Modificări fundamentale în modul în care se face formarea inițială și formarea continuă a cadrelor didactice, anunțate prin noul proiect PROF, cu finanțare europeană de 28 milioane de euro. Maria Manea, Ministerul Educației: Vom construi 100 de Baze de Practică Pedagogică

45.904 vizualizări
Foto: ISJ Arges
Peste 28 de mii de profesori vor fi formați într-un proiect cu finanțare europeană, potrivit anunțului făcut de secretarul de stat din Ministerul Educației, Maria Manea. Aceasta a spus, la conferința Vaccinare și testare pentru învățare, din cadrul campaniei naționale, că acest proiect „modifică fundamental modul în care se face astăzi formarea inițială și formarea continuă a cadrelor didactice”.

Maria Manea a mai spus că proiectul pleacă de la faptul că formarea cadrelor didactice este deficitară și că Ministerul Educației este într-un grup de lucru la nivel european, grup care până anul viitor va crea un cadru comun la nivelul Uniunii pentru stabilirea normativelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice.

Într-o declarație pentru Edupedu.ro, secretarul de stat a precizat că este vorba despre un proiect cu o finanțare de 28 de milioane de euro (135.733.852,02 lei din care asistență financiară nerambursabilă 120.150.531,521 lei).

Grupul țintă al proiectului este de 28.211 persoane.

Maria Manea: „Vom lansa peste două săptămâni un proiect mare și reformator al sistemului Educației, proiectul PROF. Proiectul PROF, să știți, dacă aveți curiozitatea să urmăriți lansarea și să înțelegeți logica, modifică fundamental modul în care se face astăzi formarea inițială și formarea continuă a cadrelor didactice. Modifică pilotat, pentru că tot ceea ce se întâmplă într-un proiect european înseamnă o sursă de finanțare pentru cercetare și pilotare. Și dacă se dovedește a fi excepțional (n. red. proiectul PROF), se extinde.

Ce spune proiectul PROF? Proiectul PROF spune: „Nu prea s-a făcut bine formarea până acum a cadrelor didactice, adică nu prea avem o competență didactică serioasă”. În ce sens? Cum s-au format continuu profesorii? S-au format așa: au mers la cursul de formare, știm cum, de cele mai multe ori pe banii proprii, au avut și unitățile de învățământ – cele care au beneficiat de sprijin din partea autorităților locale – posibilitatea de a-i trimite la cursuri de formare, dar ei s-au format în exteriorul unității de învățământ prin aceste cursuri de formare.

România participă, până în anul 2022, alături de alte state membre, la crearea unui cadru european comun pentru stabilirea normativelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Deci până în 2022 Comisia va stabili cum anume se va face formare inițială și continuă.

Ce își propune proiectul PROF? Să construiască 100 de Baze de Practică Pedagogică (BPP). Aceste Baze de Practică Pedagogică vor fi consorții școlare coordonate de o școală de aplicație, acolo unde profesorul va beneficia de când intră în sistem, pe parcursul carierei sale didactice, de consiliere, de orientare, ghidat de un profesor mentor care va fi responsabil să-l urmărească pe parcursul didactic și de a spune, urmărindu-l la clasă, unu la unu cu elevul, deci în mediul acela, nu în exteriorul școlii, care îi sunt nevoile de formare și de a-i face recomandările în acest sens. Și de a depune toate diligențele ca formarea să se realizeze.

Apoi urmează Centrele de Tutoriat (CT) din cadrul Caselor Corpului Didactic, acolo unde din nou profesorul va primi acea consiliere și formare pe tot parcursul carierei. Și mai urmează și Centre pentru Formarea Continuă (CPC) în universități, în cadrul de DPPD-urilor de la acest moment. Sigur că eu nu pot să spun acum toată filozofia acestui proiect. Este necesar ca dumneavoastră să citiți și să înțelegeți că propune modificarea la 180 de grade a formării inițiale și continue a profesorilor. Pentru că trebuie să recunoaștem: nu stăm bine aici. Dacă mă întrebați pe mine ce lipsește aici, eu cred că, dacă suntem sinceri cu noi, vom spune că profesorilor din sistem le lipsește motivația și entuziasmul și leadership-ul”.

Într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro, Maria Manea a precizat că, spre deosebire de proiectul CRED, în care profesorii primeau până la 600 de lei, indemnizație de participare la cursurile de formare, acest proiect nu prevede plata cadrelor didactice pentru prezență.

Edupedu.ro: Ați declarat că proiectul acesta „modifică fundamental modul în care se face astăzi formarea inițială și formarea continuă a cadrelor didactice”. Cum anume se va face această modificare?

Maria Manea: „Reformează gândirea asupra formării cadrelor didactice pentru că elementul esențial, elementul cheie este acela că formarea cadrelor didactice, care era altă dată făcută prin participarea la niște cursuri externe unității de învățământ – profesorul era scos din actul didactic și mergea la diverse instituții furnizoare la care găsea cursuri de formare pentru a obține cele 90 de credite transferabile obligatorii o dată la 5 ani, după ce și-au dat definitivatul – se face altfel. Acum profesorul se formează în interiorul școlii acolo unde se poate observa cel mai bine care este nevoia lui de formare și cine face asta.

Acel mentor, care există și la momentul acesta, dar statutul lui nu este funcțional la acest moment, prin proiectul acesta se dorește să fie cel care să observe nevoile profesorului, să le exprime, să le rostească și să se ocupe și de partea de validare și de certificare a competențelor pe care acest profesor le-ar obține în urma formării.

Edupedu.ro: Cine sunt acești mentori?

Maria Manea: Mentorii trebuie și ei formați, va fi o formare în cascadă: se formează mai întâi mentorii și apoi urmează să fie formați profesorii. Mentorii sunt 80 de profesori din mediul universitar și circa 1.000 de profesori din preuniversitar. Acești mentori vor avea o componentă de formare în străinătate.

Edupedu.ro: Ce abilități sau competențe, sau pregătire trebuie să aibă un profesor pentru a deveni mentor?

Maria Manea: Trebuie să aibă experiență pe partea de curriculum, să fie experți în dezvoltare curriculară, să fie autori de manuale școlare sau de alte materiale didactice (inclusiv în format digital) relevante pentru implementarea curriculumului de nivel liceal revizuit/adaptat la organizarea și desfășurarea activității didactice în sistem blended learning/online;

Edupedu.ro: Ați spus că în primă fază se creează 100 de Baze de Practică Pedagogică. Ce se întâmplă în acest baze?

Maria Manea: Se creează comunități de învățare prin înființarea acestor 100 de Baze de Practică Pedagogică pe ideea de peer learning (n. red. învățare colegială, de la egal la egal). Școala de aplicație va reuni într-un consorțiu aceste baze de practică pedagogică. Bazele vor fi centre de coordonare a rețelei școlilor de aplicație în care se organizează stagiile de practică pedagogică, lecții demonstrative, evaluări practice ale competenței didactice (diverse tipuri de inspecție școlară), cercuri pedagogice, studii privind calitatea predării/învățării/evaluării, inclusiv în sistem blended learning și online.

Eduepdu.ro: Cum ajunge o școală în aceste “consorții”?

Maria Manea: Școlile și exprimă intenția de a participa și de a fi parte din aceste consorții .

Eduepdu.ro: Vorbeați mai devreme de sistemul de credite transferabile, ce se modifică acolo?

Maria Manea: Ceea ce se schimbă prin proiectul acesta este și obținerea de către cadrele didactice a creditelor. Se intenționează reglementarea prin proiect a obținerii de credite anual pentru cadrele didactice. Deci profesorii să obțină anual 10 credite transferabile, dintre care patru să fie la alegerea cadrului didactic, adică i se oferă libertatea de a participa unde consideră el, poate pe partea de dezvoltare personală, să zicem, poate să fie și ceva nonformal și celelalte șase credite sunt pentru formare instituționalizată. De subliniat că aceste credite vor trebui obținute anual. 

Principala modificare este aceea că i se permite să se formeze și să li se observe nevoile de formare odată cu activitatea lui la clasă, adică în lucrul efectiv cu elevul, acesta este principalul element de noutate. Apoi se fac niște fișe de către acest mentor de parcurs, de observație, de nevoi și el este orientat către formarea de care are nevoie.”

Propunerea este ca cei care fac formarea prin acest proiect să își poată echivala aceste competențe obținute cu anumite etape pentru Definitivat, de exemplu”, a mai spus Maria Manea.

Foto: ISJ Arges


  1. Cati bani s-au prapadit pe “proiecte” numai inspectoratele si ministetrul stiu. Ce spune cetateana este cam ce s-a spus si pana acum, adica vorbe habarniste. Mi-am adus aminte de anul acela de groaza in care incatatoarele au fost “reformate” ca sa lucreze cu pregatitoarea. O tona de hartii in care se spunea fix ce se spune in facultate, de te apuca disperarea- da-i cu curriculum-ul, da-i cu evaluarea, da-i cu competenta. O trasatura comuna a reformatorilor- nici in caruta cu hartii pedagogice, nici in descrierea noul “mentor” NU SE PRONUNTA cuvantul COPIL sau ELEV. Au ajuns cuvinte de rusine. Ce nevoie ai de copii in stiinta pedagogica?
    Nu stiu ce cursuri a urmat cetateana vorbitoare, In “afara” dar zau ca acolo nu se intampla ceea ce spune ea cu perfectionarea profesorilor, Sunt niste bani de spanzurat si atata i-a dus mintea sa faca.
    Dar eu ma intreb si altceba: ce naiba inseamna titlul conferintei? Pe mine deja ma trec fiorii….

  2. Omul sfinteste locul. Nu am intilnit niciodata vre-o situatie care sa infirme vorba asta. Ca atare nu cred in niciun proiect de tipul PROF pt simplul motiv ca e construit piramidal (observati: 80 universitari , 1000 de preuniversitari formatori (in 100 de centre – cu certitudine vor exista coordonatori si comisii de coordonare) la aprox. 30.000 de profesori care sa fie formati. Relatiile intre formator-profesor vor fi non-existente: nu se cunosc, cel mai probabil activeaza in scoli diferite (oarecum ferice de cei ce vor fi colegi), formatorul va fi in rralitate dezinteresat de nevoile reale ale profesorului.

    Singurul tip de formare este cea din comunitatea profesionala imediata: in cadrul scolii. Generata si sustinuta de acea comunitate. Similar cu formarea din mediul privat, bazata pe nevoile reale, cu obiective determinate.

    Cind aud de formarea continua ma ia cu rau: in 20 de ani de experienta beneficiile formarii continue (cu referire precisa la “sistemul de credite transferabile) a avut un impact neglijabil in continua mea “devenire”. In schimb, formarea informala, schimbul direct de experienta cu colegii (mai tineri sau mai experimentati), feedbackul elevilor, responsabilitatea si straduinta personala de a fi la curent cu tot ce e nou in domeniul meu de activitate m-au facut un profesor mai bun si mai implicat.

    5 euro m-a costat odata accesul la un centru de e-learning pentru o luna. Experienta mi-a oferit o perspectiva noua asupra psihologiei copilului, asupra motivatia de a invata la diverse virste.

    600 de euro/participant (1.2 milioane de euro cu adresabilitate catre 2000 de profesori) a fost costul unui proiect pe fonduri europene care propunea formarea de “mentori”. Eram deja mentor de 5 ani cind am participat la curs, 3 saptamini x 6 zile/sapt x 5 ore/zi. Parea interesant, experienta in sine a fost placuta (interactiunea sociala in special). Nu am ramas cu nimic concret si util. Bani irositi. Sau mai precis, pe romaneste, sifonati in buzunarele unor “baieti destepti”.

  3. Ce prostie? De ce nu se umbla la programa foarte încărcată in loc sa se faca aceste schimbări tot de forma..Din pacate,,fondul este uitat. Cum necum,,dar tot profesorii sunt vinovații,,nicidecum guvernanții. Ori in invatamantul romanesc sunt si profesori cu adevarat dedicați,,care își fac treaba,care nu mai au nevoie de niciun mentor pt ca cu adevarat si.au invatat lectia. Dar inspectoratele ce au facut pana acum? E adevarat cum spunea cineva de mai sus,,inspectorii sunt puși doar sate mustre,,nu poti întreba nimic pt ca nu îndrăznești. Iar proiectul Cred? O prostie la care m.am înscris,,însă am renuntat pt ca aata presupunea sa stai cinci ,șase ore online,,asta dupa orele de scoala. Iar sâmbătă programul era de la noua la cinci p.m. E posibil? Tot în calul care trage se da. Dar ei? Secretarii de stat? Miniștrii? Acestia nu trebuie reformati,,trimiși la catedra? Sa vedem cat de eficient sunt.

  4. Aveam un inatamant performant inainte de 1989, net superior celui din alte tari, dar l-ati distrus, cu atatea reforme si schimbari. Era suficient sa aduceti unele modernizari si imbunatatiri. De ce ati desfiintat Liceul Pedagogic, unde nu puteau ajunge decat elevii care meritau si atunci cand terminau, erau bine pregatiti pentru activitatea la catedra? Acum au ajuns in invatamant persoane care abia au terminat un liceu oarecare, au facut acele facultati fantoma, la fara frecventa, unele dintre ele nici nu stiu sa scrie sau sa citeasca bine, dar sunt cadre didactice. De unde vreti performanta? Ati distrus respectul fata de ceea ce inseamna un cadru didactic si statutul său in societate! Readuceti la viata liceele de profil, in care absolventii sa fie bine pregatiti pentru ceea ce vor profesa , desfiintati scolile cu taxa, unde nu conteaza calitatea, ci cantitatea! Toate reformele de pana acum nu au adus nimic bun, doar haos si analfabetism.

  5. Sa fi lasat învațamântul asa cum era înainte de 1989 și să fi venit doar cu modernizări si dotări. Aveam un învațământ performant si net superior celui fin alte țări, pe cănd acum, cu toate reformele si schimbările făcute, e haos și avem absolvenți total nepregătiți. Înainte era Liceul Pedagogic, la care nu intra oricine si cine termina acel liceu, nu mai avea nevoie de atâtea alte facultăti făcute la privat, contracost și fără rost pentru a fi învățător. Acum în învățământ au ajuns cadre didactice pregatite asa, pe fugă, la câte o facultate de 3 ani, la fără frecvență , unde conta doar numărul de cursanți, ca să curgă veniturile la buget si nu conta că mulți dintre ei nu știu nici să scrie, nici să citească bine, dar au ajuns cadre didactice. Cand veti intelege ca acest sistem e putred si nu poate duce la obținerea calității în învătamânt, oricâte cursuri de pregătire s-ar face? Abia când vor dispărea toate facultățile private si când se va pune accentul pe o bună pregătire a celor care termină o scoală , indiferent de profilul ei, putem să spunem că o luăm pe drumul cel bun. Ați distrus cu totul demnitatea unui cadru didactic si respectul față de ceea ce înseamnă acesta! Readuceți la viață școlile de profil: Liceul Pedagogic, Liceul sanitar si alte licee, unde cei care merg acolo să merite și să fie si bine pregătiți!

  6. Singurul comentariu este ca ma bucur tot mai mult ca peste doi ani ma pot pensiona. Va fi mult mai greu material, dar nu contează!!!!

  7. Au nevoie de profesori care să implementeze noile învățături globaliste, cei cu experiență opun rezistență și deci nu sunt corespunzători!!

  8. ”Proiectul PROF., să știți, dacă aveți curiozitatea să urmăriți lansarea și să înțelegeți logica” Avem și curiozitatea și interesul să aflăm mai multe detalii cu privire la acest subiect. Pe site-ul oficial http://www.edu.ro nu apar informații cu privire la proiect. Poate că mai multă transparență ar fi de dorit nu numai în acest caz, dar în ceea ce privește toate instituțiile statului.

  9. Cum ajunge o profesoara de romana Secretar de Stat pe fonduri europene? Oare ce o califica ?
    Ne meritam soarta……

  10. Mi se face scarba ! Jaf pe multe milioane de euro si nimic util !
    Cât au ajutat pana acum metodistii, mentorii si inspectorii ??!! Daca sustii o inspecție, nici nu îndrăznești sa întrebi ceva cand iti planifici activitatile, cand faci proiectele didactice … Te consulți cu vreun coleg, daca nu cumva esti nou in scoala si chiar n ai pe cine sa intrebi.
    Inspectorii nu tin o ora demonstrativa macar, doar sunt beți de măreția funcției, vampiri hranindu se cu spaimele supușilor . Cu ce au contribuit pana acum la calitatea procesului de invatamant?!
    Suntem sătui de teorie goală , de neaplicat in conditiile in care elevi cu CES iti dau programul peste cap, ceilalti sunt in majoritate interesati de cu totul altceva, clase si cu aproape 40 de elevi !! , dotări lipsă etc.
    Sa ne bucuram ca se înmulțesc birocratii din sistem si avem de indurat tot noi ?! Doar suntem dezgustati. Si furiosi.

    1. Subscriu la tot ce ati expus !
      Sa pomenim si de dumnezeii Aracip care terorizeaza scolile cerand mii de hartii si de lucruri absurde ?!
      Profesorul a ajuns pe ultimul loc sau nici pe acela , e sclav mut si supus .
      Da, suntem scarbiti si furiosi ! Nu mai poate fi vb de vocație sau ca faci tot de dragul copiilor . Copii – doi , trei / clasa care te tin inca in viata si intreg la minte !
      Ferice de cine se pensioneaza sau a plecat din sistem, alungați de bataia de joc si statutul umilitor la care s a ajuns in fața elevilor, parintilor si a celorlalti ierarhi!
      Dupa aproape 20 de ani in inv., ma gandesc serios sa parasesc putregaiul acesta.

  11. Ce ar fi sa va gândiți să schimbați cu 180 de grade societatea românească, să respecte profesorul, scoala, învățătura, dragostea de carte. Poate așa nu va trebui sa faceți baze, mentori, formatori, metodisti, inspectori, etc.
    Scrieți proiecte care să aducă cu adevărat o schimbare. CRED, NUCRED, PROF, nu valorează nimic. Sunt nule! Nici o schimbare, învățământul este în continuare la pământ. Poate cei care scriu astfel de proiecte, ne spun care au fost schimbările și cum le constată.

  12. >> Reformează gândirea asupra formării cadrelor didactice
    Suna bine.

    >> profesorul se formează în interiorul școlii
    Ii zice formare on-the-job, care o completeaza pe cea off-the-job (prostiile alea de cursuri CCD de exemplu).

    >> mentor
    Asta ar trebui sa se numeasca indrumator sau indrumator de practica sau coach sau altfel. Mentorul e alta mancare de peste. Mentorul ti-l alegi, nu ti-l impune cineva, il admiri, ai cu el o relatie speciala si privilegiata. Mai lasati-o moarta cu mentorul. S-au pregatit mii de mentori pana acum si sunt majoritatea varza.

  13. Să o anunțe cineva pe Manea că trăiește în România. Poate ne spune pila cui este. Doamne, dar la Ministerul Educației, nu se pot angaja decât t…? Altă paranoică care compară învățământul românesc cu cel din alte țări. Și în mintea acestei individe dispunem de toate facilitățile din alte țări. Normal că se iau după alții că pe ei nu îi duce capul să ia măsuri adaptate învățământul românesc. Să înțeleg că pe lângă porcăria aia de CRED mai apar și alte proiecte. Oare ăștia se aud când vorbesc?

  14. Vai de El invatamant! Plin de pile, relatii, cumetrii si smecherii… De supt banii poporui.
    Votantii de serviciu de 30 de Ani sau puii puilor votantilor deserviciu.
    Trist.

  15. Poate include in proiect si formarea continua a cadrelor didactice cu titlul ” Cum sa ajungi Secretar de Stat ” sau ” Cine ma tine in spate”! Am fi foarte incantati sa ajungem si noi la o varsta frageda fara experienta prea multa la catedra fara prea multe grade…..dar cu multe functii importante!

    1. O risipa a banilor ! O prostie mare sa afirmi ca sistemul de pregatire va fi cu 180 de grade diferit fata de cel actual .
      Dati banii la agricultura nu la …dictatura profesorala !
      Interziceti meditatiile ,sub amenintarea codului penal !
      Invatati profesorii sa explice elevilor pentru ce trebuie sa-si insuseasca cunostintele lectiei din ziuz,ora respectiva !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Copiii atacați online sau ce facem în caz de Cyber-Mobbing. Sfatul expertului către tineri: nu trimiteți fotografii personale cu tentă sexuală nici măcar prietenului sau prietenei – Deutsche Welle

“Aproape fiecare act de hărțuire care are loc în școli continuă apoi pe Internet”, avertizează Birgit Kimmel, pedagog și coordonatoare a inițiativei europene Klicksafe. Ce pot face părinții, ca să…
Vezi articolul

Oana Moraru: Copiii care intră în grădinițe și clase primare cu probleme de atenție, vocabular sărac, logică dezorganizată, ies din școli și grădinițe tot cu probleme de atenție și de limbaj

“Cât progres se datorează creșterii și dezvoltării naturale? Cât progres vine odată cu programul educațional al școlii?”, scrie Oana Moraru, pedagog și fondator de școală privată, într-un text în care…
Vezi articolul

Boicot al consilierilor școlari, în prima zi de înscrieri la clasa pregătitoare, susținut de Sindicatele Libere din Învățământ

Protest al consilierilor școlari din București, Arad, Bistrița-Năsăud, Iași și Vrancea, nemulțumiți că Ministerul Educației nu le acordă o serie de sporuri salariale, anunță Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. Consilierii…
Vezi articolul

Școala online, exemplu de practică. Ciprian Ittu, profesor de matematică și TIC: Nu este un șoc că facem teme online, este ce făceam și înainte de epidemia de coronavirus / Plus: cum folosește cu elevii platforma Digitaliada

“Digital, putem suplini lipsa de timp”, spune Ciprian Ittu, profesor de matematică și informatică la gimnaziu. Predă folosind și tabletele și aplicații digitale de mai bine de 3 ani, iar…
Vezi articolul