Educație Liceu Știri

Generația care va schimba România

Citire în 11 min
Atunci când afară sunt -5 grade Celsius, pe unii dintre ei îi zăriți mergând pe stradă cu gleznele goale, vă minunați cum de suportă frigul și vă întrebați de ce oare nu poartă niște pantaloni mai lungi și șosete groase. Îi vedeți des în găști de câte 4-5 tineri, pe la colțurile liceelor bune din țară, fumând cu pasiune.

Sunt îmbrăcați cool. Băieții poartă ultimele modele de Superstar, fetele au botine de piele, buzele intens colorate cu un ruj care lasă urme pe țigară. Arată ca în revistele cu adolescenți.

Alții ies altfel în evidență. Sunt îmbrăcați elegant, cu cămăși călcate sau chiar la costum, poartă ochelari.
În fața acestor imagini, se nasc o mulțime de prejudecăți. Fie că sunt niște pierde-vară, copii de bani gata care au telefoane care valorează mai mult decât salariile profesorilor, fie că sunt niște tocilari maturizați prea devreme.

În realitate, dacă dăm la o parte perdeaua ideilor preconcepute, vom descoperi poate cea mai bine pregătită generație, născută după ’89.

Pe unii dintre acești tineri i-am gasit într-o duminică dimineață friguroasă, la Colegiul Național Mihai Viteazul din capitală.

Erau împărițiți în două grupuri: membrii Clubului de Debate pregăteau un meci într-o încăpere, iar bobocii de clasa a IX-a, care voiau să intre în club, erau adunați în altă clasă, în jurul unei catedre.  În fața lor se afla o fostă elevă a liceului, acum studentă la master la ASE, care le preda noțiuni de bază ale economiei. Iar de la o clasă la alta se plimba omul care stă în spatele acestui proiect, Liliana Zaschievici, profesoară de logică.

Între timp, la Colegiul Național Cantemir din București, alți tineri, pasionați de același lucru, se pregăteau să înceapă un concurs de debate între licee.

În prezent, mai toate liceele de top au club de dezbateri. S-au evidențiat la concursuri echipe de la Tudor Vianu, Mihai Viteazul, Cantemir, Lazar, Spiru Haret sau Colegiul Național Unirea din Focșani.

În fiecare weekend, membrii acestor echipe se adună în timpul lor liber la școală, pentru a dezbate subiecte de actualitate, cum ar fi: problemele din justiție din România, viitorul Uniunii Europene, proiecte de lege, problema migrației, problema minorităților, etc.

Vorbesc liber, cu argumente, se ascultă reciproc și intervin atunci când au ceva de spus, de asemenea, argumentat. Practic, ceea ce ar trebui să facă orice politician din România.

Dintre astfel de liceeni s-au desprins câteva persoane care au dus dezbaterea la un alt nivel.

Sunt foștii sau actualii reprezentanți ai elevilor din România, adică ceea ce se numește Consiliul Național al Elevilor. De câțiva ani, opinia elevilor a început să conteze din ce în ce mai mult în dezbateri privind problemele din educație. Fără niciun pic de teamă, aceștia și-au spus cuvântul împotriva sistemului bolnav și nu au ezitat să înfrunte direct profesori sau miniștri ai Educației.

Primul care a ieșit în evidență a fost Horia Oniță, un elev de la Oradea.

Horia Onita / Foto: Facebook

Ca președinte al Consiliului Național al Elevilor, acesta a reușit să repare o nedreptate a sistemului educațional. Mai exact, a obținut modificarea prevederii care permitea schimbarea notelor de la examenele naționale, după contestații, doar dacă diferența de punctaj era mai mare de 0,5.

Din acel moment, orice diferență de punctaj obținută în urma contestației a dus la modificarea mediei finale, iar poate pentru unii elevi diferențe de 10 sutimi au contat decisiv atunci când au fost admiși la liceul sau la facultatea la care își doreau să ajungă.

În prezent, Horia este președintele Asociației Studenților la Drept și reprezentantul studenților în Senatul Universității București.

  • De menționat, ca o excepție a generației de elevi vocali formați sau antrenați ulterior în cluburile de dezbateri, prima organizație care s-a făcut cunoscută la nivel național prin luările de poziție și acțiunile față de administrația locală și Minister a fost Asociația Elevilor din Constanța. Alexandru Bajdechi a fost președinte al acesteia în 2013 și a fost urmat de Constantin-Alexandru Manda. Una dintre cele mai importante victorii ale celor doi a fost acordarea de manuale școlare gratuite de către Ministerul Educației și pentru elevii de clasele a XI-a și a XII-a. Până în 2016, Ministerul se oprea cu distribuirea manualelor gratuite la clasa a X-a, unde se termina învățământul obligatoriu. O altă temă pe care au fost extrem de vocali a fost naveta școlară, care a rămas însă și acum o plagă a sistemului de învățământ.

Cand el a devenit student, în locul său, elevii și l-au ales drept reprezentant pe Vlad Ștefan.

Vlad Stefan / Foto: Arhiva personala

Vlad și colegii săi au reușit să obțină semnatura ministrului Educației pe ordinul care aproba primul Statut al Elevului. Consiliul Elevilor a obținut, astfel, dreptul de a protesta, dreptul de a da feedback profesorilor, dreptul la proprietate, dreptul de a contesta notele obținute la clasă, ori dreptul de a nu purta uniforma școlară, indiferent de regulamentul unității școlare.

Deși învață la Brașov, Vlad făcea des drumuri la Ministerul Educației din București, participa la întâlniri sau la conferințe de presă. Iar când nu era la București, colegii îl filmau cu telefonul și trimitea pe whatsapp jurnaliștilor puncte de vedere legate de subiecte aprinse.

Așadar, niște liceeni reușeau să conteze la nivel național, folosindu-se de tot ce le oferea tehnica.

Acum, Vlad este și el student la Facultatea de Drept din capitală.

Mai mereu este îmbrăcat elegant și continuă să fie o voce în probleme privind educația.

Vlad, unde te vezi dupa terminarea facultății?

  • Vlad Ștefan: “După terminarea studiilor universitare voi rămâne în România, indiferent de oportunitățile sau schimbările care vor surveni între timp. Însăși rațiunea pentru care am ales Facultatea de Drept a Universității din București a fost faptul că voi dori să rămân în țară și voi avea datoria și obligația morală să lupt în continuare pentru valorile în care cred eu și mulți alți tineri din generația mea.
  • Cu certitudine voi dori să devin cadru didactic universitar pentru că am conștientizat mai mult ca oricând nevoia de mentori în societatea noastră care să genereze plus valoare în sistemul de învățământ românesc.

Ce crezi tu ca ar trebui schimbat în Romania? Ai de gând să te implici în politică?

  • Vlad Ștefan: “Sunt conștient că o națiune educată este o națiune puternică, iar pentru aceasta România are nevoie de elite, de tineri bine pregătiți care să redea țării noastre acele repere morale de care are atât de multă nevoie.
  • Îmi doresc concomitent să continui să îmbrățișez o profesie juridică și să mă implic în administrația publică.
  • România, la momentul de față, are nevoie de noi, de noi toți pentru că doar prin noi și cu ajutorul nostru vom putea schimba mentalități, vom putea reforma învățământul si sănătatea, vom asigura independența justiției, dar și responsabilizarea clasei politice. Cred foarte mult în generația mea și în capacitatea ei imensă de a schimba România în bine.”

După Vlad, a venit locul unei fete să fie liderul elevilor din România – Ioana Băltărețu.

Ioana Baltaretu / Foto: Arhiva personala

Originară din Ploiești, Ioana a dus mai departe lupta predecesorilor săi. S-a opus cu tărie ideii ministrului Educației de atunci, Liviu Pop, de a introduce manualul unic și a militat pentru schimbarea metodelor de predare ale profesorilor și nu a manualelor.

Din păcate, ambițiile politice au dus mai departe proiectul manualului unic și al editurii unice, ceea ce s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari eșecuri din educație, în ultimii 30 de ani. În prezent, Ioana studiază chimie medicală și biologică la Universitatea din Edinburgh, una dintre cele mai bune universități din UK și chiar din lume. În viitor, Ioana ar putea schimba nu numai România, ci și medicina universală.

Ioana Băltărețu:

  • “Mi-ar plăcea să fac cercetare pentru industria farmaceutică, dar în același timp m-aș vedea și devenind profesor universitar. În principiu mi-ar plăcea să mă întorc în țară, dar cred că e prea devreme să pot spune cu certitudine.
  • Momentan nu am planuri să intru în politică, însă nu scot din ecuație posibilitatea, însă numai dacă vom ajunge să avem o clasă politică cu adevărat în slujba cetățeanului.
  • Sunt multe lucruri în neregulă cu lumea în care trăim și multe nu se vor schimba, însă un punct bun de plecare spre o viață mai bună în general este acțiunea individuală – oameni de rând care se implică activ în comunitatea de care aparțin”

Acum, vocea elevilor este Petru Apostoaia, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național “Petru Rareș” din Nemț.
Petru petrece multe ore pe tren, între orașul în care locuiește și București, unde vine la întâlnirile de la minister.

Petru Apostoaia / Foto: Arhiva personala

Are un limbaj impecabil, argumentat și folosește cuvinte pe care probabil foști miniștri ai educației sau actuali parlamentari nu le pot înțelege sau folosi corect.

Ia atitudine de fiecare dată când actualul ministru al învățământului, Ecaterina Andronescu, mai spune vreo trăsnaie, cum ar fi repetenția la clasele primare sau introducerea treptei a II-a la clasa a X-a.

Militează pentru bugetul de 6% din PIB acordat Educației, pentru rezolvarea problemelor profunde din sistem, cum ar fi supraaglomerarea școlilor, programa depășită, metodele de predare învechite sau schimbările bruște ale legislației, fără o strategie pe termen lung.

Petru, ce ai de gând să faci după terminarea liceului?

  • Petru Apostoaia: “ Deși sunt în clasa a XII-a, încă nu sunt 100% sigur în privire cu facultatea la care voi merge. Dacă în clasa a IX-a mă tenta să merg la Medicină, în a X-a voiam la Drept, iar de la sfârșitul clasei a XI-a mă gândesc ce să aleg dintre Horticultură și Științe politice în limba engleză.
  • Din păcate, fiind la mate-info, ce am învățat (sau nu) în liceu nu e relevant pentru aproape niciuna dintre facultăți.
  • Totuși, cu siguranță voi studia în România și, după facultate, tot aici voi rămâne.
  • Nu mă lasă inima să plec în străinătate, știind că sunt atât de multe lucruri de îmbunătățit în țară.
  • Asistăm la un fenomen alarmant, majoritatea elitelor pleacă.

Te gândești să faci un pas spre politică?

  • Iau în calcul să mă implic în diverse ONG-uri, să intru în administrația publică locală (candidând pentru funcția de primar al comunei în care am crescut și locuiesc) sau în cea centrală.
  • Scena politică, totuși, nu mă încântă: la momentul actual, nu mă regăsesc în niciun partid, în niciun politician; dezbaterea unui proiect de țară a fost înlocuită de un război murdar, din care toată lumea, în special generația tânără, are de pierdut.
  • Dacă voi intra în politică, o voi face ca independent.

Cum crezi tu că poate fi schimbată această țară?

  • Cred că schimbarea trebuie să pornească de jos în sus; pe stradă, la magazin, oriunde mergi, poți auzi oameni nemulțumiți de condiția țării. Totuși, majoritatea se complac nedreptăților și corupției care a acaparat majoritatea administrației publice, dar și o bună parte a celei private.
  • Sunt dezamăgit să văd numărul uriaș de compromisuri pe care cei din jur acceptă să le facă. Sunt foarte multe lucruri de schimbat: de la mentalitatea colectivă („lasă că merge și așa”), la sistemele publice esențiale, până la o bună parte din clasa politică. Închei cu un proverb românesc pe care majoritatea alege să-l trunchieze, pentru a evidenția supunerea poporului: Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie, dar nici Soarele nu-l vede.”

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Premierul Dăncilă susține că părinții i-au cerut să renunțe la Programul „Merg la școală”, prin care toți elevii primeau vouchere de 250 de lei pentru cărți, manuale, rechizite și echipament sportiv

Mihai Peticila

UBB Cluj și Universitatea București au regresat serios în Top Shanghai față de anul trecut. Singurele universități românești sunt la coada clasamentului dominat de instituții academice din SUA și Marea Britanie

Matei Pop

Cercetătorii și specialiștii IT au nevoie de un jurământ al lui Hippocrate – propunerea unei profesoare britanice

Matei Pop

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.