Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB) și-a exprimat, printr-un comunicat de presă, solidaritatea cu scriitorul și profesorul universitar dr. Mircea Cărtărescu, după ce candidatura sa la Academia Română a fost respinsă de Adunarea Generală, deși fusese votată în unanimitate de Secția de Filologie.
Profesorii din Consiliul Facultății de Litere arată în comunicat că „suntem profund dezamăgiți nu numai de rezultatul votului, ci și de modul în care a decurs acesta, de presiunile și motivațiile invocate”. Ei susțin că, „încă o dată”, se dovedește că „vocile specialiștilor nu sunt ascultate în societatea românească, având câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel”.
Instituția de învățământ, la care scriitorul Mircea Cărtărescu a fost profesor universitar până la pensionarea recentă, mai scrie în poziție că „e nevoie doar de o minimă onestitate intelectuală pentru a recunoaște cât de apreciată este opera sa la nivel internațional”.
- Și argumentează: „o demonstrează premiile literare de mare prestigiu, traducerile în limbi de mare circulație, foarte numeroasele recenzii, articole științifice și teze de doctorat care îi sunt consacrate”.
„Mircea Cărtărescu este deja un ambasador al literaturii și culturii noastre în lume. Ceea ce ne împiedică să fim mai ascultați și mai vizibili în «republica mondială a literelor» a fost și este tocmai lipsa de solidaritate cu propriile valori” este concluzia FL-UB.
Comunicatul integral semnat de Consiliul Facultății de Litere a Universității din București (FL-UB):
„Comunicat
Facultatea de Litere a Universității din București își exprimă solidaritatea cu scriitorul și profesorul universitar Mircea Cărtărescu la aflarea veștii că propunerea candidaturii sale de către Secția de Filologie a Academiei Române (votată în unanimitate) a fost invalidată în Adunarea generală.
Suntem profund dezamăgiți nu numai de rezultatul votului, ci și de modul în care a decurs acesta, de presiunile și motivațiile invocate. Din păcate, se dovedește încă o dată că vocile specialiștilor nu sunt ascultate în societatea românească, având câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel. Cu atât mai grav cu cât sunt invocate, spre justificarea acestora, patriotismul și apărarea identității naționale. Tocmai domeniile umaniste, a căror contribuție la cultura națională este una esențială, sunt astfel desconsiderate.
Profesor emerit al Facultății de Litere, unde a predat din 1991, Mircea Cărtărescu a fost recunoscut de unele dintre cele mai valoroase universități din România, care i-au acordat titlul de doctor honoris causa: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, distincție primită și din partea Universității Menéndez Pelayo din Santander, Spania. A fost invitat la universități din vârful ierarhiei mondiale, ca Harvard University, University of Chicago și Columbia University din New York (unde a ținut cursuri de literatură română în calitate de profesor invitat, în toamna anului 2024). E nevoie doar de o minimă onestitate intelectuală pentru a recunoaște cât de apreciată este opera sa la nivel internațional, așa cum o demonstrează premiile literare de mare prestigiu, traducerile în limbi de mare circulație, foarte numeroasele recenzii, articole științifice și teze de doctorat care îi sunt consacrate. Mircea Cărtărescu este deja un ambasador al literaturii și culturii noastre în lume. Ceea ce ne împiedică să fim mai ascultați și mai vizibili în „republica mondială a literelor” a fost și este tocmai lipsa de solidaritate cu propriile valori.
Consiliul Facultății de Litere”.
Informații de context
Edupedu.ro a relatat în premieră, miercuri, că Mircea Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română.
El a picat „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent.
Reacții de susținere au venit din partea scriitorului și profesorului Radu Vancu de la Sibiu și din partea scriitoarei și disidentei anticomuniste Ana Blandiana, care au acuzat Academia Română „naționalism toxic și rânced”, respectiv că ar fi „manipulată de ură, invidie, frustrări”.
Pe de altă parte, Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate la nivel internațional, tradus în peste 23 de limbi, „este bun, dar nu la nivelul Academiei”, spune academicianul Nicolae Breban, unul dintre contestatarii lui, citat de HotNews.ro.
- Publicația online îl citează pe acesta și pe un alt academician, scriitorul Valeriu Matei, pentru a vedea cum își argumentează decizia cei care au votat împotriva acceptării lui Cărtărescu ca membru al Academiei Română.
- Potrivit sursei citate, Valeriu Matei, care înaintea votului a distribuit și un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, apreciază că acesta a insultat poporul român, el făcând trimitere la „insulte” pe care scriitorul le-ar fi adus lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.
Citește și:
Mircea Cărtărescu, prima reacție după ce a fost respins de Academia Română: În ultimele zile am fost copleșit de căldura și solidaritatea lumii noastre culturale față de mine. Vă mulțumesc
Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției – Rodica Zafiu, președintele secției de Filologie / Ea spune că la votul preliminar din secție scriitorul obținuse 9 din 9 voturi / „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect”
Nicolae Breban, unul dintre academicienii care au respins primirea lui Mircea Cărtărescu în Academia Română: Scriitorul „este bun, dar nu la nivelul Academiei”
Ana Blandiana critică Academia Română, despre care spune că a respins alegerea lui Cărtărescu în for pentru că este „manipulată de ură, invidie, frustrări”
Profesorul Radu Vancu, după ce academicienii l-au respins prin vot pe Mircea Cărtărescu: Academia Română a eșuat în naționalism toxic și rânced / E locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist
Redacția
Diana Ghimiși
Andrei Popa
Adriana Vișean
9 comments
” Doi mari vrășmași are românul: mila pentru străini și ura pentru ai lui.” Grigore Vieru.
Pacat! un scriiror de valoare inestimabila! nu este cu nimic mai prejos decat Nicolae Breban! ba dimpotriva, mult mai valoros!
Mircea Cărtărescu poate fi primit, cel mult, în Academia Republicii Moldova. Nu poți deveni academician prin presiunile unora sau altora, ci doar prin opera pe care o ai…
Hai să vă dau două nume de scriitori contemporani mult peste Cărtărescu și care nu-și doresc deloc atâta glorie precum Mircea: Cristian Robu-Corcan și Radu Aldulescu. Citiți-i ca să vă convingeți!
Bine, am comandat câte o carte a fiecăruia (mă rog, primul părea să aibă doar una), revin cu recenziile :))
Totuși, indiferent că nu îl guști pe Cartarescu, indiferent că după părerea ta vrea (doar) glorie, indiferent că sunt alți scriitori care sunt mult peste el – cum să nu simți nevoia să taxezi ipocrizia unor nimeni care se plâng că Mircea Cartarescu nu e Dostoievski și de-aia nu intra in academie, când ei nici nu se pot numi scriitori? Daca ieșea Dostoievski la rampa (și, pardon, “Dostoievski este nemuritor” :)))) și spunea că nu l-a votat pe Cartarescu pentru că nu a scris la nivelul lui, chiar nu aveam nimic de zis.
se pare că are și Cristian Robu-Corcan mai multe cărți 🙂
Întrebare către ChatGPT:
– Cum consideri refuzul Academiei Române de a-l primi între membrii ei pe renumitul scriitor Mircea Cărtărescu?
Răspuns:
(ChatGPT) – Refuzul Academiei Române de a-l primi pe Mircea Cărtărescu între membrii săi este o decizie controversată, care ridică semne de întrebare legate de criteriile după care această instituție selectează personalitățile culturale. Iată câteva aspecte esențiale ale acestei situații:
1. Prestigiul literar incontestabil al lui Cărtărescu
Mircea Cărtărescu este cel mai tradus și apreciat internațional scriitor român contemporan, nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură. A obținut premii prestigioase, inclusiv Premiul FIL de la Guadalajara (2022) și Premiul Formentor (2018), ceea ce îl plasează printre cei mai importanți scriitori europeni ai generației sale. În acest context, refuzul Academiei pare greu de justificat dintr-o perspectivă strict literară.
2. Posibile motive ale refuzului
Factori ideologici și politici – Academia Română are un istoric în care apartenența ideologică și afilierile politice au jucat un rol semnificativ în selecția membrilor săi. Cărtărescu a fost un critic vocal al naționalismului promovat de unele personalități din Academie și al influențelor conservatoare din instituție.
Rivalități interne și conservatorism – Academia are un profil tradiționalist, iar literatura lui Cărtărescu, deși apreciată internațional, nu se aliniază întotdeauna cu valorile mai conservatoare ale unor membri ai forului.
Atitudinea lui Cărtărescu față de Academie – Scriitorul însuși nu a fost mereu un susținător fervent al acestei instituții, ceea ce ar putea fi interpretat ca o lipsă de „loialitate” de către unii membri mai vechi.
3. Ce spune această decizie despre Academia Română?
Refuzul ridică întrebări serioase despre criteriile de selecție și despre capacitatea Academiei de a recunoaște valoarea internațională a culturii românești. Faptul că un autor de talia lui Cărtărescu este considerat mai important în afara țării decât în România arată o ruptură între elita culturală națională și scena literară globală.
4. Consecințe și reacții
Decizia a fost întâmpinată cu critici din partea multor intelectuali, dar și cu o anumită indiferență din partea lui Cărtărescu, care nu pare să fi făcut un scop din apartenența la Academie. Întrebarea rămâne însă: poate Academia să mai fie considerată un etalon al excelenței culturale, dacă lasă în afară personalități atât de importante?
Concluzie
Refuzul nu îl afectează pe Mircea Cărtărescu, dar spune multe despre rigiditatea și închistarea Academiei Române. În loc să fie un for care promovează valorile culturale românești recunoscute internațional, pare că rămâne ancorată într-o logică de clan și influență ideologică, ceea ce o îndepărtează tot mai mult de relevanța reală în peisajul cultural.
Daca Mircea Cartareacu s a exprimat atat de mizerabil si in repetate randuri la adresa Romanilor, ce poate cauta in academia romanilor? Mai e vreo societate in lume in care unul ce si arunca voma inspre propria i natie, sa aiba tupeul sa astepte sa fie ales in academie? Oare ce i mâna pe cei ce l sustin s o faca? Cum spunea cel ce se invarte in mormant astazi “in Romania nu te poti comprimite”.
În Adunarea Generală a unei Academii de tip enciclopedic sovietic, chimiștii se pricep la literatură și cadre, iar poeții la chirurgia maxilară.