Fără schimbarea evaluării, nu putem vorbi despre schimbarea modului de predare. De ce are nevoie educația din România pentru a ieși din era analfabetismului funcțional

6.578 de vizualizări
FOTO: CEAE
“Câtă vreme evaluarea este construită după vechile criterii, care valorizează abilități precum memorarea și aplicarea de formule și utilizarea de algoritmi de rezolvare de probleme, profesorii nu sunt încurajați să folosească la clasă noile metode”, scrie Centrul de Evaluare și Analize Educaționale într-un articol publicat pe blogul propriu.

“În urmă cu patru ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale aducea pentru prima dată în atenția publică problema analfabetismului funcțional din România. În iunie 2016, CEAE lansa un raport care analiza rezultatele obținute de elevii români la testele PISA 2012 și care atrăgea atenția că o mare parte dintre aceștia nu au abilitățile de bază care să le permită, la maturitate, să funcționeze la nivel optim în societate. La acea vreme, 42% dintre adolescenții români de 15 ani erau analfabeți funcțional; Eric Hanushek dă însă un sens aparte acestui concept. În accepțiunea lui Hanushek, analfabetismul funcțional se referă în principal la incapacitatea realizării unor raționamente simple, pornind de la situații concrete (precum incapacitatea de a rezolva o problema prin rotirea unei figuri intuitive). Procentul de 42% reprezintă procentul elevilor de 15 ani din România care în 2012 se aflau sub nivelul 2 pe scala PISA combinată pentru matematică și științe, adică se aflau în cazul nefericit de mai sus.


CEAE a fost prima organizație din România care a pus subiectul analfabetismului funcțional pe agenda publică, iar astăzi termenul este des întâlnit nu doar în discuțiile de specialitate și în articole de presă, ci și în discuțiile de zi cu zi.

Însă doar simpla inițiere a unei dezbateri nu este suficientă pentru a rezolva o problemă cu cauze adânci și cu consecințe devastatoare asupra viitorului unei țări. În ultimii ani, CEAE a susținut reforma predării științelor prin introducerea în școlile publice din România a învățării prin investigație și a pregătit 2600 de profesori de fizică și 300 de chimie pentru a folosi la clasă această metodă. Mai mult decât atât, specialiștii CEAE s-au implicat în reforma curriculară la fizică și au militat pentru introducerea alfabetizării științifice ca obiectiv în noile programe de gimnaziu.

Scrisoarea prin care ministerul Educației îi încuraja pe profesori să predea fizica prin metoda investigației

Ce s-a întâmplat? În noiembrie 2016, la câteva luni de la lansarea raportului pe tema analfabetismului funcțional, ministerul Educației le-a trimis profesorilor de fizică o scrisoare metodică, prin care îi încuraja să predea această materie prin metoda investigației. „În vederea promovării unui demers didactic modern, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice pune la dispoziția profesorilor care predau fizică și a tuturor persoanelor interesate o nouă abordare, dezvoltată în cadrul programului „Fizica altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale şi Societatea Română de Fizică.

Ideea de bază a programului este conceptul de învățare prin investigație de tip inductiv (Inquiry Based Learning). Un elev învață prin investigație atunci când se află în fața unei probleme, când studiază cu atenție  datele și relațiile cauzale, reușind să găsească cea mai bună soluție, rolul profesorului fiind de facilitator al cunoașterii și de partener al elevilor în învățare”, se arată în scrisoarea de atunci a Ministerului Educației.

Martie 2017: o nouă programă la fizică

Anul următor, în luna martie, a fost aprobată de Ministerul Educației noua programă de fizică pentru gimnaziu, pentru clasele VI – VIII. A fost pentru prima dată când programa a abordat fizica din perspectiva investigației, iar obiectivul principal al predării fizicii a devenit  alfabetizarea științifică a elevilor. Prin alfabetizare științifică, elevii își dezvoltă capacitatea de a face raționamente corecte și de a găsi soluții la problemele cu care se confruntă, iar accentul se mută de pe „elevul învață ca să știe”, pe „elevul învață ca să știe să facă”.

„Prezenta programă de fizică propune abordarea fizicii ca disciplină de învățământ din perspectiva investigaţiei ştiinţifice având ca ţintă majoră „alfabetizarea ştiinţifică” a tânărului, care implică următoarele:

– proiectarea investigaţiei ştiinţifice – elevul trebuie să folosească cunoaşterea şi înţelegerea de tip ştiinţific pentru: identificarea întrebărilor relevante investigaţiei ştiinţifice, identificarea procedurilor experimentale adecvate investigaţiei unui anumit fenomen şi propunerea unor modalităţi prin care se poate derula procesul investigativ;

– interpretarea ştiinţifică a datelor şi dovezilor – elevul trebuie să fie capabil să interpreteze corect din punct de vedere ştiinţific datele şi dovezile şi să evalueze validitatea şi relevanţa concluziilor;

– explicarea ştiinţifică a fenomenelor – elevul trebuie să formuleze explicaţii valide ale fenomenelor naturale, produselor tehnologice precum şi implicaţii ale utilizării lor pentru societate”, se arată în noua programă.

Mai mult decât atât, noua programă recomandă în mod explicit „modelul de proiectare a unităţilor de învăţare şi derulare a demersului didactic abordat în cadrul proiectului „Fizica altfel” disponibile pe site-ul www.edu.ro.”

În paralel, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale și-a continuat programul prin care îi pregătește pe profesori să predea științele prin metoda investigației. Început inițial la fizică, programul a fost extins în aprilie 2017 pentru profesorii de chimie.

Noi programe pentru gimnaziu la chimie și biologie

Schimbări au existat și în programele la chimie și biologie. Noua programă de chimie, de pildă, își propune să dezvolte capacitatea elevului de a integra informații noi și de a le aplica în situații cotidiene. Totodată cuprinde exemple de activități de învățare concrete, care să valorifice implicarea activă a elevilor. Printre competențele vizate de noua programă la chimie se numără explorarea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în activitatea cotidiană și interpretarea unor date și informații obținute în cadrul unui demers investigativ.

În programa de biologie sunt prevăzute, la capitolul competențe,  „dezvoltarea capacității elevului de a rezolva probleme și situații problemă din viața cotidiană, de a proiecta şi derula un demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru, de a prelucra, reprezenta grafic și interpreta date şi dovezi experimentale, de a-și imagina şi realiza unele produse utile pentru activităţile curente și de a manifesta interes pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat.

Disciplina Biologie, prin specificul său, vizează observarea şi explorarea lumii vii în ansamblul său dar și componentele, procesele şi fenomenele caracteristice. În cadrul orelor de biologie, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare, a mediului de viață apropiat, a relațiilor observabile dintre viețuitoare și mediul lor de viață, către înțelegerea propriului loc în natură, a consecințelor propriului comportament asupra sănătății sale”, se arată în noua programă.

Totodată, „strategiile didactice propuse recomandă explorarea lumii vii pornind de la situații-problemă observate în viața cotidiană, ale căror soluții pot fi identificate prin activități de investigare care valorifică și stimulează curiozitatea naturală a elevilor la această vârstă.”

În timp, tema analfabetismului funcțional a devenit din ce în ce mai prezentă în spațiul public, iar în urmă cu doi ani, în iunie 2018, chiar președintele Klaus Iohannis a vorbit despre importanța combaterii acestui fenomen. „Sistemul educaţional trebuie să aibă capacitatea de a face o diferenţă reală în nivelul de cunoştinţe ale copiilor, nu doar să bifeze un număr de ani petrecuţi pe băncile şcolii. Aceasta este o lecţie care se aplică şi României, în condiţiile în care un studiu din 2016 ne avertizează că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcţional de 42 de procente care se reflectă foarte vizibil şi în înaltele sfere ale politicii româneşti”, a declarat Iohannis.

Primele manuale după noua programă care include metoda investigației

În toamna lui 2018, au apărut primele manuale de gimnaziu făcute după noua programă, care include metoda investigației. Elevii care erau în clasa a șasea în anul școlar 2018-2019 au fost primii din România, care au avut șansa de a avea şi manuale în acord cu noile metode, aplicate în școlile din străinătate

Mai mult decât atât, metoda investigație a fost inclusă în programul de formare a profesorilor de fizică, chimie și biologie, din cadrul proiectului CRED – cofinanțat din fonduri europene. Aceștia sunt încurajați să folosească la clasă tehnici care să stimuleze curiozitatea copiilor, să le antreneze mecanismele de gândire și să le stimuleze autonomia în învățare.

Deși sistemul de educație este unul cu inerție mare, în ultimii patru ani au existat schimbări în direcția corectă, mai ales în ceea ce privește predarea științelor.

Astăzi, există un număr mare de profesori care aplică la clasă metoda investigației, există o programă nouă la gimnaziu și încep să apară noi manuale construite pe baza acesteia. Iar alfabetizarea științifică este un obiectiv explicit al noii programe.

De ce este nevoie de schimbarea evaluării

Însă acest lucru nu este suficient. Schimbarea trebuie să continue în același framework și la liceu, pentru ca să existe o coerență în ceea ce privește predarea în cele două cicluri de învățământ.”

Citeşte articolul integral pe CEAE.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii
  1. În loc. Reghin profesorii de fizica și chimie tot predau tocilareste iar la română în loc să ne învețe să scrie și să citim corect ne dă verbe și substantive de conjugat și de învățat opinii și asta se întâmplă în toată țara

  2. O tot țineți cu analfabetismul funcțional.Memorarea este esențială în procesele cognitive.Altfel nu ar mai trebui sa memorezi rețete,pentru a găti,asta se întâmplă de fapt ,le memorezi,sau când “reții” cum sa faci un scaun,in toate procesele memorarea este esențială.Ce faci cu acele informații,modalitatea în care e capabil creierul tau sa lucreze cu ele tine de coeficientul de inteligență.Combinarea,inovarea,utilizarea lor în diferite situații.Ca bucătar poți observa că unele mâncăruri au și proprietăți terapeutice sau nu …daca ești mai încet la minte.
    E greu sa acceptăm că avem limite dar de aceea Mensa te încadrează în 80% din populația lumii și tot așa până se ajunge la 3% care contează.Nu memorarea e problema ci capacitatea de a face conexiuni între acele informații pe care creierul le memorează.
    Și cei care or să urle discriminare probabil că ar trebui să ceară socoteală ADN-ului lor și nimănui altcuiva.
    Dar…băieții deștepți au găsit o altă modalitate de a agita spirite.Alti bani de mâncat,alte investiții de făcut.
    Iar ceilalți or să creadă că au găsit soluția pentru neproductivitatea memorării.

  3. Inca un articol in care se promoveaza eterna schimbare a programei si a continuturilor, in detrimentul rezolvarii problemelor reale si fundamentale din invatamant.
    1) Prima problema in acest moment este legata de motivatia elevilor de a invata, de a gasi un mentor sau un model in viata intr-o persoana respectabila, onesta si culta. Cat timp media promoveaza in fiecare zi tot felul de nonvalori la toate emisiunile si televiziunile ne asteptam ca copiii sa se comporte respectabil in societate.
    2) A doua problema este legata de calitatea profesorilor din sistemul de invatamant si de motivatia lor financiara in a accesa o cariera din acest domeniu. Cati dintre absolventii buni din facultatile de stiinte exacte ajung in sistemul de invatamant daca tinem seama ca un salariu de inceput este de aproximativ 2000 de lei? Oare se poate trai din acest salariu intr-un oras? Se merita un astfel de salariu daca tinem seama de faptul ca in sectorul privat salariile sunt mult mai mari pentru persoanele calificate si mediul de lucru nu este atat de stresant si cu atatea responsabilitati si probleme?
    3) A treia problema este legata de exagerarea calitatii sistemelor de invatamant vestice in detrimentul celor estice si a celor moderne in raport cu cele arhaice. In acest sens avem afirmatia domnului Michio Kaku (fizician la Universitatea din New York) in care afirma ca: “US has the worst educational system known to science”. Daca cititi presa straina veti observa ca nici in Franta sau Anglia sistemul de invatamant nu este adaptat vremurilor actuale, fiind inechitabil si destul de criticat in diverse articole.
    In concluzie, se doreste ca in Romania sa obtinem imposibilul – schimband doar programa si eventual manualele, fara investitii in infrastructura si in resursa umana ne dorim sa devenim competitivi si sa concuram cu tari ca Finlanda unde salariul mediu al unui profesor este de aproximativ 2500 de euro.
    La sfarsit o sa va adresez o intrebare ca sa ne dam seama de limitele testelor PISA in a evalua coerent elevii. Daca tinem seama de faptul ca sistemul de invatamant din Romania este atat de slab si neperformant, cum ne explicam integrarea cu succes a studentilor romani absolventi de facultate sau de masterat in universitati de top din afara (University of Cambridge, Imperial College London, University College London, MIT, Cornell University, etc)? O alta curiozitate poate fi legata si de integrarea favorabila a proaspetilor medici romani in sistemele vestice la cateva luni dupa absolvire. Ceva nu se potriveste in cele doua cazuri.

  4. 1. MEC sa nu mai elibereze diplome de calificare in invatamant cadrelor analfabete. Pentru o restructurare de cadre in MEC este nevoie doar de o simpla dictare.
    2. Nu mai trebuie acceptate cadre necalificate.
    3. Fara un test psihologic facut cu seriozitate cadrelor didactice nu trebuie angajate.
    4. Puterea directorilor scoala trebuie diminuata, doar cu functia de manager scoala ,pusi doar cu anumite conditii: fara dosare penale , sa nu isi mai permita sa fure, coruptie. Abuz in serviciu ,mai exact. A gresit sa-si piarda serviciul. Procedura sa fie ca in alte institutii, nu mutarea lui la catedra. Daca profesorul din functia director este mutat la catedra, chiar nu are nimic de pierdut, ba este incadrat cu norma mai mare si poate incasa un salariu mult mai mare decat cel de director.
    5. Politicul sa nu aiba nici un punct de vedere la numirea directorului scola.
    Pot spune multe ,dar sigur nu sunt luata in seama.

  5. De acord cu investigația, cu întrebările din aproape în aproape, dar în final tot la o formulă se va ajunge, formulă care trebuie învățată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bibliotecă digitală cu 2.500 de lecții, lansată la Chișinău la o lună de la închiderea școlilor / În România, 11 miniștri au ignorat Legea care prevede de 9 ani că Ministerul are obligația să facă o Bibliotecă școlară virtuală

Aproximativ 2.500 de lecții video pentru elevii claselor I-XII, alături de materiale didactice pentru toate disciplinele, precum și de un scurt ghid psiho-pedagogic pentru părinți se află în Bibliotecă digitală…
Vezi articolul

Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala

Cele mai multe țări dintre cele incluse în ultima evaluare PISA nu sunt pregătite pentru lumea învățării în medii digitale, cu toate oportunitățile acesteia, într-o vreme în care, sub presiunea…
Vezi articolul