Fostul ministru al Educației Daniel David spune că „este incorect să ceri rezultate PISA fără să ai paradigma PISA în procesul educațional”, „dacă predai totdeauna focalizat pe competențe, pe programe școlare fără logică PISA”. Fostul ministru a făcut această declarație la postul public de radio, luni, 14 septembrie. De remarcat însă faptul că profilul absolventului de gimnaziu, care stă la baza programelor școlare prevede competențe propuse elevilor după modelul PISA, adică „abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice”. Mai jos în articol găsiți exemple concrete și la alte discipline.
- În plus, peste 55 de mii de profesori din învățământul gimnazial și primar au fost formați prin programul CRED, pentru a preda pe competențe, care s-a finalizat în 2023, potrivit datelor Ministerului Educației.
În privința predării, fostul ministru Daniel David spune că rezultatele slabe de la PISA 2025 vin în contextul în care profesorii nu predau în sistemul întrebărilor PISA, de a adapta informația predată la viața de zi cu zi.
„Nu poți aștepta rezultate la PISA dacă n-ai paradigma PISA în sistemul educațional. Dacă îi pregătești prin testare în a II-a a IV-a și a VI-a și le dai și în logică PISA, te poți aștepta ca în clasa a IX-a un pic să înceapă să gândească în această paradigmă. Altfel, dacă tu le predai totdeauna focalizat pe competențe, pe programe școlare, fără logică PISA și în a IX-a îi arunci direct în testele PISA, să nu ne așteptăm la alte rezultate decât cele pe care le vedem acum”, spune Daniel David.
Însă profilul absolventului de gimnaziu prevede exact competențe de tip PISA din 2017, când au fost publicate în Monitorul Oficial și se aplică pentru elevii care atunci în 2017-2018 au intrat la gimnaziu și care în 2024-2025 au dat Bacalaureatul.
În plus, în 2023 s-a încheiat formarea a peste 55 de mii de profesori care să predea pe competențe. Asta înseamnă că acești profesori, de la învățământ primar și gimnaziu sunt ar trebui să predea deja adaptat la situații din viața reală.
Revenind la competențele din programă, „accentul este pus pe dobândirea de competenţe: în acest mod este depășită abordarea centrată exclusiv pe acumularea de cunoştinţe/conţinuturi ale învăţării, oferind elevilor oportunități pentru transferul şi mobilizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor în contexte variate de viaţă„, potrivit documentului publicat pe site-ul ministerului Educației.
Exemple de competențe, potrivit programei școlare de gimnaziu
- Matematică Clasele V-VIII
Potrivit programei școlare la disciplina matematică, „atitudinile promovate de programa școlară de matematică sunt cele prevăzute în documentele europene pentru educația matematică: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii acestora.
Abordarea în spirit matematic a situațiilor cotidiene solicită un tip de gândire deschisă şi creativă, precum și un spirit de observaţie dezvoltat, matematica fiind modelul perfect pentru exersarea și implementarea gândirii critice la elevi.
Prezenta programă școlară își propune să formeze la elevi iniţiativa și capacitatea decizională, independenţa în gândire şi în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda situații variate, precum și capacitatea de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura modelării unei situații date, a rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii.
Programa școlară de matematică promovează exersarea obișnuinței de a recurge la
modele matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.
- Exemplu: Construcția unor figuri geometrice cu dimensiuni date
Măsurarea unor lungimi pe modele sau obiecte din realitatea înconjurătoare (utilizând instrumente de măsură adecvate)
- Fizică clasele VI-VIII
„Prezenta programă de fizică propune abordarea fizicii ca disciplină de învățământ din
perspectiva investigaţiei ştiinţifice având ca ţintă majoră „alfabetizarea ştiinţifică” a tânărului, care implică următoarele:
- proiectarea investigaţiei ştiinţifice – elevul trebuie să folosească cunoaşterea şi înţelegerea de tip ştiinţific pentru: identificarea întrebărilor relevante investigaţiei ştiinţifice, identificarea procedurilor experimentale adecvate investigaţiei unui anumit fenomen şi propunerea unor modalităţi prin care se poate derula procesul investigativ;
- interpretarea ştiinţifică a datelor şi dovezilor – elevul trebuie să fie capabil să interpreteze corect din punct de vedere ştiinţific datele şi dovezile şi să evalueze validitatea şi relevanţa concluziilor;
- explicarea ştiinţifică a fenomenelor – elevul trebuie să formuleze explicaţii valide ale fenomenelor naturale, produselor tehnologice precum şi implicaţii ale utilizării lor pentru societate.
- Biologie
„În cadrul orelor de biologie, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare, a mediului de viață apropiat, a relațiilor observabile dintre viețuitoare și mediul lor de viață, către înțelegerea propriului loc în natură, a consecințelor propriului comportament asupra sănătății sale și a mediului.
Învăţarea promovată de această disciplină urmăreşte raportarea elevului la mediul de viaţă cu mijloacele și metodele specifice adaptate vârstei acestuia.
Formarea competențelor propuse se bazează pe o multitudine de conexiuni pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii, pe implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, aplicare şi experimentare. Astfel, se dezvoltă capacitatea elevilor de a integra informaţii noi în modele explicative proprii, de a aplica achiziţiile dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viaţa cotidiană, de a găsi soluţii la probleme noi, de a-și forma gândirea logică, dar și de a-și manifesta creativitatea și originalitatea„.
Exemple de competențe pe programa de învățământ primar, valabilă din 2013-2014
- Limba și literatura română, clasele P-II
„Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe”, scrie în programa școlară.
- Matematică, clasa a III-IV
Exemplele de exerciții care se regăsesc acum și în Evaluările Naționale de clasa a II-,a a IV-a și a VI-a sunt în cadrul de referință TIMSS. (vezi foto mai jos)
Potrivit programei școlare, „sub aspect tematic, la clasa a III-a/a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele noţiuni legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu elemente de geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În acest fel, programa de Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei elevilor de a utiliza moduri matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare nivelului lor de vârstă pentru rezolvarea unor probleme din cotidian, astfel:
- realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor;
- identificarea unor relaţii/regularităţi;
- explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte;
- utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări
Strategii didactice:
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe stimularea şi păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine.
Ca metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea activă,
individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se va pune atât pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev – profesor, astfel încât să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă.
Ce prevăd competențele PISA
PISA, cel mai mare studiu internațional de evaluare a competențelor elevilor, derulat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, urmărește în principal rezultatele elevilor de 15 ani la Matematică, Citire și Științe.
În cazul României, la studiul PISA 2025 au participat peste 10.000 de elevi de 15 ani, din 321 de unități de învățământ.
La valul PISA 2025, dintre cele 3 domenii de evaluare a competențelor, tema principală a fost Știința. În cadrul studiului, „evaluarea actualizată la Științe pune accent mai puternic pe capacitatea elevilor de a evalua critic dovezi științifice, de a evalua credibilitatea informațiilor, de a folosi cunoștințe științifice atunci când iau decizii. Toate aceste competențe sunt din ce în ce mai importante în era digitală”, potrivit prezentării oficiale.
- Adaptabilitatea cognitivă reflectă capacitatea elevilor de a-și adapta gândirea și comportamentul atunci când se confruntă cu situații necunoscute, incertitudine sau complexitate
- Indicatori legați de motivația studenților de a învăța: curiozitatea și perseverența.
- Indicatori care se referă la învățarea autoreglementată, concentrându-se în special pe stabilirea obiectivelor și solicitarea de ajutor.
Peste 55 de mii de profesori au fost formați pentru a preda pe compețențe prin programul CRED
„În cadrul proiectului CRED al Ministerului Educației, finalizat în 2023, au fost formate a peste 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial pentru utilizarea unor metode moderne de predare-învățare-evaluare și adaptarea acestora la nevoile fiecărui elev, indiferent de mediul din care provine”, potrivit datelor ministerului.
„Aceste eforturi, alături de celelalte rezultate ale proiectului, ajută la îmbunătățirea calității educației primare și gimnaziale”, precizează ministerul.
„58.245 de cadre didactice sprijinite (față de 55.000 cadre didactice asumate prin Cererea de finanțare). Sprijinul a constat în participarea la activitățile programelor de formare acreditate CRED și/sau la workshop-urile organizate, la nivelul fiecărui județ, în vederea diseminării bunelor practici în domeniul aplicării Curriculumului centrat pe competente-cheie, în cel al incluziunii, al educației nonformale etc. Astfel, din totalul cadrelor didactice sprijinite, 56.205 cadre didactice au participat la activitățile programelor de formare continuă acreditate și le-au finalizat”
Ghidurile metodologice reprezintă o resursă semnificativă de clarificare a programelor școlare: de la cadrul conceptual, la oferirea de ilustrări și instrumente de lucru relevante pentru activitatea cu elevii. Noile resurse, utile pentru profesorii din învățământul primar și gimnazial, sunt împărțite după cum urmează, fiind disponibile pe platforma ghiduri.educred.ro.
Redăm răspunsul fostului ministrul al Educației Daniel David
Daniel David: Educația are nevoie de mai mulți bani. Suntem departe de 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli. Este drept că trebuiau schimbate și paradigmele, fiindcă n-a fost ok cum s-a făcut infuzie de bani și s-a ajuns la bursă de merit cu nota 5. Dar pe măsură ce corectezi paradigmele și duci banii, cum spunea și profesorul Miclea, în direcțiile în care contează, sistemul are nevoie de mai mulți bani. Iar încolo, cum predăm, nu poți aștepta rezultate la PISA dacă n-ai paradigma PISA în sistemul educațional. Eu am vorbit de acest 25% care poate fi folosit pentru a-i învăța pe copii cum să folosească competențele în viața de zi cu zi, dar este și noua programă de la nivel de liceu și testările.
Dacă îi pregătești prin testare în a II-a a IV-a și a VI-a și le dai și în logică PISA, te poți aștepta ca în clasa a IX-a un pic să înceapă să gândească în această paradigmă. Altfel, dacă tu le predai totdeauna focalizat pe competențe, pe programe școlare, fără logică PISA și în a IX-a îi arunci direct în testele PISA, să nu ne așteptăm la alte rezultate decât cele pe care le vedem acum. Ca să vă răspund la întrebare ca angajament valoric, și pentru mine asta este important, faptul că societatea noastră încă valorizează ca model, așa ideal, fie și cultural ideal, școala, educația, cititul și așa mai departe e un punct suficient pentru a gândi reformarea școlii. Dar, repet, concluzia mea după toate aceste testări a fost aceasta este incorect ceri rezultate PISA fără să ai paradigma PISA în procesul educațional și tristețea mare că nu multă lume uită să se uite la rezultate cu atenție.
Da, pe analfabetismul funcțional, dacă vrem să numim așa sub acel prag. Doi: avem aceste rezultate, dar nu uitați că noi totdeauna ne salvam și vorbeam despre olimpici. Cât de buni suntem și câte rezultate avem în zona olimpicilor? Dar, vă rog să vă uitați și la performanța la nivelul de cinci sau cinci și șase PISA, să vedeți că și acolo performanța este departe de ceea ce credem noi despre noi”.
