Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a vorbit despre profesorii din mediul rural și a precizat că „în aceste comunități ne confruntăm cu o lipsă a personalului calificat”. Acesta a afirmat că în mediul rural ajung să predea cei care n-au luat o notă mare la titularizare și „este cumva o pedeapsă să ajungi la sat pentru că n-ai prins loc un loc titularizabil sau un post de suplinire la oraș”. Declarațiile au fost făcute luni, 14 septembrie, la DC News.
Șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București a precizat că una dintre probleme se referă la diferențele dintre mediul urban și mediul rural. Florian Lixandru a adus în atenție lipsa profesorilor calificați:
„O principală problemă în acest moment o reprezintă încă existența unor inegalități între sistemul educațional de la oraș și cel de la sat, între mediul urban și mediul rural. Există astfel de diferențe, cu toate că în ultima perioadă s-au făcut demersuri – și laud aici inițiativele autorităților publice locale care au investit foarte mulți bani, fie prin PNR, fie prin alte programe finanțate din fonduri europene sau fonduri naționale – să îmbunătățească infrastructura școlară. Însă, în continuare, în aceste comunități ne confruntăm cu o lipsă a personalului calificat.”
Florian Lixandru a spus că a preda la sat „este cumva o pedeapsă” pentru că „n-ai prins loc un loc titularizabil sau un post de suplinire la oraș”. Inspectorul școlar general a menționat că, de multe ori, ajung în școlile din rural „oameni care nu și-au dorit să ajungă acolo și rezultatele sunt pe măsură”:
„Practic, este cumva o pedeapsă să ajungi la sat pentru că n-ai prins loc un loc titularizabil sau un post de suplinire la oraș, atunci acolo ajung de cele mai multe ori nu persoane care au avut o medie foarte bună la concurs. Foarte puțini sunt cei care merg din proprie voință, poate le convine poziția, sunt aproape de domiciliu, dar de cele ai multe ori se întâmplă să ajungă oameni care nu și-au dorit să ajungă acolo și rezultatele sunt pe măsură.”
Potrivit șefului ISMB, comunitățile școlare cu număr redus de copii „să fie concentrate” în campusuri, adică elevii din mediul rural să fie aduși în urban:
„Cred că cel mai bine ar fi ca aceste comunități școlare cu număr mic de elevi să fie concentrate în acele campusuri despre care s-a tot făcut vorbire. Aceste campusuri să funcționeze în orașe, să aducă copiii din mediul rural și să asigure acestora aceleași condiții de pregătire – evident transport, cazare și masă puse la dispoziție de către autorități, pentru că există o serie întreagă de programe prin care putem finanța astfel de măsuri, prin care elevii din mediul rural să fie aduși în campusuri și să beneficieze de aceleași servicii educaționale ca un copil de la oraș, însă și aici este o problemă, ne lovim de mentalitatea părintelui. Sunt foarte mulți părinți care nu doresc să-și lase copilul să studieze într-un alt oraș decât cel de domiciliu, preferă să-l știe lângă casă, preferă să știe că nu se duce la școală sau nu beneficiază de anumite facilități decât să știe că este plecat cu săptămânile sau cu lunile într-un campus educațional din altă localitate. (…)”
Moderator: Profesorii beneficiază de stimulente speciale, că activează în mediul rural?
Florian Lixandru: Da, au sporul pentru activități izolate, există un spor la salariu. Și acolo unde există posibilități beneficiază de decontarea navetei din partea autorităților publice locale.
Informații de context
Pe 19 septembrie, președintele Nicușor Dan a declarat că reducerea diferențelor dintre educația din mediul rural și cea din mediul urban ar trebui să fie „primul lucru” făcut. Șeful statului a vorbit și despre stimularea profesorilor care aleg să lucreze în școlile de la sate, în condițiile în care orașele oferă mai multe oportunități, potrivit Agerpres.
„Eu vin dintr-o zonă rurală, mă întorc acolo de Paști și de Crăciun. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să corectăm dezechilibrul pe educația între urban și rural, pentru că, ești o familie tânără, cu copii, ăsta e primul lucru la care te gândești, dacă copilul tău are o șansă egală sau nu”, a declarat președintele Nicușor Dan.
După publicarea rezultatelor PISA 2025, președintele a numit rezultatele elevilor din România „un semnal de alarmă major” și a pus explicit problema inegalităților dintre copii în funcție de mediul din care provin. El afirma că șansa unui copil de a avea rezultate bune depinde într-o măsură pe care o considera inacceptabilă de familia sa și de locul în care învață.
Recent, sindicatele profesorilor au solicitat ministrului interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, să convoace partenerii de dialog social pentru consultările cu privire la ordinul prin care profesorii care se titularizează în școli din rural iau prime de instalare.
Edupedu.ro a scris că, din anul școlar 2026-2027, profesorii care se titularizează în școli din mediul rural trebuie să primească o primă de instalare neimpozabilă egală cu 1 salariu minim brut pe țară, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Inițial, profesorii care se angajează în mediul rural ar fi trebuit să primească 5 salarii minime brute pe țară ca primă de instalare începând cu anul 2025-2026. Prevederea a fost abrogată în 2025 de Legea Bolojan.
Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică publicate marți, 30 iunie, pentru anul școlar 2025-2026 arată că reducerea personalului didactic produsă în primul an de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută drept legea Bolojan, a lovit în special în învățământul liceal și în școlile din mediul rural.
Ritmul de reducere a profesorilor în mediul rural a fost de aproximativ 2,4 ori mai mare decât media întregului sistem educațional și de peste 6 ori mai mare decât cel din mediul urban.
Despre profesorii necalificați
Alina Meclea, inspectorul școlar general din județul Giurgiu, a vorbit despre lipsa profesorilor calificați la disciplinele reale. „Din nefericire, pentru disciplinele reale, chimie și fizică, avem și 17, respectiv 18 necalificați”, a precizat inspectoarea pentru Știrile ProTV. Aceasta a adus în atenție faptul că „trebuie să le și oferim condițiile propice” elevilor când cerem performanță.
Edupedu.ro a scris că aproape 4.800 de norme din școli au fost ocupate anul trecut școlar de personal fără studii corespunzătoare: situația pe discipline
În luna august, liderul FSLI Simion Hăncescu spunea că a crescut numărul profesorilor necalificați cu peste 2.000: „Am constatat astăzi că a crescut cu peste 2.000 numărul profesorilor necalificați. Avem 6.300, suntem unici pe această planetă și nu se vede acest lucru.”
În septembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației la acea vreme, a declarat că „suplinitorii calificați au rămas cam în aceeași zonă”, după ce norma didactică a crescut, în medie, cu 2 ore. „Suplinitorii necalificați, acolo, da, avem mai puțini, dar eu cred că este un lucru bun că ai mutat orele în zona celor calificați”, a spus acesta.
În anul școlar 2023-2024, peste 5.100 de norme au fost ocupate de cadrele didactice necalificate, adică fără studii corespunzătoare postului, potrivit raportului privind starea învățământului, document publicat de Ministerul Educației și Cercetării. Este cel mai mare număr din ultimii 13 ani. Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, în ultimii ani se observă o creștere a ponderii posturilor ocupate cu personal didactic fără studii corespunzătoare postului.
Dacă în anul școlar 2011-2012 erau 2.852 de norme didactice ocupate de profesorii necalificați, în anul școlar 2023-2024 numărul acestor norme a crescut până la 5.155. Aceste lucru înseamnă o creștere de aproximativ 80%.
Menționăm că o normă didactică poate fi ocupată de mai mulți profesori suplinitori.
În luna mai 2024, profesoara Nina Vasile a vorbit, la emisiunea Destine de la Radio Muscel FM, despre ce înseamnă statutul de cadru didactic suplinitor în sistemul de învățământ românesc. „Când un om aude (cuvântul – n. red) suplinitor, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea, nu se descurcă”, a precizat aceasta.
Tot în luna mai 2024, vicepreședintele FSLI, George Purcaru, a spus că în sistemul de educație sunt în prezent aproape 7000 de profesori necalificați, adică nu au studiile corespunzătoare. În septembrie 2023, Ligia Deca spunea că sunt “peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau“.
În luna martie 2024, Edupedu.ro a scris că în acel an școlar este cel mai mare număr de profesori suplinitori, din ultimii 5 ani, care predau în școlile din România: Sunt aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, în anul școlar 2023-2024.
Care sunt profesorii fără pregătire. Cele trei situații
Cadrele didactice fără pregătire sunt profesorii, educatorii și învățătorii care nu au studii corespunzătoare postului pe care-l ocupă. Conform Ministerului Educației aceștia pot fi în următoarele situații:
- Cu studii superioare în alt domeniu decât cel al postului.
- Studenți, în curs de calificare.
- Cu studii medii.
Citește și:
Nicușor Dan: Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să corectăm dezechilibrul pe educație între urban și rural / E nevoie de bani pentru a stimula profesorii să lucreze la sat
Din anul școlar 2026-2027, profesorii care se titularizează în școli din rural ar trebui să ia prime de instalare de 4.325 de lei, potrivit Legii Educației. Aceștia au obligația să rămână titulari în școala respectivă pentru 5 ani școlari
România a pierdut peste 3.200 de profesori din mediul rural într-un singur an, după măsurile din Legea Bolojan, exact în școlile despre care OCDE și Comisia Europeană avertizează că au cea mai mare nevoie de cadre didactice
