Formarea profesorilor în “România Educată”: Stagiatură didactică și mentori la intrarea în sistem, însă fără stimulente financiare pentru mentori / Transformarea definitivatului într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul formării inițiale

17.375 de vizualizări
Foto: © Mykola Komarovskyy | Dreamstime.com
Intrarea în sistemul de învățământ se va face printr-un sistem de formare inițială cu accent pe partea practică, iar admiterea în programele inițiale va fi revizuită pentru a pune accent pe calitatea selecției celor care vor face parte din corpul profesoral, se arată în Raportul România Educată, publicat de Administrația Prezidențială și asumat de Guvern prin memorandum.

Pentru asta va fi dezvoltat un sistem de stagiatură didactică pentru intrarea în profesie, însemnând că fiecare profesor-stagiar va avea un profesor-mentor care îl va ghida și “îi va încuraja autoreflecția”, însă aceste roluri suplimentare de mentor, formator, evaluator etc. “nu vor aduce și stimulente suplimentare pentru cadrele didactice calificate (de exemplu: modificări în modul de încadrare, salarizare, normare etc.)”, se arată în proiectul prezidențial.

Ideea de mentorat pentru tinerii care intră în sistem nu este una nouă. În primăvară, Ministerul Educației a lansat proiectul PROF*, care e bazat pe aceeași idee de formare inițială cu profesori-mentori. Proiectul PROF a fost anunțat pe 16 aprilie de secretarul de stat Maria Manea, care a declarat atunci pentru Edupedu.ro că este vorba despre un proiect cu o finanțare de 28 de milioane de euro (135.733.852,02 lei din care asistență financiară nerambursabilă 120.150.531,521 lei), iar grupul țintă este de 28.211 persoane. Proiectul a fost apoi lansat pe 7 mai, iar la conferința de lansare, consilierul prezidențial Ligia Deca a menționat că acest proiect este creat în urma dezbaterilor din proiectul România Educată.

Proiectul România Educată face referire și la masteratul didactic în formarea inițială, care a fost implementat din toamna anului trecut de Ministerul Educației. Deja, 8 universități din România pilotează programe de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență. Proiectul România Educată menționează „extinderea progresivă a programului de masterat didactic, pe baza evaluării etapei de pilotare (cu accent pe analiza impactului acestei rute de formare asupra pregătirii profesorilor) și în condițiile asigurării resurselor și a condițiilor necesare la nivelul instituțiilor de formare”.

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a comentat pentru Edupedu.ro despre această măsură că „se prezintă ca fiind o soluție inovatoare extinderea progresivă a Masteratului Didactic și oferirea posibilității dublei specializări, dar aceste lucruri sunt prezente în articolele 236 și 237 din Legea Educației în vigoare, in extenso”. Citește analiza completă făcută de Mircea Miclea a proiectului România Educată aici.

Proiectul România Educată vine și cu o noutate în formarea inițială – Definitivatul va fi transformat într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul acestei formări inițiale, cu două componente de evaluare sumativă: raport de evaluare a stagiului practic și examen scris; absolvire cu certificare ca profesor.

Proiectul România Educată, adoptat miercuri de Guvern printr-un memorandum, propune patru obiective la capitolul „cariera didactică și parcursul profesional” al tuturor cadrelor didactice. Primul se referă la dezvoltarea unui profil de competențe al acestora, care va fi elaborat pe etape ale carierei și pe nivel de învățământ, inclusiv pentru diferite roluri didactice.

De asemenea, caracteristicile profilului unui profesor cuprind cunoștințele, abilitățile, atitudinea și valorile acestuia, care trebuie corelate și cu profilurile de învățare ale absolvenților la diferite niveluri de învățământ.

Nu în ultimul rând, profilul didactic „va valorifica analize de nevoi la nivelul profesorilor, analiza practicilor didactice, a literaturii de cercetare asupra învățării, a codurilor de etică aferente profesiei și a exemplelor de excelență din domeniu”.  

Printre măsurile listate care vor duce la îndeplinirea acestui prim obiectiv se numără „corelarea activităților de inspecție școlară și a etapelor de carieră cu noile profiluri”.

Al doilea obiectiv listat în proiectul România Educată la acest capitol este „restructurarea sistemului de formare inițială a profesorilor, cu accent pe pregătire practică, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră”.

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, proiectul propune elaborarea unui set de standarde de formare inițială a profesorilor și educatorilor, standarde bazate pe profilul de competențe.

De asemenea, mai propune revizuirea cerințelor academice și motivaționale pentru admiterea în programele de formare inițială pentru cariera didactică, pentru a asigura calitatea la nivelul selecției celor care vor intra pe viitor în sistemul de educație.

Schimbări propuse la Definitivat

O măsură importantă la acest capitol este „dezvoltarea unui sistem de stagiatură didactică cu relevanță pentru intrarea în profesie”, revizuirea evaluării pe parcursul perioadei de stagiu, cu accent pe practica didactică la clasă și pe analiza rezultatelor învățării la elevi și crearea unui corp de evaluatori cu experiență, care să se ocupe de inspecția în vederea definitivării.

Tot în cadrul acestui stagiu de formare, proiectul România Educată propune „transformarea portofoliului didactic într-un instrument cu rol formativ, care să includă date reale privind activitatea desfășurată de profesorii stagiari cu elevii lor, să fie discutat cu directorii și cu mentorii și să încurajeze autoreflecţia” și „transformarea definitivatului într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul formării inițiale, cu două componente de evaluare sumativă: raport de evaluare a stagiului practic și examen scris; absolvire cu certificare ca profesor.”

Al treilea obiectiv este „îmbunătățirea calității și a accesului la formarea continuă a profesorilor, cu accent pe aplicabilitate în practica didactică și pe monitorizarea impactului formării”.

Pentru punerea în practică a acestui obiectiv, va fi dezvoltat un set de standarde de formare continuă a profesorilor, bazate pe profilul de competențe al acestora, care va fi adaptat la diferite rute sau contexte de formare. De asemenea, va fi realizat „un nomenclator al activităților de formare continuă și dezvoltare profesională a profesorilor care să reglementeze: categorii de activități de formare și dezvoltare profesională; modalități de evaluare, validare și acordare a creditelor profesionale transferabile (CPT) care sunt dobândite în contexte formale, nonformale și informale”.

O altă măsură care aduce noutate este dezvoltarea unor „rețele colegiale și de comunități de învățare” care să asigure colaborarea și schimbul de experiență între școli.

Sistemul de formare continuă a profesorilor va fi la rândul său monitorizat permanent de la nivel local, până la nivel național, „prin colaborarea dintre furnizorii de formare și unitățile de învățământ, cu rol de feedback pentru analiza eficienței și a eficacității formării”.

Nu în ultimul rând, proiectul România Educată mai propune ca în metodologia de evaluare periodică să se regăsească planurile de formare continuă a profesorilor. „Planurile vor avea un rol de încurajare a profesorilor în a-și identifica periodic nevoile de formare și nevoile de sprijin didactic, împreună cu evaluatorii lor sau cu profesorii-mentori.”

Al patrulea și ultimul obiectiv de la acest capitol este „dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei, cu trasee diferențiate, cu rolul de a atrage și de a păstra în sistem profesorii cu performanțe în practica didactică, în planul asigurării învățării eficiente”.

Pentru realizarea acestui obiectiv, vor trebui restructurate modalitățile de evaluare a progresului în carieră, adică definitivatul și obținerea gradelor didactice. „E importantă deplasarea accentului de la pregătirea academică pe dovezi autentice ale activității didactice, în relație cu profilul de competențe al profesorilor (ex.: prin modalități, precum observația la clasă, interviu între profesor și evaluator, autoevaluarea profesorului, analiza portofoliului profesorului, valorificarea rezultatelor evaluărilor periodice)”, se arată în raportul România Educată.

Mai jos, capitolul integral Cariera didactică și parcursul profesional din “România Educată”:

„În anul școlar 2019-2020, efectivele de personal din sistemul de învățământ din România cuprindeau 288.982 persoane. În învățământul preuniversitar, funcționau 207.484 de cadre didactice; peste jumătate din personalul didactic este încadrată în învățământul primar și gimnazial, un sfert – în învățământul liceal, 17% la nivel preșcolar. Ponderea personalului didactic calificat a înregistrat valori cuprinse între 94% în învățământul profesional și 99% în învățământul liceal. În același an școlar, numărul mediu de elevi care revin la un cadru didactic a fost de 14,5, comparativ cu media UE de 13 elevi/ cadru didactic (conform Eurostat 2020).

La nivelul sistemului educațional din România, standardele ocupaționale pentru profesori au fost elaborate și publicate în 1999. În practică, acestea au fost opționale, iar, odată cu Legea educației naționale nr. 1/2011, au devenit caduce. În 2020, Ministerul Educației a demarat programe-pilot de masterat didactic, structurate conform unui profil de competențe rezultat în urma unui proces finalizat cu consultare publică. O serie de alte documente normative elaborate și administrate de Ministerul Educației sau de alte instituții subordonate (ARACIS, ARACIP etc.) reglementează aspectele legate de formarea și de evaluarea profesorilor, fără însă ca aceste referințe să fie pe deplin corelate și integrate. Astfel, absența unui cadru conceptual coerent și unitar creează discontinuități și blocaje în dezvoltarea calității formării și a practicilor profesorilor (Kitchen et al. 2017; Comisia Europeană 2020).

Analizele asupra sistemului educațional românesc (Kitchen et al. 2017; Comisia Europeană 2020) evidențiază o serie de aspecte critice ale sistemului actual de formare inițială a profesorilor: aplicarea formală a criteriilor de admitere, care nu asigură o selecție riguroasă; numărul redus al orelor de pregătire practică, abordate separat de studiul disciplinelor teoretice; absența dublei specializări; insuficiența abordărilor interdisciplinare și a pregătirii pentru lucrul cu elevi din categorii de risc educațional. Pentru perioada stagiului practic cu durata de un an școlar, sistemul de monitorizare, însoțire profesională și sprijin al debutanților în cariera didactică este nefuncțional, în ciuda reglementărilor privind mentoratul didactic. Începând cu anul universitar 2020-2021, Ministerul Educației pilotează masterul didactic ca rută de formare inițială a profesorilor care aplică un nou plan de învățământ ce redimensionează practica pedagogică și cercetarea educațională.

Evaluările periodice/anuale ale profesorilor sunt insuficient orientate către identificarea nevoilor de formare continuă a acestora. Participarea la programe de formare continuă este cel mai adesea o decizie personală a profesorilor, în scopul acumulării a minimum 90 de credite obligatorii la fiecare cinci ani, fără criterii legate de nevoile asociate rolului profesional asumat sau nevoile de la clasă și fără efecte directe în caz de punere în aplicare a celor studiate. Studiile tematice (Kitchen et al. 2017; CNEE 2020) evidențiază că formarea continuă a profesorilor este orientată cu prioritate către participarea la cursuri; sunt insuficient valorizate și reglementate alte tipuri de dezvoltare profesională care valorifică învățare colaborativă alături de colegi (cu accent pe observare, pe discuție și pe feedback cu privire la practicile didactice).

De asemenea, se evidențiază nevoia unei corelări mai directe între ofertele furnizorilor de formare continuă și prioritățile școlilor și ale profesorilor, precum și nevoia de monitorizare a impactului programelor de formare continuă, pentru a urmări efectele la nivelul ameliorării practicilor didactice (Horga et al. 2018). În România, evoluția în cariera didactică din învățământul 58 preuniversitar parcurge trei niveluri (definitivatul, gradul didactic II și gradul didactic I), care nu sunt însoțite în mod direct de creșterea complexității rolurilor didactice și nici de asocierea cu noi responsabilități. Rolurile suplimentare (mentor, formator, evaluator etc.) nu aduc stimulente suplimentare pentru cadrele didactice calificate (de exemplu: modificări în modul de încadrare, salarizare, normare etc.). Absența unui profil de competențe definite unitar face ca între cele două examene ale candidatului la cariera didactică – absolvirea programului de formare inițială și cel de definitivat – să nu existe o legătură suficientă (OECD 2020; Kitchen et al. 2017). Titularizarea pe un post didactic se face în urma unui concurs național anual, însă școlile în care ajung profesorii depind de procesul anual de mobilitate a personalului didactic, fără o legătură directă cu nevoile școlilor sau cu competența didactică a profesorilor.

Evaluarea periodică (anuală) a competențelor profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ, cu influențe în planul salarizării (gradația de merit), care promovează cu prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând efecte formative asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică. Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu măsoară, în mod explicit, dobândirea competențelor aferente gradelor didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe îndeplinirea unor cerințe academice (examenele de grad). În acest context, nu se încurajează suficient performanța și nu este luată în calcul adaptarea la diversitatea comunităților educaționale din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat preponderent pe criterii de senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă birocratică. Inclusiv procedurile de disponibilizare a cadrelor didactice, în cazul unor abateri disciplinare, sunt dificile și îngreunate de lipsa consensului între diferite niveluri decizionale, dar și de bazare excesivă pe evaluare colegială.

Viziune

Cariera didactică este una din opțiunile cele mai atractive pentru absolvenții înalt calificați (se află între primele trei opțiuni de carieră), iar procesul de admitere în profesie este unul selectiv, reușind să atragă cei mai performanți absolvenți. Există un nivel ridicat de flexibilitate față de rolurile pe care le au cadrele didactice în instituțiile de învățământ și în comunitate, fiind disponibile parcursuri alternative de acces la carieră pentru persoanele cu merite profesionale deosebite. Este o carieră care se bucură de respect în societate, în general, și în comunitățile locale, în particular.

Cadrul didactic excelează într-o serie de roluri care îi permit să își adapteze în permanență activitatea la realitățile unei Românii moderne şi la nevoile elevilor. Aceste roluri îl includ pe acela de designer al proceselor de învățare, facilitator al învățării, pe cel de conector între actorii interni și externi școlii, pe acela de mentor al elevilor, pe acela de inovator în educație, cadrul didactic fiind o persoană care învață pe tot parcursul vieții și se adaptează la realitățile cotidiene aflate în schimbare. Ea/el motivează elevii într-un proces de învățare din ce în ce mai autonom și facilitează dezvoltarea de competențe conform profilului elevului. Toate procesele de formare iniţială, de specializare sau de formare continuă și structura sistemului de avansare în carieră țin cont de nevoia de a forma, de a pregăti şi de a avea în sistem cadre didactice care performează în rolurile amintite. Acestea au competențe disciplinare și pedagogice adecvate și sunt la curent cu cele mai noi studii și cercetări din domeniu.

Cadrul didactic știe care sunt țintele sistemului de educație și în activitatea sa urmărește atingerea acestora. Este susținut în acest demers de întreaga comunitate educațională.

Cadrul didactic nu face meditații cu elevii de la clasă și caută să elimine necesitatea pregătirii suplimentare pentru atingerea profilului de competențe așteptate de la absolvenții ciclului în care predă.

Obiective și măsuri:

Obiectiv 1. Dezvoltarea unui profil de competențe pentru profesori, cu valoare instrumentală, pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică

Caracteristici ale profilului cadrului didactic:

  • va fi elaborat pe etape ale carierei și pe niveluri de învățământ, inclusiv pentru diferite roluri didactice (ex. cel de diriginte);
  • va fi dezvoltat în termeni de cunoștințe, de abilități, de atitudini și de valori și va fi corelat cu profilurile de învățare ale absolvenților diferitelor niveluri de învățământ;
  • va avea la bază un proces de consultare colaborativ între actorii educaționali;
  • va valorifica analize de nevoi la nivelul profesorilor, analiza practicilor didactice, a literaturii de cercetare asupra învățării, a codurilor de etică aferente profesiei și a exemplelor de excelență din domeniu.

Măsuri:

O1.a. Elaborarea și adoptarea profilurilor de competențe prin corelare inclusiv cu zona de curriculum și evaluare.

O1.b. Corelarea formării inițiale și continue cu aceste profiluri, pentru a susține cadrele didactice, existente sau care doresc să intre în sistem, pentru dobândirea acestuia. Implică și o cartografiere a nevoilor de formare din sistem.

O1.c. Corelarea activităților de inspecție școlară și a etapelor de carieră cu noile profiluri

O1.d. Revizuirea și adaptarea permanentă a profilurilor enunțate anterior.

Obiectiv 2. Restructurarea sistemului de formare inițială a profesorilor, cu accent pe pregătire practică, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră

Măsuri:

O2.a. Elaborarea unui set de standarde de formare inițială a profesorilor – inclusiv a educatorilor și a profesorilor pentru educație timpurie – bazate pe profilul de competențe. Dezvoltarea acestor standarde va include: definirea competențelor dezvoltate prin formarea inițială și a nivelului minim de realizare a acestora, pentru absolvirea diferitelor rute de formare inițială; definirea unui set de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și a indicatorilor de monitorizare;

O2.b. Revizuirea cerințelor pentru intrarea/ admiterea în programele de formare inițială pentru cariera didactică (academice și motivaționale), pentru asigurarea calității la nivelul selecției;

O2.c. Revizuirea ofertei curriculare a programelor de formare inițială pentru cariera didactică, pentru asigurarea corespondenței cu noile standarde de formare. O nouă ofertă curriculară ar trebui să includă:

  • extinderea progresivă a programului de masterat didactic, pe baza evaluării etapei de pilotare (cu accent pe analiza impactului acestei rute de formare asupra pregătirii profesorilor) și în condițiile asigurării resurselor și a condițiilor necesare la nivelul instituțiilor de formare;
  • oferirea posibilității de a asigura dublă specializare, prin formarea inițială a profesorilor, pentru a asigura flexibilitatea integrării în învățământ și a constituirii normei didactice, în acord cu nevoile școlii;
  • creșterea duratei practicii pedagogice și revizuirea secvențialității acesteia, pentru o integrare optimă a teoriei cu practica, precum și a contextelor variate de organizare (inclusiv în medii școlare defavorizate);
  • elaborarea unei liste de indicatori pentru practica eficientă (pornind de la cercetarea practicilor eficiente de învățare a profesorilor);
  • revizuirea modalităților de evaluare pe parcursul și la finalul programelor de formare inițială a profesorilor, în acord cu noul profil de competențe; absolvire cu certificare ca profesor stagiar (fără definitivat);
  • componentă de dezvoltare a competențelor digitale (pentru pregătirea cadrelor didactice în utilizarea noilor tehnologii și a resurselor educaționale deschise).

O2.d. Dezvoltarea unor parteneriate solide între unitățile de învățământ și universități, inclusiv din perspectiva practicii didactice.

O2.e. Dezvoltarea unui sistem de stagiatură didactică cu relevanță pentru intrarea în profesie, prin:

  • dezvoltarea sistemului de mentorat didactic pe parcursul stagiaturii;
  • revizuirea evaluării pe parcursul perioadei de stagiu, cu accent pe practica didactică la clasă și pe analiza rezultatelor învățării la elevi; crearea unui corp de evaluatori cu experiență, care să se ocupe de inspecția în vederea definitivării;
  • transformarea portofoliului didactic într-un instrument cu rol formativ, care să includă date reale privind activitatea desfășurată de profesorii stagiari cu elevii lor, să fie discutat cu directorii și cu mentorii și să încurajeze autoreflecţia;
  • transformarea definitivatului într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul formării inițiale, cu două componente de evaluare sumativă: raport de evaluare a stagiului practic și examen scris; absolvire cu certificare ca profesor.

O2.f. Încadrarea profesioniștilor din domeniile fundamentale dezvoltării copilului – educație, sănătate, consiliere psihologică – în acordarea de servicii de educație cu abordare multidisciplinară a nevoilor copilului/elevului/ studentului;

O2.g. Dezvoltarea unor sisteme de mentorat și de asistență în predare.

Obiectiv 3. Îmbunătățirea calității și a accesului la formarea continuă a profesorilor, cu accent pe aplicabilitate în practica didactică și pe monitorizarea impactului formării.

Măsuri:

O3.a. Dezvoltarea unui set de standarde de formare continuă a profesorilor, bazate pe profilul de competențe, adaptate la diferite rute/contexte de formare;

O3.b. Realizarea unui nomenclator al activităților de formare continuă/dezvoltare profesională a profesorilor, care să reglementeze: categorii de activități de formare și dezvoltare profesională; modalități de evaluare, validare și acordare a creditelor profesionale transferabile (CPT) care sunt dobândite în contexte formale, nonformale și informale;

O3.c. Definirea periodică a unui set de priorități tematice pentru programele de formare acreditate la nivel național. Prioritățile vor fi corelate cu măsurile de reformă educațională și cu tendințe europene și vor promova elemente de inovație pedagogică;

O3.d. Promovarea și încurajarea contextelor alternative de dezvoltare profesională, care valorifică colaborarea și schimbul de experiență între profesori și școli, dezvoltarea de rețele colegiale și de comunități de învățare. Pentru a facilita dezvoltarea alternativelor de formare, vor fi necesare: recunoașterea și validarea acestora prin CPT și valorizarea lor în evaluările periodice ale profesorilor; introducerea unor elemente de diferențiere în funcție de contextul predării (ex.: pentru profesorii care predau discipline de specialitate în învățământul profesional – încurajarea colaborării cu agenți economici pentru actualizarea informațiilor de specialitate teoretice și practice);

O3.e. Încurajarea colaborării dintre cadrele didactice din aceeași unitate de învățământ, în directă legătură cu activitatea lor curentă la clasă;

O3.f. Implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continuă la nivel național/județean/ local și a impactului programelor de formare continuă la nivelul practicilor didactice ale profesorilor, prin colaborarea dintre furnizorii de formare și unitățile de învățământ, cu rol de feedback pentru analiza eficienței și a eficacității formării;

O3.g. Elaborarea de planuri de formare continuă a profesorilor, posibil parte a metodologiei de evaluare periodică. Planurile vor avea un rol de încurajare a profesorilor în a-și identifica periodic nevoile de formare și nevoile de sprijin didactic, împreună cu evaluatorii lor sau cu profesorii-mentori.

Obiectiv 4. Dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei, cu trasee diferențiate, cu rolul de a atrage și de a păstra în sistem profesorii cu performanțe în practica didactică, în planul asigurării învățării eficiente

Măsuri:

O4.a. Restructurarea modalităților de evaluare a progresului în carieră (definitivat, grade didactice). E importantă deplasarea accentului de la pregătirea academică pe dovezi autentice ale activității didactice, în relație cu profilul de competențe al profesorilor (ex.: prin modalități, precum observația la clasă, interviu între profesor și evaluator, autoevaluarea profesorului, analiza portofoliului profesorului, valorificarea rezultatelor evaluărilor periodice).

O4.b. Utilizarea unei abordări metodologice unitare a instrumentelor utilizate în domeniul managementului personalului didactic (recrutarea, evaluarea periodică, examenele de definitivat și de grade) pe baza profilului de competențe al cadrului didactic;

O4.c. Armonizarea instituțiilor/structurilor cu atribuții în zona managementului carierei didactice, atât din perspectiva formării continue cât și a evaluării, recrutării și motivării etc. Pe zona de formare continuă și resurse pentru cadrele didactice, este importantă dezvoltarea structurilor județene existente concomitent cu instituirea unei structuri la nivel național care să asigure pe de o parte cartografierea nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare și formarea formatorilor și, pe de altă parte, corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu obiectivele naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale;

O4.d. Corelarea etapelor de carieră didactică cu noi responsabilități asumate în plan didactic și extradidactic, care să fie incluse și valorizate în norma didactică;

O4.e. Revizuirea metodologiilor de acordare a unor bonificații salariale (ex. sporuri, gradație de merit etc.) în scopul de a motiva/recompensa diferite categorii de profesori (ex.: cei cu rezultate excelente în practica didactică, cei care aplică practici inovative, cei care lucrează cu elevi în risc educațional și care demonstrează progres în învățarea acestora etc.);

O4.f. Reglementarea de rute alternative de acces (academice, non-academice și mixte) pentru profesioniști din afara sectorului educațional. Din această perspectivă, se vor implementa mecanisme eficiente pentru recunoașterea competențelor didactice dobândite anterior în contexte variate sau obținute prin rutele alternative de acces. În sfera învățământului superior, de exemplu, avem în vedere un cadru normativ care să permită includerea, în baza unei evaluări prealabile a competențelor didactice, a unor experți externi calificați în activitatea de predare și de evaluare, care pot fi persoane cu realizări profesionale deosebite în diferite domenii de activitate.”

__________

*Ce își propune proiectul PROF? Să construiască 100 de Baze de Practică Pedagogică (BPP). Aceste Baze de Practică Pedagogică vor fi consorții școlare coordonate de o școală de aplicație, acolo unde profesorul va beneficia de când intră în sistem, pe parcursul carierei sale didactice, de consiliere, de orientare, ghidat de un profesor mentor care va fi responsabil să-l urmărească pe parcursul didactic și de a spune, urmărindu-l la clasă, unu la unu cu elevul, deci în mediul acela, nu în exteriorul școlii, care îi sunt nevoile de formare și de a-i face recomandările în acest sens. Și de a depune toate diligențele ca formarea să se realizeze.

Apoi urmează Centrele de Tutoriat (CT) din cadrul Caselor Corpului Didactic, acolo unde din nou profesorul va primi acea consiliere și formare pe tot parcursul carierei. Și mai urmează și Centre pentru Formarea Continuă (CPC) în universități, în cadrul de DPPD-urilor de la acest moment. Sigur că eu nu pot să spun acum toată filozofia acestui proiect. Este necesar ca dumneavoastră să citiți și să înțelegeți că propune modificarea la 180 de grade a formării inițiale și continue a profesorilor. Pentru că trebuie să recunoaștem: nu stăm bine aici. Dacă mă întrebați pe mine ce lipsește aici, eu cred că, dacă suntem sinceri cu noi, vom spune că profesorilor din sistem le lipsește motivația și entuziasmul și leadership-ul”.

Foto: © Mykola Komarovskyy | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
LIVE VIDEO Klaus Iohannis, la ședința de Guvern: Reforma sistemului de învățământ e obligatorie. Românii așteaptă un plan coerent de implementare. Vă rămân alături în faza de implementare a proiectului România Educată și vă doresc mult succes
BREAKING Raportul “România Educată” a fost publicat de Președinție. Dispar tezele unice și evaluările anuale din clasele pregătitoare – a IV-a
Structura sistemului de educație propusă de președinție în “România Educată”: Bacalaureat “cu trunchi comun” pentru toate tipurile de liceu, Evaluare Națională opțională pentru elevii admiși prin examen la liceu, transferul de la profesional la teoretic, colegiile terțiare nonuniversitare
VIDEO Premierul Florin Cîțu: “România Educată” trebuie să fie lege. Domnule președinte, vă garantez că aveți în mine un partener în a transforma acest proiect în realitate
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii
  1. Unele idei reprezintă o reluare a ceea ce a mai existat în sistemul educațional.
    Se pare ca dupa atatea reforme nici nu mai stiu ce este bine si ce nu.
    Oricum daca va fi grăbit acest proiect va fi o altă încercare sortită eșecului.
    Nu trebuie sa facem schimbari de dragul schimbării!

  2. Auzi, Romania educata!!! Cum nu va cuprinde rusinea?
    Pe cine vrei sa educi?
    Pe elevii care sar la bataie la profesori? Pe cei care te ameninta ca daca nu le corectezi nota sau daca-i lasi corigenti ne vedem la coltul scolii?
    Dar aici cred ca ar fi nevoie de scoli de corectie.
    Cu asta sunt perfect de acord.

    Dar, dupa ce ca fac 4 ani de facultate, dau anual cate doua examene(definitivat, titularizare) si reusesc sa ocup un post de suplinitor, daca reusesc, nu este sigur, dintr-o tematica(doua de fapt)atat de stufoasa incat daca i-as da-o unui director actual la carma unei institutii de invatamant, nu ar fi in stare sa retina 10% din tot, dar mite sa sustina un examen, doua pe an, inca mai vreti formare,educare,teste peste teste, inspectii peste inspectii, alte examene.
    Ca si o paranteza. Ati vazut tematica pentru examenul de directori? E de tot rasul. Cateva capitole din doua carti. Trei mai exact.Si noi…….. ditai stiva de carti. Vacanta ioc. Pentru ca toata vara ti se duce pe examene si vanatoare de post. Ii invit pe acesti destepti de la carma tarii la sedintele publice de ocupare a posturilor vacante din invatamant, sa vada prin ce umilinta trecem, mai rau ca la balciurile de oarecand, anual, pana reusim sa ne stabilim in vreo scoala. Dar oare de banii pe care ii investeste un cadru didactic in materiale, in echiparea unei clase la inceput de an scolar, pentru ca la final de semestru/an trebuie sa dovedesti ca ai lucrat, trebuie sa ai rezultate, de ce nu vorbeste nimeni? Si de stresul de zi cu zi la care esti supus, sa nu strigi la elev ca-l traumatizezi psihic, sa nu te uiti urat la el ca viseaza urat cu tine la noapte, sa nu ridici vocea, in pauza nu ai curaj sa iesi la toaleta sa nu se intample vreo tragedie, desi pauza este si pentru cadrul didactic nu doar pentru elevi, s.a.m.d., ca maine sigur parintele e la scoala cu reclamatii, dar el/elevul in schimb e certat cu bunul simt zilnic, si te ia peste picior….zi de zi, si asta deja din clasele primare, nu vorbesc aici de gimnaziu, acolo e zavistia de pe lume, se trag de sireturi cu profesorii de zici ca s-au jucat impreuna in nisiparul de la gradinita, daca e ne voie ii si aplica vreo doua(profesorului), oare aici nu ar fi nimic de lucrat, corectat, remediat?

    Doar noi profesorii suntem buba si stricaciunea din acest sistem nedefinit? Doar pe noi ar mai trebui sa ne mai, si mai perfectioneze? La elev oare nu ar trebui lucrat deloc? Dar timpul nostru liber cine ni-l rasplateste? Pentru ca ar trebui sa stie toata lumea, ca un cadru didactic care la final de an scolar are rezultate frumoase, nu a lucrat doar 8 ore pe zi si in weekend a stat cu burta la soare. Nu, a muncit de i-au sarit capacele, materiale, proiecte, concursuri, s.a.m.d. aceste aspecte nimeni nu le cunoaste, toata lumea are impresia ca ziua de lucru al unui cadru didactic se termina la ora 12,13 si cu asta basta, merge acasa sau la cafenea. Ei nu! Mergi in biblioteca sa cauti materiale pentru ziua urmatoare, tragi la xerox de se face coada in sala profesorala. Mergi acasa si ordonezi si scrii…..si maine o iei de la capat. De mai ai bafta si o clasa a doua sau a patra care dau marea evaluare nationala(o imensa prostie), ai imbulinat-o, trei saptamani ai dat de naiba, pana le corectezi, evaluezi, centralizezi, le introduci in sistem(si sistemul e blocat, anul acesta am stat 4 ore, pana la ors18 00, sa reusesc sa le inregistrez in sistem)…….si pe langa acestea fara pardon te pregatesi temeinic, zilnic, asa cum am descris mai sus. Sa nu vorbim de perioada de online, cand singur a trebuit sa descoperim tot singuri, singurei, nu ne-a ajutat nimei.

    Daca ai avut vreu prieten sau cunoscut IT ist, ai fost norocos, te-a indrumat putin, dar bineinteles nu gratis, totul pentru o mica atentie, pentru ca in Romania educata, orice gest omenesc, cat de mic, costa. Fise pentru online, pe banii nostri, saptamanal, fiecare elev care nu a putut intra online a primit pentru fiecare zi 4 fise de lucru, eu am avut 12 copii fara sa poata intra la orele inline. Saptamanal mergeam din poarta-n poarta cu masina personala sa le duc fisele de lucru, le explicam ce au de lucrat, le colectam pe cele cu o saptamana in urma, si tot asa…….si asta cateva luni. Stim cu totii cate luni am lucrat online.
    Si doua saptamani dupa festivitatea de incheiere de an scolar tu inca faci situatii si situatii, statistici…etc.
    Ei, despre aceste aspecte mi-ar placea muuult sa vorbim, nicidecum despre examinari, examinari, inspectii…..
    Si cand se mai trezeste si cate un parinte super isteti sa te ia la rost pentru nimicuri, si tu trebuie sa fi blajina, ca nah, el e parintele si tu….cadrul didactic.

    Cand ii inviti(atentie am spus inviti)la sedintele cu parintii sa vorbesti cu ei, despre situatia la invatatura al copilului lor nu despre al tau, si-ti spune: of, doamna invatatoare dar chiar acum v-ati aflat sa faceti sedinta?
    Si tu ca si cadru didactic, zambesti si il intrebi, dar totusi cand ati dori?
    Oarecum si la scoala ne ghidam dupa proverbul: clientul nostru, stapanul nostru.
    Atunci despre ce vorbim, perfectionare?
    Si sa nu incep povestea cu plata orelor remediale, imediat ia sfarsit si luna iulie si noi inca nu am primit niciun ban pentru orele remediale. Si am inceput in martie, de pe o zi pe alta, pentru ca asa a fost….urgenta…..de gradul 0.
    Si mai vrem sa scurtam si vacanta de vara.

    Si credeti-ma povestea aceasta este ca si povestea lui Ros cocos……nu se termina niciodata.
    Cu stima si respect.

  3. “România Educata”, pe bune???? Sunteți zdraveni la mansardă? Nu cred! Adică a venit tov. Johannis sa ne educe el pe noi,pe bune??? Omule tu pe tine nu ești în stare să te educi și guvernul tău plin de repetenți! Numai aberații imense debitați! Sistem care era înainte și care a scos mereu oameni adevărați,de vază,care au făcut și realizat multe ,de ce l ați schimbat? Va trebuie un popor ușor de manipulat și semi analfabet! Profesorul e de vină? Văi de capul vostru de terminați! NU! Voi sunteți de vină când ați tăiat toate pârghiile necesare profesorului să își facă meseria sa fie respectat și să existe la clasa disciplină și respect! Toți elevii au Numai Drepturi,nu asta le spuneți mereu! De aceea fac ce vor,ei și părinții lor și umilesc cadrul didactic! Un exemplu ,chiar de ieri ,vineri 16 iulie la examenul pentru elevii care sunt declarați Neîncheiata situația, pentru că nu au venit la școală! Au ajuns profesorii să se milogească de elevi și părinți să vina se își dea examenul macar in ultimul ceas! Înainte te caută elevul să își încheie situația,acum trage profesorul de elev ,că pe ei îi doare undeva de școală!!! Asta e realitatea,asta ați făcut cu idioțeniile voastre! Distrugeți generație întregi de la copii! Ar trebui să plecați cu toți ,inclusiv cu repetenți de la guvern și șeful Johannis,care face jocul mizerabil al celor de afară!!! Rușine!

    1. SUBSCRIU!!!
      s-a acoperit acest articol cu încă vreo 5 peste. Totuși, ptr profesorii care apuca sa-l mai citeasca, ii rog sa lase, dacă nu e prea mult, un feedback (sic) la ce zice omul asta. Mulțumesc!

  4. Sigur! Foști inspectori superdidactici , nu dau pe la ore cu anii ,abia asteptă să mai ciupeasca o cutie cu bomboane,o găleată cu vin,un butoi cu țuică,și gata mentoratul!

  5. Este clar ca sistemul de formare on-the-job si off-the-job trebuie schimbat radical. Nu stiu de ce continua sa foloseasca denumirea de mentor.

    Mentorul ti-l alegi, este in general o persoana inteleapta, pe care o admiri si de la care inveti printr-un mecanism copy+ (imitatie, copiere comportamente, etc.). Intre mentor si mentee se stabileste o relatie afectiva speciala, privilegiata.

    In business se folosesc denumiri mai bune, indrumatorului i se spune coach, indrumator, tutor, buddy, supervizor, in nici un caz mentor.

    “Profesorul mentor”, sau cum s-o numi, el trebuie format in institutii de invatamant superior, trebuie sa invete formare pentru adulti, training-on-the-job, coaching individual si de grup etc. Cursurile astea care exista pe piata sunt tinute de amatori si calitatea este extrem de slaba. Nu exista o perioada de practica si nici supervizare. Mentoratul se invata acum off-the-job, teoretic, fara supervizare on-the-job. E o bascalie. Cursul ar trebui sa tina 6 luni, un an.

    In primul rand ar trebui realizat un standard ocupational pentru “profesor mentor”. Si ca sa faca un standard ocupational ar trebui reformata din temelii modalitatea de elaborare a standardelor ocupationale. Altfel o sa continuie amatorismul perpetuat de vreo 20-30 de ani in domeniul formarii adultilor.

    Proiectul ala PROF (sic!) este o noua bascalie. DPPD-urile astea ar trebui desfiintate. Nu fac decat sa devalorizeze formarea profesionala si sa produca rebuturi.

  6. Cu cat faceti lucrurile mai complicate cu cat vor fugi mai multi de acest sistem. Romania Educata este un esec total, vorbe si obiective, nimic concret care sa fie implementat. Ne bazam pe PNNR care si el este un esec total.

  7. Multumim domnului presedinte, ministrului si partidului. Admiterea la liceu nu a mai fost achimbata de mult si, in stilul specific politicianesc, era cazul, nu-i asa? Abia ne obisnuisem cu sistemul.

    1. Cand or zbura porcii.Dar ne mai mira ceva cand in fisa postului unei categorii sociale precum cadrele didactice s-a introdus voluntariatul obligatoriu??

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel Funeriu: Protestul “foaia albă” este un penibil răsfăț. Demonstrați că luați 10 pe linie și că sunteți mai buni ca impostorii care vă conduc

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, le transmite elevilor care susțin zilele acestea simularea examenelor de Bacalaureat că protestul ‘foaia albă’ este un răsfăț. “Orice fraier poate să braveze dând…
Vezi articolul