Extinderea programului „Școală după școală” la nivel național, prioritar cu acoperirea integrală a școlilor dezavantajate – cerută ministrului Educației, Ligia Deca, de organizația World Vision România

417 vizualizări
Masa caldă în școli / Foto: Facebook – World Vision România
Extinderea programului „Școală după școală” la nivel național este cerută oficial de organizația World Vision România, într-o reacție la proiectele legilor învățământului lansate în dezbatere de ministrul Ligia Deca. Organizația solicită ca extinderea la nivel național a programului Şcoală după şcoală, prin lege, să acopere integral şcolile dezavantajate și să fie o prioritate a Ministerului Educaţiei pentru combaterea abandonului şcolar. Reacția vine după ce proiectul Legii învățământului preuniversitar prevede că elevii din categoria cu risc de abandon școlar trebuie să participe cu prioritate la activitățile programului „Școală după școală”.

„Referitor la Art. 74 (12), conform căruia “elevii identificați ca fiind în categoria cu risc de abandon școlar participă cu prioritate la activitățile programului Școala după școală, a programului național Învățare remedială, a activităților de consiliere psihologică și beneficiază de gratuitate la taberele organizate în centrele de agrement aflate în domeniul statului”, World Vision România solicită ca extinderea programului Şcoală după şcoală la nivel national (în special acoperirea integrală a şcolilor dezavantajate) să fie o prioritate a Ministerului Educaţiei pentru combaterea abandonului şcolar”, anunță organizația într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Organizația precizează că acolo unde elevii au beneficiat de masă caldă, prezența școlară a crescut în mediile dezavantajate cu până la 100%: „Experiența pe care World Vision România acumulat-o de mai bine de șase ani cu programul Pâine și Mâine a arătat că serviciile educaționale și de consiliere care au loc după școală combinate cu o masă caldă și alte tipuri de sprijin material pentru rechizite și îmbrăcăminte, cât și de formare imediată pentru profesori a crescut prezenţa şcolară în mediile dezavantajate cu până la 100%”.

Potrivit Raportului Bunăstarea copiilor din mediul rural (2022), 24% dintre copii spun că nimeni nu îi ajută atunci când nu se descurcă la teme. În plus, 2 din 10 copii afirmă faptul că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. 1 din 10 copii de la sate nu frecventează în prezent nicio instituţie de învăţământ, se precizează în raportul menționat anterior.

Raportul Pâine și mâine, an școlar 2021-2022, a arătat că 85% dintre elevi au înregistrat progres la școală, având calificative de Bine și Foarte Bine, prin programul Pâine și Mâine.
Jumătate dintre școli au raportat o prezență de 99% a copiilor, iar o treime de 100%. Directorii școlilor înscrise în program au menționat că atât masa caldă, cât și orele remediale îi ajută foarte mult în prevenirea abandonului școlar.

A treia prioritate pentru elevii chestionați de World Vision România este acordarea unei mese calde la școală pentru toți elevii. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România printre copii, cu privire la Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar.

Vezi aici comunicatul integral al World Vision România, cu privire la proiectele legilor învățământului lansate de Ligia Deca.

Amintim că ministrul Ligia Deca a ocupat anterior funcția de consilier prezidențial pe educație și a coordonat proiectul prezidențial „România educată“, pe ale cărui concluzii se bazează proiectele Legilor învățământului Deca. Proiectul „România educată“ al președintelui Klaus Iohannis prevede extinderea programului de asigurare a unei mese diversificate în școli, la nivel de sistem:

Generalizarea mesei în școlile din Romania – Raportul ”România educată” / romaniaeducata.eu

Comunicatul poate fi consultat mai jos:

Citește și:
World Vision România: Examenul de admitere la liceu propus de Legea Deca arată neîncredere în Evaluarea Națională și creează inechitate. Propunem ca evaluarea competențelor specifice de care un elev are nevoie pentru a face față unui anumit liceu să fie făcută prin analiza portofoliului educațional
Marile interese ilegitime din Legile educației Cîmpeanu: rechini imobiliari, fabrici de meditații, patroni de afterschool și rectori – politicieni. Cum a ajuns ministrul Educației să amaneteze viitorul copiilor pentru a-și asigura spatele politic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like