52% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire și 46% la științe, potrivit prezentării susținute de Gabriela Noveanu, coordonatoarea națională PISA 2025, la evenimentul de lansare a rezultatelor testării internaționale organizat de Ministerul Educației și Cercetării. Cercetătoarea de la Institutul de Științe ale Educației a arătat că, între 2015 și 2025, România a pierdut semnificativ statistic 25 de puncte la matematică și 21 la citire, iar ponderea elevilor sub pragul de bază a crescut la toate cele trei domenii.
Prezentarea Gabrielei Nausica Noveanu a fost susținută la evenimentul național de lansare a rezultatelor PISA 2025, organizat de Ministerul Educației și Cercetării marți, 8 septembrie. A fost singurul moment al întregului eveniment dedicat explicit, sistematic și cu date detaliate rezultatelor României la PISA 2025.
În aproximativ 43 de minute, cercetătoarea a prezentat rezultatele la matematică, citire, științe și rezolvarea de probleme prin metode computaționale, evoluțiile pe ultimul deceniu, inegalitățile sociale și teritoriale, datele despre absenteism, tehnologie, finanțare și șapte direcții de politică educațională.
„Cele slabe ne ajută să vedem ce avem de făcut”, a spus Gabriela Noveanu, după prezentarea evoluției rezultatelor României.
Gabriela Nausica Noveanu este cercetător științific II și secretar științific al Institutului de Științe ale Educației. Are expertiză în didactica științelor, curriculum, evaluare națională și internațională, precum și formarea profesorilor.
A predat chimie în învățământul liceal înainte de a intra, în 1990, în cercetarea educațională. Din 1995 coordonează în România studiul internațional TIMSS, iar din 1999 și studiul PIRLS. A făcut parte din comitete internaționale de experți pentru elaborarea și validarea itemilor TIMSS și pentru definirea nivelurilor internaționale de performanță.
„Rolul cercetării continue este de a aduce în fața tuturor o realitate care reiese din date colectate cu multă atenție, precizie și pe baza unor metodologii de necontestat”, a spus ea la începutul prezentării PISA.
7.725 de elevi din România, în 322 de școli
PISA 2025 a evaluat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de 15 ani.
Restul de circa 24% reprezintă tineri aflați în afara școlii, înscriși în clasa a VI-a sau în clase inferioare ori excluși metodologic din evaluare. Noveanu a precizat că excluderile, indiferent de criteriu, nu pot depăși 5% din populația vizată la nivelul unei țări fără ca rezultatele să fie afectate din punctul de vedere al standardelor PISA.
„Este o muncă titanică, această administrare a PISA, și noi ne-am preocupat să aducem date de calitate, astfel încât ele să poată funcționa ca dovezi”, a declarat coordonatoarea națională PISA 2025.
Mai puțin de jumătate dintre elevi ating pragul minim la matematică
Nivelul 2 PISA este utilizat drept prag de referință pentru alfabetizarea funcțională. În prezentarea sa, Gabriela Noveanu a arătat că 54% dintre elevii români ating cel puțin acest nivel la științe, 52% la citire și numai 48% la matematică.
Prin urmare, proporțiile elevilor sub nivelul de bază sunt de 46% la științe, 48% la citire și 52% la matematică. Ponderea elevilor cu performanțe foarte ridicate, la nivelurile 5 și 6, rămâne redusă: 2% la științe, 1% la citire și 4% la matematică.
„Evident, diferența până la 100% este sub nivelul de referință, adică sunt în risc de analfabetism funcțional sau chiar în stadiul de analfabetism funcțional”, a explicat Noveanu.
Ea a insistat că rezultatele nu trebuie să ducă la pregătirea elevilor strict pentru test. „Atenție, nu facem antrenamente ca să-i pregătim pentru PISA. Vrem să propunem strategii de predare, învățare, evaluare care să contribuie la creșterea învățării, astfel încât nivelul de analfabetism funcțional să scadă.”
Indicatorul de 53% și tinerii nereprezentați în eșantion
Gabriela Noveanu a prezentat și indicatorul de incluziune calculat pentru elevii care nu ating nivelul 2 în toate cele trei domenii. Acesta indică 53% pentru România, față de 29% în medie în statele OCDE.
Cercetătoarea a precizat însă că această valoare include, prin metodologia utilizată, și tinerii de 15 ani care nu sunt reprezentați în eșantionul PISA.
„Acest rezultat include și tinerii de 15 ani care pot fi în afara școlii, care pot fi în clasa a VI-a sau mai jos, sau excluși din evaluare”, a explicat ea. „Și atunci avem de-a face cu această cifră: 53% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional pe toate cele trei domenii, comparativ cu OCDE, unde sunt numai 29% în această situație.”
România a pierdut 25 de puncte la matematică și 21 la citire, în ultimul deceniu
Comparativ cu 2015, România a înregistrat o scădere semnificativă statistic de 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la citire. La științe, rezultatele sunt relativ stabile.
În același interval, ponderea elevilor sub nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la citire și cu 7 puncte procentuale la științe.
„Cele slabe ne ajută să vedem ce avem de făcut, dar există niște detalii pe care trebuie să le luăm în seamă din perspectiva ultimului deceniu”, a spus Noveanu. „Deci numărul analfabeților funcțional pe ultimii 10 ani a crescut.”
Prezentarea a plasat această evoluție într-un context internațional în care rezultatele au scăzut în mai multe sisteme de educație. Cercetătoarea a arătat că stabilitatea relativă a României față de 2022 nu poate înlocui analiza pe termen lung: „Trebuie să fim capabili să observăm și puncte forte, și puncte slabe.”
Diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați: 122 de puncte
Unul dintre cele mai severe rezultate prezentate privește echitatea. La științe, diferența dintre elevii din sfertul superior al distribuției statutului socioeconomic și cei din sfertul inferior este de 122 de puncte în România, față de aproximativ 85 de puncte media OCDE.
Statutul socioeconomic explică 22% din variația performanței la științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 12%.
„Există mitul conform căruia rezultatele noastre sunt așa cum sunt pentru că noi suntem dezavantajați economic sau avem un statut socioeconomic mai scăzut decât cel din OCDE. Este fals”, a afirmat Noveanu.
Ea a explicat că analiza permite compararea elevilor români cu elevi din statele OCDE care au un statut socioeconomic similar, iar diferențele de scor rămân semnificative. În sfertul socioeconomic inferior, 70% dintre elevi sunt sub nivelul 2 la științe. În sfertul superior, proporția este de 18%.
România are doar 7% elevi considerați rezilienți academic, adică elevi dezavantajați socioeconomic care ajung în partea superioară a performanței la științe. Media este de 11% în Uniunea Europeană și de 12% în OCDE.
„Aceasta este o imagine exactă a modului în care dezavantajul socioeconomic influențează rezultatele”, a spus Gabriela Noveanu.
Peste 100 de puncte între școlile rurale și cele urbane
Datele PISA 2025 arată decalaje de 98 de puncte între școlile urbane și rurale la științe, 94 de puncte la citire și 109 puncte la matematică.
„Între urban și rural cred că nu există niciun fel de noutate în această prezentare, care ne arată clar că unitățile de învățământ situate în mediul rural, față de cele din mediul urban, se află la distanță mare”, a declarat Noveanu.
Aproximativ jumătate din variația rezultatelor la științe în România se înregistrează între școlile participante, față de aproximativ o treime în medie în statele OCDE. Prezentarea indică astfel o separare puternică între școli, în care elevii cu rezultate și contexte sociale similare tind să fie concentrați în aceleași unități.
Elevii spun că le place să învețe, dar absențele sunt mai frecvente decât în OCDE
Prezentarea a inclus și date de context. Potrivit răspunsurilor elevilor, 75% spun că le place să învețe lucruri noi, față de 69% media OCDE. Alți 63% afirmă că depun efort suplimentar când activitatea devine dificilă, iar 77% spun că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite.
După controlarea statutului socioeconomic, elevii curioși au, în medie, cu 15 puncte mai mult la științe decât colegii lor. Diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați care aspiră să continue studiile este de 52 de puncte procentuale, față de 30 de puncte procentuale în OCDE.
„Avem motive să ne bucurăm, în sensul că avem mijloace de a merge mai departe, copiii noștri dovedind clar că au un interes pentru învățare”, a spus Gabriela Noveanu.
Datele privind prezența școlară ridică însă semne de întrebare. 48% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi întreagă sau cel puțin o oră în cele două săptămâni anterioare testării, față de 34% media OCDE. De asemenea, 21% declară că au fost victime ale cel puțin unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des.
Elevii care raportează publicarea online, fără acordul lor, a unor informații neplăcute obțin, în medie, cu 48 de puncte mai puțin la științe, după controlarea statutului socioeconomic.
Tehnologia și inteligența artificială, între utilizare și distragere
Elevii români folosesc dispozitive digitale la școală pentru învățare, în medie, 1,6 ore pe zi, aproape de media OCDE de 1,7 ore. Pentru activități recreative la școală, media raportată în România este de 1,7 ore pe zi, peste media OCDE de 1,1 ore.
Aproape trei din zece elevi, 29%, spun că sunt distrași de dispozitive digitale în majoritatea sau în toate lecțiile de științe. Situația este asociată cu un minus de 18 puncte la științe, după luarea în calcul a statutului socioeconomic.
În privința inteligenței artificiale, 40% dintre elevi afirmă că folosesc chatboți pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână, 33% pentru documentare pe subiecte noi, 31% pentru rezumarea textelor și 33% pentru redactarea temelor. Doar 9% spun că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată inteligența artificială pentru scopurile analizate.
Șapte direcții de politică educațională propuse în prezentare
La final, Gabriela Noveanu a sintetizat rezultatele într-o formulă: performanțe sub mediile internaționale, diferențe socioeconomice puternice, decalaje între școli, presiuni digitale și finanțare redusă.
„Din toată această trecere în revistă, foarte pe scurt, din perspectiva mulțimii de date pe care le avem la dispoziție, putem trage concluzia că performanțele sunt sub mediile internaționale, există diferențe socioeconomice puternice care afectează performanța, decalaje între școli, presiune digitală și finanțare redusă. Ca urmare, sunt priorități de politică educațională”, a spus ea.
Direcțiile propuse în prezentare sunt identificarea timpurie și sprijinul pentru alfabetizarea funcțională, implementarea evaluării standardizate la nivel național, monitorizarea participării școlare și a progresului în învățare, sprijin multianual pentru școlile cu dezavantaje multiple, formare profesională monitorizată pentru profesori, alfabetizare și utilizare sistematică a inteligenței artificiale în educație, precum și evaluarea impactului reformelor.
„Lucrurile acestea ne ajută să creștem bazându-ne pe dovezi”, a încheiat Gabriela Noveanu.