Greșeală elementară sau mână de ajutor? Pentru că a depus recursul în afara termenului legal, Ministerul Educației a pierdut definitiv procesul în care premierul Ciucă obținuse suspendarea analizei tezei sale de doctorat, suspectă de plagiat

1.013 vizualizări
Foto: Ilona Andrei – G4Media.ro
Greșeală de proporții a Ministerului Educației într-unul dintre cele mai răsunătoare procese în care a fost implicată această instituție, în ultimii ani. Pe data de 19 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins un recurs al Ministerului într-un dosar intentat, anul trecut, de premierul Nicolae Ciucă. Motivul: contestația fusese depusă în afara termenului legal! Prin urmare, judecătorii nu au mai analizat motivele recursului, ”pe fond”, acțiunea fiind respinsă ”pe excepție”. În acest dosar, Ciucă obținuse, în martie 2022, printr-o decizie extrem de controversată, suspendarea analizei tezei sale de doctorat pentru care, anterior, jurnalista Emilia Șercan prezentase dovezi conform cărora era plagiată masiv.

”Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva sentinţei nr. 364 din 1 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv. Definitivă. Pronunţată astăzi, 19 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”

Astfel s-a încheiat unul dintre cele două demersuri prin care premierul Ciucă a luptat pentru a împiedica analiza, de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a tezei sale de doctorat. Prin această acțiune, în primă instanță, la Curtea de Apel București, pe 1 martie 2022, Ciucă obținuse din partea unui complet condus de judecătoarea Ionela Tudor, suspendarea analizei lucrării sale de doctorat pe care o susținuse în 2003 și pentru care, în ianuarie 2022, jurnalista Emilia Șercan prezentase dovezi că este plagiată în proporție de circa o treime.

Motivarea sentinței a făcut valuri în mediul politic și în rândul societății civile, după ce Tudor a invocat drept pretext al admiterii cererii de suspendare a analizei faptul că ”luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

Articolul integral, pe G4Media.ro.

3 comments
  1. Nu este prima oara cand directia juridica din minister face lucruri inadmisibile pentru niste juristi corecti! A fost, desigur, depasit termenul ca sa-l scape pe Ciuca de ancheta sesizarii de plagiat ajunsa la CNATDCU si suspendata pe cai ilegale… Deci, inca o ilegalitate in justitita romana!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Explicația ministrul Apărării la acuzațiile de fraudă la doctorat: L-am rugat pe directorul muzeului să mă ajute. Eu scriu încet / ”Au fost și alții în arhive care mi-au oferit materiale pe care fie le-am folosit, fie nu le-am folosit”

Ministrul Apărării a declarat joi, la Interviurile Digi24.ro, că l-a rugat pe directorul Muzeului Vrancea să îl ajute cu „tehnoredactarea” lucrării de doctorat, pentru că el nu are „această abilitate”. „Eu…
Vezi articolul

Demisie în bloc a directorilor Colegiului German Goethe din București, după ce ministrul Educației a trimis acolo corpul de control. Profesorii și personalul nedidactic protestează în semn de solidaritate cu conducerea școlii

Demisie în bloc a celor trei directori ai Colegiului German Goethe din București, ca reacție la atitudinea „umilitoare” la care au fost supuși de Corpul de Control al Ministerului Educației,…
Vezi articolul
Noul program Erasmus+ pentru 2021-2027

Recomandări europene în educație: statele UE să adopte strategii pentru competențe digitale, cu susținerea întregii administrații publice, pentru fiecare nivel de învățământ, de la școala primară la formarea continuă

Statele membre ale Uniunii Europene, printre care se numără România, sunt îndemnate de Consiliul UE să adopte strategii naționale sau chiar regionale pentru educație și competențe digitale, prin care să…
Vezi articolul