Deși mărirea normei didactice nu este, în sine, o problemă, modul în care a fost aplicată reforma a dus la sacrificarea unor discipline și la predarea de către cadre didactice fără specializare, cu efecte directe asupra calității educației a atras atenția Gabriela Dima, director regional Teach for Romania, într-un interviu la Radio România Iași. Aceasta a fost întrebată despre consecințele deciziilor recente din educație și ale legii 141/2025 asupra comunităților vulnerabile.
Nu avem o evaluare reală a impactului măsurilor
„Nu avem această evaluare standardizată pentru toate disciplinele, la nivel național, astfel încât să putem spune, în mod real, care a fost impactul”, a explicat Gabrielei Dima.
În lipsa unor date cantitative, concluziile se bazează pe observații din teren și pe discuții cu directori și profesori care lucrează în școli din comunități vulnerabile.
Problema nu este norma didactică, ci contextul rural
Gabriela Dima subliniază că mărirea normei didactice este un trend internațional și nu reprezintă, în sine, o măsură greșită, „problema apare în comunitățile rurale, care se confruntă cu depopulare masivă și migrație”.
Scăderea populației școlare face ca, în multe școli, să existe cel mult o clasă pe nivel sau chiar clase simultane. În acest context, pentru a-și completa norma de 20 de ore, un profesor ajunge să predea în 5, 6 școli, mai ales la disciplinele cu una-două ore pe săptămână.
Discipline „sacrificate” pentru completarea normei
În practică, spune Gabriela Dima, prioritatea a fost asigurarea normei didactice pentru cadrele titulare din școli. „Au fost sacrificate niște discipline, pentru că s-au dat în completare de normă ore, dar nu pe specialitate”, a explicat ea.
Tradițional, primele afectate au fost educația tehnologică, desenul și muzica, discipline esențiale pentru dezvoltarea holistică a copilului. „Nu putem funcționa doar în cap și apoi să ne mirăm de ce nu există empatie, compasiune, bun simț și bun gust, dacă nu cultivăm artele”, a subliniat expertul.
Încep să fie sacrificate și fizica, chimia, biologia
În ultimul an, fenomenul s-a extins și către disciplinele științifice. „Au început să fie sacrificate și orele de fizică, chimie, biologie. Ceea ce vedem acum s-ar putea să se adâncească în timp”, avertizează Gabriela Dima.
Această practică, în care disciplinele sunt predate de cadre didactice fără specializare, are „un efect extrem de nefast” asupra calității educației, spune ea.
Soluția: profesori cu dublă specializare, pregătiți din timp
O astfel de reformă ar fi trebuit pregătită cu mult înainte și ar fi presupus dezvoltarea unor mastere didactice cu dublă specializare. „Astfel, profesorii ar putea să-și facă norma predând biologie, fizică și chimie, fără să mai fie nevoie să sacrifici discipline sau să trimiți persoane necalificate la catedră”, a explicat Gabriela Dima.
Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ștefan Lefter
3 comments
Poți să faci asta.
Poți să lași orele libere să fie luate de profesori specializați pe fizica, biologie și chimie.
DAR…!!
Daca tu acoperi oreke alea mai intdi cu profesori titulari de muzică și desen, cum dracu vrei să ajungă un profesor de fizică sau chimie pe orele alea?
Schimbați ordinea repartizării! Lăsați profesorii să își completeze orele pe specializare, si abia în septembrie, după ce au luat toți ore pe specializarea avută, distribuiți orele rămase la cine le vrea din școală!!!
E aberantă situația actuală – vrei că profesor de mate-fizica- chimie să iei ore la țară și nu ai loc pentru că oreke respective sunt luate din martie-aprilie de profesorul de muzică sau sport!!! Wtf? Unde e ză fucking logic??? Unde e elevul în toată treaba asta?
HOLODOMOR-ul in invatamant !!!
Totul pentru reduceri, totul pentru victorie asupra deficitului! (Magistrați, speciali, pe loc repaus!) Distrugerea ruralului românesc se aseamănă cu strategii aplicate pentru exproprierea țăranului mic, pentru concentrarea loturilor, aplicate în sec. XIX în Occident. Depopularea ruralului, la noi, rezolvă problema scoaterii pământului de la țăran. Deja 28 %, aproape o treime din suprafețele agricole nu mai au proprietari români. În Occident, țăranii au fost atrași la orașe de industrializare, la noi au fost împinși în emigrație de sărăcie. Spoiala de școală care se face acum în rural (buna tradiție a simulării muncii, sădită de comuniști, produce roade!) va slăbi și mai mult satul românesc.
După toate semnele, Bolojan aplică niște măsuri (a la Margaret Thatcher, deci de acum jumătate de secol) cu efecte drastice asupra ființei (biologice) a poporului român. Toate previziunile demografice făcute de instituții internaționale sunt sumbre pentru România (chiar ignorând ieșirea din scenă a decrețeilor, care se va încheia până la jumătatea acestui secol). Supunerea speriată a PSD, USR și UDMR indică un puternic suport extern pentru Bolojan.
Sunt șocată de cum un prim-ministru al unei țări din Europa sec. XXI se comportă ca o maimuță cu ADHD căreia i s-a dat un brici, cu o ignorare crasă a consecințelor și cu orbire față de nelegiure, uneori din propriul lui guvern.