Fond bugetar de 100 de milioane de lei pentru finanțarea cercetării în universități și în 2022 / 45% din bani – alocați pe baza metarankingului universităților, care trebuie finalizat până pe 31 martie

1.571 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Fondul bugetar pentru finanțarea cercetării științifice în universități, în 2022, este de 100.000.000 de lei, potrivit Metodologiei privind finanțarea cercetării în instituțiile de învățământ superior de stat, publicată miercuri. 45% din fondurile alocate în acest sens – în creștere cu cinci puncte procentuale față de cât era prevăzut inițial – sunt repartizate în funcție de poziția universității în metarankingul universităților din România pentru anul 2021, care, potrivit unui ordin publicat marți în Monitorul Oficial, urmează să fie stabilit până la finele lunii decembrie, în baza unei metodologii incluse în acel ordin.

Metodologia privind finanțarea cercetării științifice universitare din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat în 2022, publicată miercuri, prevede ca Ministerul Educației să constituie un fond în acest sens, cu următoarele obiective: 

  • creșterea resursei umane specializate în cercetarea științifică din universități, inclusiv implicarea studenților în cercetare
  • dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare și inovare și finanțarea activității de profil în universități
  • creșterea performanței și vizibilității cercetării românești în plan internațional.

Fondul bugetar alocat este de 100.000.000 de lei, sumă similară celei de anul trecut. Toate universitățile de stat sunt eligibile, iar aceste fonduri sunt considerate venituri proprii ale universității și sunt utilizate conform autonomiei universitare.

În repartizarea fondurilor, a crescut ponderea punctajului din metaranking, față de propunerile inițiale ale ministerului, de la 40% la 45%. Mod de alocare a fondurilor:

  • 20% sub formă de sumă fixă, repartizată în mod egal pentru toate universitățile de stat
  • 45% în funcție de punctajul obținut în metarankingul universităților pentru 2021
  • 20% – pentru programele de studii din domeniile prioritare și artistice, în funcție de numărul de studenți
  • 10% – luând în considerare numărul de cercetători și de conducători de doctorat
  • 5% – pe baza scorului asociat rezultatelor științifice

(Mai jos, detalii privind metarankingul universitar)

Metodologia privind finanțarea cercetării în universități, detaliat:

Ordinul privind finanțarea cercetării științifice în universități e publicat la o zi după un altul ce stabilește metodologia privind realizarea exercițiului național de metaranking. Acesta prevede că, pentru anul 2021, raportul de metaranking (cel ce va fi luat în calcul pentru alocările bugetare) se elaborează până la data de 31 martie 2022, de către grupul de lucru responsabil de realizarea exercițiului național de metaranking. Respectivul grup, numit anul trecut de minister, îl înlocuiește pe cel stabilit în 2016 și care a continuat, inclusiv anul trecut, să publice astfel de clasamente – detalii mai jos.

Metodologia prevede în selectarea clasamentelor internaționale luate în calcul se ține cont de “gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de universități, criteriile utilizate și de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al universității”. Principiile urmărite: clasamentele se bazează dominant pe criterii/indicatori academici relevanți, oferă o evaluare globală, nu doar pe anumite domenii de specializare, iar clasamentele restrictive pentru minimum 50% dintre universități sunt evitate.

Clasamentele luate în considerare sunt aceleași din proiectul de metodologie pus în dezbatere la începutul anului: 

1. Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare);

2. Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare);

3. Leiden Ranking/CWTS (cercetare);

4. Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare);

5. QS-Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare);

6. Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare);

7. Times Higher Education–World University Rankings/THE (educație și cercetare);

8. University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare);

9. World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare).

Ordinul cu metodologia pentru exercițiul național de metaranking, integral:

Cele două metodologii au fost puse în dezbatere publică la începutul anului, după ce, în toamna anului trecut, Ministerul Educației desemnase o echipă de opt profesori universitari – cărora li s-a mai adăugat ulterior unul – să formeze un nou grup de experți care să elaboreze anual un raport de metaranking, cu scopul de clasificare și ierarhizare a programelor universitare. Este primul astfel de grup stabilit de minister în ultimii cinci ani. Grupul care a realizat din 2016 metarankingul universitar continuă să realizeze propriul clasament – ultimul fiind publicat în noiembrie.

Grupul nou care se ocupă de metaranking pentru minister îi include pe: Carmen Chifiriuc (Universitatea din București), Marius C-tin Profiroiu (ASE București), Carmen Loghin (Univ. Tehnică Ghe. Asachi din Iași), Valentin Navrapescu (Politehnica București), Valentin Popa (Univ. Ștefan cel Mare din Suceava – fost ministru al Educației în guvernul PSD din 2018), Radu Oprean (UMF Iuliu Hațieganu din Cluj), Vasile Vântu (Univ. De Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad – Iași), Sorin Crișan (Univ. De Arte din Târgu Mureș). Acestora li s-a adăugat, ulterior, Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara), care face parte și din grupul care a elaborat metarankingul Ad Astra

  • Pe lângă reprezentanții unor universități de top, grupul numit la începutul lunii include reprezentanți ai unor instituții care apar la coada clasamentului realizat de Ad Astra (și recunoscut până acum de Ministerul Educației) sau nu apar deloc în acesta: Univ. Ștefan cel Mare din Suceava (doar 2 puncte în același clasament), Univ. Ion Ionescu de la Brad din Iași și Univ. de Arte din Târgu Mureș (nu au niciun punct, deci nu apar în clasamentul publicat acum).

Spre comparație, autorii Metarankingului pe 2021 publicat de Ad Astra sunt:Silviu Matu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB), Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov), Daniel David (UBB), Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA), Adrian Miroiu (SNSPA), Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara) și Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București). Dintre instituțiile reprezentate, doar SNSPA este absentă din metaranking.

Foto: © Tero VesalainenDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Rankingurile luate în calcul ar trebui să aibă aceeași pondere pentru metarankingul național al universităților, care va conta pentru 40% din fondurile alocate de Ministerul Educației pentru cercetarea universitară – proiecte de metodologii / Daniel David, UBB: Demers promițător, dar trebuie corectat
Cele mai bune universități din România în 2021 rămân Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica – Metarankingul independent al Ad Astra / Ministerul Educației face un alt clasament, cu alți specialiști numiți luna aceasta / Daniel David: “Noi suntem experți fără cupolă”
Opt profesori universitari, inclusiv fostul ministru al Educației Valentin Popa, numiți într-un grup de experți care va elabora anual un metaranking al universităților – ordin de ministru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

SURSE: Subiectele de la examenul scris pentru directorii de școli, concepute de Universitatea din București / Cîmpeanu: Mulțumesc domnului rector Marian Preda pentru colectivul de profesori care își vor aduce o contribuție esențială la relevanța acestui concurs

Subiectele pentru concursul de directori de școli vor fi realizate de profesori de la Universitatea din București, potrivit surselor Edupedu.ro. Este vorba despre subiectele care vor fi date la proba…
Vezi articolul

Rectorul SNSPA Remus Pricopie, considerații despre ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: Ușurința partidelor de a promova la ministere oameni fără pregătire în domeniu și fără experiență în gestionarea sistemelor mari este “cât se poate de periculoasă”

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a emis, luni, un comunicat în care sunt citate considerațiile rectorului acestei instituții, Remus Pricopie, prezentat și în calitate de fost ministru…
Vezi articolul

Clasament al celor mai populare universități românești: Babeș-Bolyai, A.I. Cuza și ASE – pe primele locuri în topul Unirank, dominat la nivel global de MIT, Harvard și Stanford

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea A.I. Cuza din Iași și Academia de Studii Economice (ASE) din București ocupă primele locuri într-un clasament al celor mai populare instituții de învățământ superior,…
Vezi articolul

Elevi din 20 de țări au ținut lecții la clasă despre schimbările climatice, într-o mișcare de conștientizare a schimbărilor din natură / Producția de dioxid de carbon s-ar putea reduce cu 19 gigatone în 30 de ani și dacă 16% din elevi ar avea acces la informație relevantă despre mediu

Elevii au devenit profesori într-o mișcare internațională legată de importanța educației pentru schimbările climatice. În 20 de țări, elevii și-au înlocuit profesorii, recent, și au ținut lecții bazate pe informații…
Vezi articolul

BREAKING Raed Arafat a decis ca elevii din localitățile în carantină, care învață la școli din localități care nu sunt în carantină, să poată da simulările pentru Bacalaureat. Reprezintă o excepție de la măsura interzicerii circulației persoanelor

Elevii din localitățile în carantină, care învață la școli din localități care nu sunt în carantină, vor putea da simulările pentru Bacalaureat din săptămâna care urmează, potrivit unei decizii luate…
Vezi articolul