, cultul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt ce duce la desfacerea contractului individual de muncă.

(4) La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin.

Articolul 33

(1) Cultele au dreptul să înfiinţeze şi să administreze unităţi de învăţământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie, precum şi a altor specialişti necesari activităţii religioase a fiecărui cult, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Fiecare cult este liber să îşi stabilească forma, nivelul, numărul şi planul de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ proprii, în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 34

(1) Cultele îşi elaborează planurile şi programele de învăţământ pentru învăţământul teologic preuniversitar şi programele pentru predarea religiei. Acestea se avizează de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(2) Pentru învăţământul superior, planurile şi programele de învăţământ se elaborează de instituţiile de învăţământ, cu acordul cultului respectiv, şi se aprobă de senatele universitare.

Articolul 35

(1) Personalul didactic din unităţile de învăţământ teologic integrate în învăţământul de stat se recunoaşte de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul prealabil al organelor statutare ale cultelor religioase în cauză.

(2) Personalul didactic din unităţile de învăţământ teologic neintegrate în învăţământul de stat se numeşte de către organele statutare ale cultelor, în conformitate cu statutele acestora. Personalul didactic care predă religia în şcoli trebuie să îndeplinească prevederile Legii privind Statutul personalului didactic nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 39

(1) Cultele recunoscute au dreptul de a înfiinţa şi administra forme de învăţământ confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în condiţiile legii.

(2) Diplomele pentru absolvenţii unităţilor şi instituţiilor de învăţământ particular, confesional, organizate de cultele religioase se eliberează potrivit legislaţiei în vigoare.

(3) Statul va susţine financiar învăţământul confesional, în condiţiile legii.

(4) Unităţile de învăţământ confesional dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, potrivit statutelor şi canoanelor lor, în concordanţă cu prevederile legale ale sistemului naţional de învăţământ.

(5) În învăţământul confesional se pot înscrie elevi sau studenţi, indiferent de religie sau confesiune, garantându-se libertatea educaţiei religioase a acestora, corespunzătoare propriei religii sau confesiuni.

Protocolul cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului teologic ortodox preuniversitar și universitar

• încheiat între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română și Departamentul de Stat pentru Culte din 2014

Art. 11 – Din rațiuni de ordin social-misionar și pastoral-canonic, facultățile de teologie ortodoxă și departamentele de teologie ortodoxă (din cadrul altor facultăți cu domenii înrudite) se înființează, se restructurează în alte forme de învățământ superior, își restrâng activitatea sau intră în lichidare potrivit prevederilor legale în vigoare, la solicitarea chiriarhului aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și de Senatul universității, cu respectarea autonomiei universitare.

Art. 12 – În cadrul acestor instituții teologice de învățământ superior se înființează și se organizează programe de studii în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pe baza avizului scris al Patriarhiei Române. Programele de studii se organizează la nivel de licență, master sau doctorat, cu respectarea autonomiei universitare.

Art. 13 – (1) Necesarul de școlarizare pentru anul I, specializarea Teologie Pastorală, este stabilit anual de către Patriarhia Română și se comunică Ministerului Educației Naționale, iar necesarul de școlarizare pentru celelalte specializări este stabilit, de comun acord, de Patriarhia Română și instituțiile de învățământ superior, în limita cifrei de școlarizare aprobată de Guvern, cu respectarea capacității de școlarizare stabilită conform legii.

(2) Admiterea în aceste facultăți și durata studiilor vor respecta reglementările din învățământul superior de stat, cu păstrarea specificului bisericesc, care presupune ca durata specializării Teologie Pastorală, pentru studii universitare de licență, să fie de patru ani.

(3) Înscrierea la facultățile de teologie ortodoxă se face pe baza avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului.

(4) Retragerea avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului se aplică studenților care se fac vinovați de abateri grave de la morala și doctrina cultului, după consultarea consiliului facultății de teologie. În aceste situații, exmatricularea studenților va fi pusă în aplicare de către conducerea universității. 

Art. 17 – Participarea studenților la programul liturgic fixat de Biserică pentru facultățile de teologie este obligatorie, fiind parte esențială a formării lor profesionale. De asemenea, studenții facultăților de teologie au obligația participării la stagiile de practică liturgică și misionară la parohie, prevăzute de autoritatea bisericească.

Art. 20 – În virtutea principiului autonomiei universitare, facultățile și departamentele de teologie ortodoxă își întocmesc propriile regulamente, în baza Carei Universitare și în conformitate cu Regulamentul-cadru întocmit de Patriarhia Română, care intră în vigoare după aprobarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Programele analitice se stabilesc de către comisiile de specialitate (formate din profesorii de la facultățile de teologie ortodoxă) și se aprobă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Planurile de învățământ se elaborează la nivelul departamentului, se avizează de către consiliul facultății și se aprobă de Senatul universitar, după consultarea Patriarhiei Române.

Art. 21 – Structura anului universitar este stabilită în conformitate cu prevederile legale ale Ministerului Educației Naționale. 

Art. 22 – Admiterea la studiile universitare de doctorat pentru Specializarea Teologie Ortodoxă este organizată în conformitate cu legislația în vigoare și potrivit condițiilor specifice stabilite de către Sfântul Sinod.