Grevă japoneză pe durata Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2026, începând de ieri, anunțată de un sindicat independent din Educație

0 vizualizări
Foto: Inquam Photos/Saul Pop
Federația Sindicatelor Independente din Educație (FSIE) anunță că membrii săi din 11 județe și din municipiul București au intrat în grevă japoneză pe perioada desfășurării examenelor naționale de Evaluare clasa a VIII-a și a Examenului de Bacalaureat, între 8 iunie și 8 iulie 2026, conform unui comunicat transmis marți, 9 iunie.

Sindicaliștii spun că protestează față de măsurile de austeritate și față de proiectul noii legi a salarizării, despre care afirmă că ar diminua drepturile salariale ale angajaților din învățământ.

FSIE precizează că decizia privind organizarea protestului a fost luată în urma unei consultări sindicale interne desfășurate în perioada februarie–aprilie 2026.

Membrii de sindicat din județele Alba, Bihor, Brăila, Cluj, Covasna, Dolj, Ilfov, Sălaj, Satu Mare, Teleorman și Vrancea, precum și din municipiul București, vor purta în această perioadă însemne ale organizației sindicale în timpul activităților desfășurate în unitățile de învățământ.

Greva japoneză presupune continuarea activității normale, fără întreruperea cursurilor sau a examenelor, participanții purtând însă semne distinctive și desfășurând alte forme simbolice de protest.

Redăm comunicatul integral:

„Sindicaliștii FSIE din 11 județe și din municipiul București au intrat în grevă japoneză pe perioada examenelor naționale

  • Nu austerității!
  • Nu noii legi a salarizării!
  • Tăiați de la voi, nu de la noi!
  • Nu plătim noi pentru ce ați furat voi!

Federatia Sindicatelor Independente din Educație – FSIE, federație Reprezentativă la nivel de unitati diferite, a declarat Greva Japoneza pe perioada Examenelor Nationale de Evaluare cls. a VIII-a si a Examenului de Bacalaureat care se vor desfășura între 08 Iunie – 08 Iulie 2026.

Membri de sindicat FSIE din 11 (unsprezece) judete, Alba, Bihor, Braila, Cluj, Covasna, Dolj, Ilfov, Salaj, Satu Mare, Teleorman și Vrancea, cit si din Municipiul Bucuresti, vor protesta timp de o luna, începând de ieri 08 Iunie, purtand etichete albe cu sigla FSIE în timpul desfasurarii activitatilor in unitatea de invatamant.

Protestul FSIE este îndreptat împotriva Austeritatii impuse de Guvernul Demis care inca mai emite Legi în mod Dictatorial și Nelegal, împotriva Noii Legi a Salarizării care taie din Drepturile Salariale ale angajatilor din Invatamant, in timp ce mareste, abuziv si discriminatoriu, cu 3,000 pina la peste 25,000 Lei salariile Președintelui, Primului-ministru, Ministrilor, Parlamentarilor, Președinților Consiliilor Judetene si Primariilor, împotriva încălcării Legii și Constituției, a Drepturilor și Libertăților fundamentale într-o Societate Democratică, cât și împotriva Corupției de Stat și a Nedreptăților care au devenit norma generalizată.

FSIE a hotarit aceasta forma de protest printr-o Consultare Sindicala interna desfasurata in perioada Februarie – Aprilie 2026.”

Informații de context

Comisia Europeană arată, în Raportul de țară pentru România 2026, publicat miercuri, 3 iunie, că măsurile de reducere a cheltuielilor luate în 2025 de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, chiar dacă salariile acestora au crescut în 2023 și 2024.

Raportul notează că, deși profesorii români declară un nivel ridicat de satisfacție generală față de profesie, satisfacția față de salariu s-a îmbunătățit semnificativ după creșterile salariale din 2023-2024. În același timp, Comisia avertizează că măsurile bugetare recente au lovit tocmai în condițiile de muncă ale profesorilor.

Despre proiectul Legii salarizării 2026

Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.

Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.

Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.

În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.

  • Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
  • Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.

După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.

În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.

În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.

De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.


2 comments
  1. inutilă!!!!!!!!!

  2. Forme simbolice de protest = apă de ploaie.

    Ceva gen hai să facem și noi ceva, să zicem c-am făcut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *