Dispreț al Ministerului Educației față de școlile-pilot – aprobarea pilotării vine abia la finalul primului modul, încălcând cu două luni calendarul anunțat / LISTA celor 14 unități de învățământ

Ministerul Educației are probleme cu respectarea propriilor calendare în privința școlilor-pilot, iar asta creează o lipsă de predictibilitate pentru elevii, părinții, profesorii și conducerile școlilor care au plicat pentru acest statut. Instituția a publicat în Monitorul Oficial de joi, 26 octombrie, ordinele de ministru care aprobă pilotările pentru școlile care vor să încerce anumite proiecte pentru care au nevoie de derogare de la legislația actuală. Aceste ordine de ministru ar fi trebuit să fie publicate până la data de 31 august 2023, conform anunțului de pe site-ul instituției. Cu toate acestea ele vin la finalul modulului 1 de școală, cu 56 de zile întârziere, timp în care unitățile de învățământ respective nu au putut aplica programele propuse pentru pilotare. Pilotările, pentru majoritatea școlilor înscrise, înseamnă descentralizarea modelului curricular, adică alte planuri-cadru decât cel general, alte orare, altă organizare a profesorilor, a disciplinelor, a planificărilor de la fiecare clasă.

Școlile care au vrut să aplice pentru statutul de școli-pilot au completat un formular tipizat până pe 12 iulie 2023, iar inspectoratele au avut termen 14 iulie pentru a înainta cererile Ministerului Educației. Comisiei din Ministerul Educației i-au trebuit 96 de zile de la acel moment până la semnarea ordinelor de ministru pe care le puteți descărca de mai jos, din articol, ca să analizeze 38 de aplicații, din care a aprobat 14, majoritatea fiind similare, pentru că multe școli au ales să piloteze „Modelul Lazăr”. Este vorba despre pilotarea în clasa a XII-a a unui model propus și pilotat în 2021 de Colegiul Național „Gheorghe Lazăr din București, model care constă în reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel încât să permită elevilor să se concentreze, în ultimele două module de școală, pe materiile de interes în raport cu examenele de Bacalaureat și de admitere la facultate.“ Cu alte cuvinte, elevii de a XII-a fac toate disciplinele în primele 3 module, mai puțin cele pentru Bac/facultate, iar în ultimele două module doar pregătire pentru Bac/facultate.

Școlile-pilot au fost activate prin legislația precedentă, articolul 26 din Legea 1/2011, abia în anul școlar 2020-2021, când guvernul de la acea vreme a aprobat o hotărâre de operaționalizare a acestor pilotări, plus două ordine de ministru cu metodologia de pilotare. De la momentul declanșării pilotărilor, Ministerul Educației nu a mai făcut nicio monitorizare sau evaluare a acestor pilotări, cel puțin asta reiese din informațiile publice anunțate de instituție, asta deși prin regulamentele emise, și chiar prin ordinele de ministru care aprobă pilotărilem, Direcția „România educată” din Ministerul Educației ar trebui să evalueze și să monitorizeze îndeaproape toate aceste încercări, chiar să propună schimbări și ajustări acolo unde este cazul. „Direcția generală pentru implementarea Proiectului România Educată din cadrul Ministerului Educației monitorizează și evaluează pilotarea și propune măsuri de îmbunătățire și modificare a acesteia”, potrivit ordinelor de ministru citate. Atitudinea de dispreț față de școlile-pilot reiese atât din întârzierea cu care vin aprobările, cât și din faptul că odată lansate aceste pilotări, nimeni din Ministerul Educației nu analizează și nu publică rezultatele vreunei analize asupra acestora, astfel încât să existe dovezi clare că ce se întâmplă în aceste școli este sau nu bun pentru elevi, se face sau nu în concordanță cu cele asumate, necesită sau nu reglaje.

Până acum erau 6 școli-pilot înscrise în anul 2021-2022 și încă 28 de școli-pilot în anul 2022-2023. Acestora li se adaugă acum alte 14 unități de învățământ de stat și particulare care primesc, prin 3 ordine de ministru, derogările necesare pentru pilotarea programelor propuse.

În noua lege a educației 198/2023, școlile-pilot sunt prevăzute la art. 24: „În sistemul de învățământ preuniversitar funcționează unități de învățământ cu statut de unități-pilot cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management”

„În anul școlar 2023-2024, unitățile de învățământ preuniversitar pot primi statutul de
școală-pilot, cu condiția înscrierii în rețeaua de unități-pilot ce va fi aprobată prin
Ordin al Ministrului Educației până la data de 31 august 2023, scrie pe site-ul Ministerului Educației la categoria „Școli-pilot” și în adresa trimisă inspectoratelor școlare încă din primăvara anului acestuia.

Numai că ordinele actuale de ministru sunt semnate pe 19 octombrie 2023, iar publicarea în Monitorul Oficial, adică intrarea lor în vigoare, are loc abia pe 26 octombrie, la 56 de zile de la termenul limită stabilit tot de Ministerul Educației, comunicat și afișat public.

Conform surselor Edupedu.ro, au fost 38 de școli care au cerut aprobare pentru pilotare, din 19 județe. Dintre acestea, doar 14 au primit acceptul comisiei de evaluare.

Care sunt școlile-pilot din anul 2023-2024

Școlile care încep pilotări în acest an școlar se adaugă celor deja aflate în programele de pilotare din anii anteriori. Conform ordinelor de ministru 6.546, 6.547 și 6.548, publicate în Monitorul Oficial, unitățile de învățământ sunt:

1. Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Brăila, județul Brăila – exclusiv pentru susținerea activităților de tip outdoor (descentralizare curriculară prin derogare de la normele privind planurile cadru de învățământ pentru nivel primar și gimnazial).
2. Colegiul Economic „Ion Ghica” din Târgoviște, județul Dâmbovița (derogare de descentralizarea curriculară la nivelul învățământului liceal filieră tehnologică formă de învățământ cu frecvență zi și cu frecvență seral și la nivelul învățământului postliceal se face prin derogare de la normele privind planurile-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a—a XII-a/a XIII-a, pentru filiera tehnologică).
3. Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu” din Buzău, județul Buzău (derogare de descentralizarea curriculară la nivelul învățământului liceal filieră tehnologică formă de învățământ cu frecvență zi și cu frecvență seral și la nivelul învățământului postliceal se face prin derogare de la normele privind planurile-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a—a XII-a/a XIII-a, pentru filiera tehnologică).
4. Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău, județul Bacău (derogare de descentralizarea curriculară la nivelul învățământului liceal filieră tehnologică formă de învățământ cu frecvență zi și cu frecvență seral și la nivelul învățământului postliceal se face prin derogare de la normele privind planurile-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a—a XII-a/a XIII-a, pentru filiera tehnologică).
5. Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște, județul Dâmbovița — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
6. Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung, județul Argeș — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
7. Școala Gimnazială „Questfield” din Voluntari, județul Ilfov — clasa pregătitoare — clasa a VIII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
8. Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, județul Mureș — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
9. Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
10. Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes” din București — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
11. Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din București — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
12. Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu” din București — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
13. Colegiul Național „Ana Aslan” din Brăila, județul Brăila — clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).
14. Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila, județul Brăila — clasele a VIII-a și clasele a XII-a – școală-pilot pentru o perioadă de 4 ani, cuprinsă între anii 2023—2027 (descentralizarea curriculară la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal teoretic se face prin derogare de la normele privind planurilecadru de învățământ pentru nivel primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică).

Școlile-pilot de anul școlar precedent 2022-2023 – vedeți ce pilotează acestea aici:

Mediul urban:

1. Colegiul Economic „Ion Ghica” din Târgoviște
2. Liceul Teoretic „Mihai Ionescu” din București
3. Școala Gimnazială „Dr. Luca” din Brăila
4. Școala Gimnazială Excelsis din Ploiești
5. Colegiul National „Gheorghe Șincai” din București
6. Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Petroșani
7. Școala Superioară Comercială Kretzulescu din București
8. Colegiul Național Decebal din Deva
9. Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Sf. Gheorghe (jud. Covasna)
10. Colegiul National „Gheorghe Murgoci” din Brăila
11. Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Brăila
12. Liceul Teoretic „Constantin Angelescu” din Brăila
13. Liceul Tehnologic Independența din Sibiu
14. Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu
15. Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești

Mediul rural:

1. Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Buhuși (jud. Bacău)
2. Școala Gimnazială nr. 1 Văculești din Botoșani
3. Școala Gimnazială „Gheorghe Popovici” din Lozna (jud. Botoșani)
4. Școala Gimnazială „Ioan Murariu” din Cristinești (jud. Botoșani)
5. Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici” din Mihăileni (jud. Botoșani)
6. Școala Gimnaziala „Mihail Sadoveanu” din Dumbrăvița (jud. Botoșani)
7. Școala Gimnazială Strejnicu din Târgșorul Vechi (jud. Prahova)
8. Școala Gimnazială Gura Vitioarei din Prahova
9. Școala Gimnazială Puchenii Mari din Prahova
10. Școala Gimnazială Podenii Noi din Prahova
11. Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Potigrafu (jud. Prahova)
12. Școala Gimnazială „Laurențiu Fulga” din Fulga (jud. Prahova)
13. Școala Gimnazială „C-tin Stere” din Bucov (jud. Prahova). 

Începând cu anul școlar 2021-2022, 6 școli-pilot funcționează, din care una este din mediul rural și una privată. Vedeți ce pilotează acestea aici:

1. Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București;
2. Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare;
3. Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
4. Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași;
5. Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
6. Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău

Amintim că ministerul Educației a mai lansat în dezbatere un Ghid pentru un viitor apel pentru crearea unei rețele de minimum 60 de școli-pilot, la începutul lunii iunie 2022, cu termen 31 iulie 2022. Apelul respectiv nu a mai avut niciun ecou până în prezent.

Școlile respective vor putea primi câte maximum 200.000 de euro granturi dacă doresc să devină școli-pilot din anul școlar 2022-2023, după cum se arăta într-un comunicat al Ministerului Educației. Suma alocată se ridica la 12 milioane de euro acordate prin Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR). Apelul ar trebui lansat pe 13 noiembrie și ar dura până pe 22 decembrie 2023, conform calendarului estimativ publicat de MIPE.

În cadrul  apelului vor fi finanțate activitățile propuse de școli în cadrului planului de pilotare, de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală. Măsurile pilotate trebuie să aibă potențial de a îmbunătăți managementul școlar, performanțele elevilor, practicile de lucru în școli, starea de bine a participanților la procesul de educație, în general calitatea procesului didactic.

Planul de pilotare trebuie să adreseze cel puțin două priorități din cele cinci listate mai jos:

1. Managementul unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă

2. Elemente inovative la nivel de curriculum, plan cadru, arii curriculare, programe școlare

3. Metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor

4. Metode de evaluare instituțională și asigurare a calității

5. Dezvoltarea carierei didactice

Planul de pilotare poate viza următoarele tipuri de acțiuni, lista nefiind exhaustivă, conform PNRR:

• elemente de reformă a activităților manageriale, cu accent pe accesul la educație, reducerea analfabetismului funcțional şi reuşită şcolară;
• aplicarea unor mecanisme de finanțare inovative, care reduc inegalitățile în rezultatele educației dintre elevi, respectiv dintre școli și permit școlilor să răspundă rapid nevoilor în schimbare;
• dezvoltarea unor elemente de management școlar descentralizat, care vizează implicare comunitară;
• aplicarea unor modele de incluziune la nivelul școlii, care să acopere atât nevoia de infrastructură cât și de abordări pedagogice și sociale inovative, complexe;
• modalități de integrare a elevilor din școlile speciale/CSEI în învățământul de masă;
• reformarea mecanismelor interne de asigurare a calității, inclusiv a cadrelor de autoevaluare și de monitorizare a performanței.
• elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesita calibrare);
• variante de organizare inovativă a programului școlar de predare-învățare;
• modele de predare – învățare – evaluare individualizate pentru elevi;
• modalități inovative de organizare a planurilor cadru;
• strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online;
• modalități de evaluare a rezultatelor școlare;
• modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră, programe de dezvoltare profesională inovative care conduc la impact în învățare la elevi;
• intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;
• adaptarea profesiei didactice la nevoile clasei, în special prin integrarea sistematică a tehnologiei, programe actualizate și abordări de evaluare, disponibilitatea infrastructurii și a unui sprijin adecvat pentru elevii defavorizați și cei cu nevoi speciale;
• parteneriate inovative între unități de învățământ pentru eficientizarea managementului sau între unități de învățământ și universități, ONG-uri sau agenți economici.