Fenomenul vizelor de flotant: La o adresă nu pot fi înregistrate cu buletinul mai mult de 10 persoane, cu excepția familiei extinse, potrivit unei propuneri legislative care merge spre promulgare

1.486 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Deputații au votat miercuri o propunere legislativă prin care, la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de 10 persoane, transmite Agerpres. Cei care iau în spațiu mai mult de 10 persoane riscă amendă între 75 și 150 de lei, potrivit documentului. Vizat este fenomenul vizelor de flotant, care în ultimii ani este în creștere, părinții aplicând această practică pentru a-și putea înscrie copiii la școli de renume, care sunt într-o anumită circumscripție. Poliția a descoperit situații în care zeci de persoane aveau „reședința” într-un apartament mic de lângă o școală bună, însă acestea locuiau, evident, la altă adresă.
  • Camera Deputaților este for decizional, propunerea legislativă urmează să ajungă spre promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, o propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, stabilind că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de zece persoane, transmite Agerpres. Legea urmează să ajungă la promulgare.

„Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresă sau membrilor familiei extinse. Prin familie extinsă să înţelege titularul dreptului locativ, soţul, soţia acestuia, rudele titularului şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv”, prevede proiectul.

Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 75 lei la 150 lei.

Potrivit actului normativ adoptat, „persoanele defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinţei eliberate de către unitatea administrativ-teritorială din care rezultă adresa la care se stabileşte domiciliul”.

Proiectul mai prevede că „de la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărţii electronice de identitate se soluţionează de către orice serviciu public comunitar de Evidenţă a Persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau reşedinţa persoanelor fizice”.

Cei care găzduiesc alte persoane care nu au înscrise în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, după trecerea termenelor prevăzute, vor avea obligaţia de a se prezenta împreună cu acestea la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimţământului de primire în spaţiu, cu excepţia cazurilor în care persoanele locuiesc în interesul serviciului sau în scop turistic.

În textul în vigoare, această obligaţie este stabilită în cazul în care persoanele găzduiesc alte persoane, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

De asemenea, deputaţii au mai stabilit că persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la mutare, să solicite la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei şi să ceară înscrierea în cartea de imobil.

În textul actual, persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate doar să ceară în acest termen înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Informații de context

Autoritățile au stabilit în 2020 reguli noi pentru obținerea vizei de flotant cum ar fi ca solicitantul să stea cel puțin 15 zile pe lună la locuința secundară, iar dacă la aceeași adresă figurează mai mult de două persoane, poliția va face verificări.

În iulie 2021, în proiectul România Educată se anunța o cartografiere locală a rețelei școlare, printr-o „metodologie unitară și comparabilă la nivel național care va reglementa rata de aglomerare corelată cu tendințele demografice (inclusiv migrația prin viză de flotant)”.

Cartografierea rețelei școlare va avea mai multe criterii la bază cum ar fi situația autorizațiilor și avizelor sanitare și de siguranță, situația spațiilor interioare și exterioare raportată la numărul și densitatea de elevi/clasă, existența laboratoarelor, a alternativelor de transport etc.

Problema care a contribuit cel mai mult la supraaglomerarea din școlile considerate bune este practica vizelor false de flotant. Astfel, proiectul prezidențial ia în considerare: „Revizuirea circumscripțiilor școlare, în funcție de nivelul de supraaglomerare a unităților de învățământ și, implicit, reorganizarea rețelei școlare, inclusiv prin constituirea de consorții, astfel încât, în toate unitățile de învățământ preuniversitar, să fie asigurate, pe lângă săli de clasă suficiente și laboratoare, cabinete de consiliere, biblioteci, cabinete medicale etc. necesare unui învățământ modern, de calitate”.

În proiectul legii Învățământului Preuniversitar care se află acum în Parlament, este introdusă posibilitatea creării de consorții școlare, pentru ca resursele școlilor să poată fi folosite în comun dar nu se precizează nimic despre aglomerarea școlilor. În forma care a intrat în Parlament, înainte de a se vota amendamentele în comisia de învățământ din Camera Deputaților, se precizează:

“Unitățile de învățământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorțiu școlar trebuie să funcționeze pe teritoriul aceluiași județ/municipiului București sau în județe limitrofe. La constituirea consorțiului școlar, unitățile de învățământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activități comune ale elevilor și cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condițiile de acces între unitățile de învățământ preuniversitar, distanța dintre unitățile de învățământ, căile de acces, existența mijloacelor de transport în comun și a transportului școlar.

Consorțiile școlare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unitățile de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate și asigură: 

a) prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului; 

b) utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităților de învățământ din consorțiu; 

c) lărgirea oportunităților de învățare oferite beneficiarilor primari și sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;

d) recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora;

e) participarea la proiecte și programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educației, cel digital și al noilor tehnologii folosite în scop educațional, inovativ și cultural”.

De altfel, consorțiile școlare sunt reglementate în prezent, printr-un ordin de ministru din 2011.

Ordinul nr. 5488/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare menționează la art 5: “Consorţiile şcolare se înfiinţează între două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, de stat ori particulare autorizate/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament-cadru.”

Iar la art. 10, “La constituirea consorţiului şcolar, unităţile de învăţământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activităţi comune ale elevilor şi cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condiţiile de acces între unităţile de învăţământ preuniversitar, distanţa dintre unităţile de învăţământ, căile de acces, existenţa mijloacelor de transport în comun şi a transportului şcolar”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, anunță că se retrage din funcție luna viitoare și că va intra în politică: „Mă culc liniștit, știind că nu am făcut politică, înțelegeri sau orice altceva care ar fi dăunat elevilor”

Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, anunță că în luna aprilie se va retrage de la conducerea acesteia. Organizația are un protocol cu Ministerul Educației în calitate de asociație…
Vezi articolul

DOCUMENT O listă „clară” cu documentele pe care părinții trebuie să le depună pentru dosarul de bursă, solicitată Ministerului Educației de Federația Părinților / Unele cereri ale școlilor sunt abuzive – să declare părinții la notar că nu au conturi bancare sau că nu au călătorit în străinătate

Solicitarea vizează trimiterea către școli, de la Ministerul Educației, a unei „informări clare” privind „documentele prin care părinții trebuie să dovedească îndeplinirea criteriilor de acordarea burselor în funcție de tipul…
Vezi articolul