Un studiu francez publicat pe 20 mai în European Heart Journal arată că mai mulți conservanți folosiți frecvent în industria alimentară sunt asociați cu un risc mai mare de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
Studiul a fost realizat de cercetători francezi din cadrul Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Inserm), Université Sorbonne Paris Nord și Université Paris Cité, în cadrul cohortei NutriNet-Santé, una dintre cele mai mari baze de date europene despre alimentație și sănătate. Coordonatoarea principală a cercetării este Mathilde Touvier, directoare de cercetare Inserm.
Cercetarea, realizată pe peste 112.000 de participanți din cohorta franceză NutriNet-Santé, a analizat consumul a 58 de conservanți alimentari și impactul acestora asupra sănătății cardiovasculare pe parcursul a aproape zece ani, potrivit CNN.
Autorii au descoperit că anumite tipuri de conservanți au fost asociate cu un risc cu 29% mai mare de hipertensiune arterială și cu un risc cu 16% mai mare de infarct și accident vascular cerebral, potrivit CNN, care citează rezultatele studiului publicat în European Heart Journal.
„Acidul ascorbic prezent în mod natural și acidul ascorbic adăugat, care poate fi produs chimic, pot avea efecte diferite asupra sănătății”, a declarat pentru CNN Mathilde Touvier, coordonatoarea studiului și directoare de cercetare la Institutul Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală.
Aceasta a precizat că rezultatele nu se referă la vitamina C sau acidul citric prezente natural în fructe și legume, ci la variantele folosite ca aditivi industriali în alimente ultraprocesate.
Potrivit studiului, opt conservanți au fost asociați cu o creștere a riscului de hipertensiune arterială.
Printre conservanții identificați se numără:
- sorbatul de potasiu, utilizat în produse de panificație, brânzeturi și sosuri;
- metabisulfitul de potasiu, întâlnit în vin, cidru, bere și alte băuturi fermentate;
- nitritul de sodiu, folosit frecvent în mezeluri și carne procesată;
- acidul ascorbic;
- ascorbatul de sodiu;
- eritrobatul de sodiu;
- acidul citric;
- extractele de rozmarin.
CNN notează că acidul ascorbic, folosit drept conservant antioxidant, a fost asociat în mod special și cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Autorii studiului spun că cercetarea este una dintre primele care analizează separat conservanții alimentari, nu doar categoria generală a alimentelor ultraprocesate.
„Alimentele ultraprocesate au ridicat de mult timp îngrijorări din cauza nivelului ridicat de zahăr, sare și grăsimi, însă doar acești factori nu au explicat niciodată complet de ce par mai dăunătoare decât sugerează profilul lor nutrițional”, a declarat Tracy Parker, specialistă în nutriție la British Heart Foundation, citată de CNN.
Concluziile studiului apar la două săptămâni după ce Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) a publicat, pe 7 mai, un comunicat prin care avertiza asupra impactului alimentelor ultraprocesate asupra sănătății cardiovasculare. Comunicatul a însoțit un document de consens publicat pe 6 mai în European Heart Journal.
Documentul ESC arată că „studiile din ultimul deceniu au evidențiat că consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu creșterea riscului cardiovascular, adesea independent de calitatea generală a dietei”.
Raportul arată că persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au:
- un risc cu până la 19% mai mare de boli cardiovasculare;
- un risc cu 13% mai mare de fibrilație atrială;
- un risc cu până la 65% mai mare de deces cardiovascular.
Potrivit documentului ESC, alimentele ultraprocesate sunt „formulări derivate în principal din surse industriale ieftine de energie și nutrienți, combinate cu aditivi, prin procese industriale extensive”, iar acestea pot conține „aditivi cosmetici și compuși neoformați care pot afecta sănătatea”.
Documentul mai arată că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, dislipidemie și boală renală cronică.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în anul 2023 au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori, iar aproximativ una din două persoane decedate în România a murit din cauza bolilor aparatului circulator.
Datele INSP arată că în 2023 au fost raportate 43.460 de decese prin boală ischemică a inimii și 42.826 de decese cauzate de boli cerebrovasculare.
Tot potrivit INSP, rata standardizată a mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar România se află printre statele UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, principalele cauze fiind bolile cardiovasculare.
În capitolul dedicat mecanismelor biologice, autorii ESC afirmă că alimentele ultraprocesate pot afecta sănătatea cardiovasculară nu doar prin conținutul ridicat de zahăr, sare și grăsimi, ci și prin „aditivi alimentari, contaminanți rezultați din procesare și modificări ale structurii alimentelor”.
ESC recomandă medicilor cardiologi să includă evaluarea consumului de alimente ultraprocesate în consultațiile de rutină și să îi încurajeze pe pacienți să aleagă alimente integrale sau minim procesate.
Autorii ambelor lucrări avertizează însă că majoritatea datelor disponibile provin din studii observaționale și nu demonstrează direct o relație de cauzalitate. Documentul ESC precizează că „asocierile trebuie interpretate cu prudență, deoarece factorii de confuzie și cauzalitatea inversă nu pot fi excluse complet”.
Foto: ID 39640457 © Lukasz Bartczak | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
