HARTA radonului în școli. Cercetător: În 20% dintre clădirile investigate concentraţia a depăşit valoarea limită / Cantitatea de radiație încasată de corpul uman la aceste valori este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare pe an

4.523 de vizualizări
Foto: LiRaCC/UBB
În 20% dintre școlile și grădinițele investigate de Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca concentraţia de radon a depăşit valoarea limită permisă de legislația românească și europeană de 300 Bq/m3, potrivit unui răspuns dat la solicitarea Edupedu.ro de Alexandra Cucoș, coordonatoarea instituției de cercetare.

După măsurarea concentraţiei de radon prin metoda pasivă, conform cerinţelor legislative în vigoare, într-un eşantion de aproximativ 320 şcoli şi grădiniţe, selectate din diferite regiuni ale României specialiștii Laboratorului de încercări radon de la Cluj-Napoca au realizat harta radonului în școli. Pe hartă se poate vedea, în diverse culori, concentrația înregistrată de aparatele de măsurare. Practic, toate pătratele portocalii, roșii, lila și violet însemnă depășiri sau concentrații la limită și trebuie remediate de autorități. „Au existat depășiri și de 3-4 ori ale valorilor limită”, potrivit specialiștilor.

În România sunt peste 17 mii de clădiri cu destinația de unități de învățământ, iar analiza a cuprins un eșantion de 2% din acestea.

„Rezultatele obţinute indică faptul că România se situează în Europa în clasamentul negativ al poluării cu radon în aerul interior, din perspectiva riscului de radon în clădiri”, precizează Alexandra Cucoș, cercetător ştiinţific I, coordonatorul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma”  – LiRaCC al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa și Ingineria Mediului.

„În relaţie directă cu geologia solului, zone cu valori crescute de radon în aerul interior din clădirile educaţionale măsurate se pot remarca în judeţele din partea vestică  a ţării – Timiş, Arad, Bihor, Caraş Severin, Hunedoara, dar şi în interiorul arcului carpatic în Cluj, Alba, Braşov, Sibiu”, mai arată cercetătoarea.

Radonul este principalul agent de mediu cancerigen, potrivit Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății. Radonul este a doua cauză pentru cancer pulmonar după fumat și cea mai importantă cauză de cancer pulmonat pentru nefumători, potrivit instituției citate.

Radon este un gaz, care nu miroase, nu are gust sau culoare și face parte dintr-un grup numit “gaze rare/nobile”. Nu reacționează cu alte elemente, așa că se găsește în stare pură.

Radonul este radioactiv, asta înseamnă că poate emana radiații periculoase. Unii oameni au niveluri ridicate de radon în casele lor, iar acest lucru poate fi periculos. Radonul se poate acumula în încăperi, fie locuințe, școli, spitale sau clădiri de birouri, mai ales în camerele care nu sunt izolate anti-radon și aerisite. Astfel persoanele care stau în acele încăperi respiră acest gaz care ajunge în plămâni și care este cunoscut pentru faptul că poate produce cancer.

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca în interiorul clădirilor limita maximă a concentrației de radon să fie 100 de bq/m³, dar Comisia Europeană a ales ca pragul maxim să fie 300 de Bq/m³, România alegând această limită.

Potrivit cercetătorilor, cantitatea de radiație încasată de corpul uman la o concentrație anuală maximă de 300 Bq/m³ este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare.

Riscul de expunere la radon este un risc pe termen lung și depinde de nivelul de radon, de cât timp este expusă o persoană și de obiceiul fumatului.

Redăm răspunsurile oferite Edupedu.ro de cercetătoarea Alexandra Cucoș.

Edupedu.ro: Din studiile pe care le-ați făcut până acum, fiind singurul laborator cu cercetare nișată și extinsă pe acest domeniu, există expunere la radon în unitățile de învățământ? Ne puteți oferi câteva exemple?

Alexandra Cucoș: Cartea de vizită a echipei noastre de cercetare din cadrul Laboratorului LiRaCC ( de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş-Bolyai UBB din Cluj-Napoca) o reprezintă experienţa de 20 de ani în domeniul radonului şi de aproximativ 5 ani în domeniul calităţii aerului interior. În acest moment, suntem singura echipă din ţară care a aplicat cu succes soluţii de remediere în vederea reducerii concentraţiei de radon în aerul rezidenţial.

În cadrul studiilor şi cercetărilor efectuate în ultimii ani asupra clădirilor cu unităţi de învăţământ, am desfăşurat măsurarea concentraţiei de radon prin metoda pasivă, conform cerinţelor legislative în vigoare, într-un eşantion de aproximativ 320 şcoli şi grădiniţe, selectate din diferite regiuni ale României.

În Figura 1 este prezentată distribuţia rezultatelor pentru concentraţia de radon în aerul din interiorul unităţilor de învăţământ la nivelul celulelor de 10 x 10 km investigate.

În baza tuturor rezultatelor ştiinţifice şi experimentale, putem aprecia la acest moment că în 20% dintre clădirile educaţionale investigate concentraţia de radon a depăşit valoarea de 300 Bq/m3, valoare prag reglementată de legislaţia românească şi cea europeană. Aceste valori ridicate pentru concentraţia de radon au fost asociate în principal cu o aerisire precară a clădirilor dar şi cu prezenţa unor fisuri vizibile în fundaţii şi implicit a unor valori crescute de radon în sol şi a unui risc mare de transfer şi acumulare a poluantului în aerul interior.

Rezultatele obţinute, vizibile pe Harta de mai jos, indică faptul că România se situează în Europa în clasamentul negativ al poluării cu radon în aerul interior, din perspectiva riscului de radon în clădiri.

În relaţie directă cu geologia solului, zone cu valori crescute de radon în aerul interior din clădirile educaţionale măsurate se pot remarca în judeţele din partea vestică  a ţării – Timiş, Arad, Bihor, Caraş Severin, Hunedoara, dar şi în interiorul arcului carpatic în Cluj, Alba, Braşov, Sibiu etc.

Figura 1. Harta de radon în aerul din interiorul clădirilor educaţionale din România, reprezentată de media aritmetică anuală pentru concentraţia de radon în aerul din interiorul unităţilor de învăţământ la nivelul celulelor de 10 x 10 km investigate, în funcţie de legenda furnizată de JRC-EC, versiunea 2020, realizată de LiRaCC- UBB.

Concluziile preliminare ale acestor cercetări în România ne determină să conştientizăm că poate exista un risc de radon în unităţile de învăţământ şi că nu putem cunoaşte cu exactitate acest risc decât prin efectuarea măsurătorilor. 

Mai ales că aceste măsurători sunt obligatorii pentru toate clădirile publice cu grad de ocupare ridicat din România, precum: şcoli, grădiniţe, spitale, cămine, creșe, universități, clădiri în cadrul cărora sunt organizate locuri de muncă, sau orice alte clădiri cu acces public sau cu utilizare similară, potrivit HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la Radon (PNAR) şi Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă.

Considerăm că este iminent necesară conştientizarea nevoii de a implementa acţiuni integrate în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ, pentru armonizarea programelor de eficienţă energetică cu cele de sănătate publică şi de calitate a mediului interior, pe care dacă le ignorăm, pot avea consecinţe dramatice asupra sănătăţii copiilor noştri şi a dascălilor care se expun în aceste clădiri.

Edupedu.ro: Ministerul mediului a publicat recent în Monitorul Oficial, pe 24 noiembrie, Ordinul 1057, care aprobă Ghidul de Finanțare pentru reabilitarea termică a 400 de școli și grădinițe, document care nu face nicio referire la radon, deși legislația obligă autoritățile să măsoare și să reducă expunerea la radon în clădirile publice. Edupedu.ro a semnalat încă din perioada dezbaterii publice absența prevederilor referitoare la riscul la incendiu și radon din proiect. Ați propus introducerea în Ghidul respectiv a reducerii expunerii la radon a copiilor și profesorilor? Ce răspuns ați primit de la Ministerul Mediului?

Alexandra Cucoș: Demersul nostru de transmitere a observaţiilor la Ghid a avut în vedere în primul rând diminuarea riscurilor de sănătate care pot fi cauzate de acumulările de radon din clădirile educaţionale şi reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor care învaţă în școlile și grădinițele din clădirile care vor beneficia de acest program de finanţare.

Mai mult decât atât, cadrul legislativ European creat prin Directiva 2013/59/Euratom, Strategia CE actuală Valul de Renovare a clădirilor (“Renovation Wave for Europe – greening our buildings”), adoptată în luna octombrie 2020, dar şi legislaţia naţională prin HG 526/25.07.2018 privind Planul naţional de acţiune la Radon (PNAR) și Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019, impun luarea în considerare a măsurării, controlului şi reducerii radonului în cadrul programelor destinate clădirilor privind economisirea energiei și calitatea aerului interior.

Aceste măsurători de radon şi iniţierea unor acţiuni pentru reducerea/ protecţia faţă de radon sunt obligatorii în acest moment în România pentru toate clădirile publice cu grad de ocupare ridicat, precum: şcoli, grădiniţe, spitale, cămine, creșe, universități, clădiri în cadrul cărora sunt organizate locuri de muncă, sau orice alte clădiri cu acces public sau cu utilizare similară, potrivit normelor în vigoare.

În consecinţă, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor printr-o adresă oficială la data de 11 august 2020 să ia în considerare observaţiile noastre, pentru modificarea și completarea proiectului Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ, prin introducerea obligativităţii efectuării inclusiv a măsurătorilor de radon în aerul din unităţile de învățământ care urmează a beneficia de finanțare în cadrul acestui program, precum și susținerea financiară, acolo unde este cazul, a soluțiilor tehnologice de remediere.

Din păcate nu s-a primit răspuns, nici măcar la finalizarea procesului de dezbatere publică.

Edupedu.ro: Ce investiții presupune rezolvarea problemei radonului într-o unitate de învățământ?

Alexandra Cucoș: Având în vedere natura ghidului, am solicitat prin adresa noastră ca lista cheltuielilor eligibile prin Programul privind sprijinirea eficienței energetice și gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ să cuprindă spre decontare şi cheltuielile necesare pentru realizarea măsurătorilor concentraţiei de radon în aerul interior înainte şi după reabilitarea clădirii, dar şi cheltuieli privind proiectarea şi implementarea unor lucrări şi soluţii specifice de remediere, după caz, în vederea reducerii concentraţiei de radon sub nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 la valori cât mai mici posibil, conform normelor şi reglementărilor în vigoare.

Astfel, prima cerinţă pe care am solicitat-o se referă la măsurarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor educaţionale care vor beneficia de finanţare. Fiind incolor și inodor, singura modalitate de a detecta prezența și concentrația gazului radioactiv radon în aerul interior, pe care îl respirăm, este prin măsurători cu echipamente specifice. Aceste măsurători pentru determinarea nivelului de radon în aerul din interiorul clădirilor se realizează printr-o metodă pasivă simplă de către laboratoare specializate şi autorizate CNCAN, cu ajutorul unor detectori de urme CR-39 şi în conformitate cu reglementările în vigoare. Un astfel de detector este foarte accesibil ca şi cost, are dimeniuni reduse comparabil cu un flacon de medicamente, nu este nociv în niciun fel și nu impactează negativ activitatea în spațiul în care este amplasat.

Ultima noastră cerinţă se referă la eligibilitatea unor cheltuieli privind proiectarea şi implementarea unor lucrări şi soluţii specifice de remediere, după caz.

Soluţiile de remediere pentru protecţia faţă de radon se aplică în toate clădirile în care există depăşiri ale nivelului de referinţă de 300 Bq/m3 ca urmare a măsurătorilor.

Lucrările de remediere la care facem referire reprezintă un ansambu de soluţii tehnice standardizate, care includ şi integrează, în funcţie de concentraţia de radon, caracteristicile fundaţiei, ale solului, precum şi aspectele constructive, tehnici bazate pe depresurizarea solului de sub clădire (SSD) şi extracţia gazului radon, membrană anti-radon, şi instalarea unui sistem de ventilare mecanică, cu sau fără recuperare de căldură şi filtre speciale de praf.

Aceste soluţii sunt considerate eficiente şi din punct de vedere al consumului de energie şi sunt complementare lucrărilor deja eligibile şi care vor fi finanţate în cadrul programului de eficientizare energetică, pentru instalarea/reabilitarea/ modernizarea sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior.

Experienţa echipei noastre de cercetare a indicat faptul că nu în toate situaţiile, aplicarea doar a metodelor bazate pe ventilarea mecanică conduce la o reducere a radonului şi la o îmbunătăţire a calităţii aerului interior, iar în anumite scenarii poate avea chiar un impact negativ. Ca exemplificare, în situaţia în care radonul depăşeste valoarea de 400 Bq/m3, o creştere a gradului de aerisire prin ventilarea mecanică care nu este corect proiectată poate conduce la o reducere temporară a concentraţiei de radon, urmată de o creştere mult mai rapidă a concentraţiei de radon şi o dublare – triplare a acesteia faţă de situaţia iniţială, prin creşterea gradului de sucţiune a acestuia din fisurile existente la interfaţa cu solul.

Ca să se aplice corect şi să fie eficiente, soluţiile de remediere pentru protecţia faţă de radon trebuie să fie personalizate în funcţie de tipologia diferită a clădirilor şi de concentraţia de radon măsurată. Pentru fiecare proiect individual, Planul de remediere se concepe de către o echipa interdisciplinară, formată din experți în radon, ingineri în construcții civile și specialişti în sisteme de ventilație şi eficienţă energetică.

Totodată, am atras atenţia autorităţilor asupra faptului că aplicarea unor lucrări de remediere pentru protecţia faţă de radon în cadrul programelor de reabilitare a clădirilor şi de eficientizare energetică implică costuri minime, comparativ cu situaţia în care lucrările de remediere se realizează după reabilitarea clădirilor. Costurile sistemelor de depresurizare SSD implică tubulatura uzuală care se utilizează la instalaţii şi sunt minimale dacă se aplică în timpul intevenţiei la fundaţie şi în cadrul lucrărilor de reabilitare în ansamablu a clădirii.

Aceste metode şi soluţii tehnice au fost preluate, adaptate, proiectate, aplicate şi validate în România pe un eşantion de 31 de clădiri de tip rezidenţial, în cadrul cercetărilor desfăşurate de echipa noastră de la Laboratorul de încercări radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, au fost studiate, cercetate şi validate în cadrul Laboratorului LiRaCC, în parteneriat cu specialiştii din strainătate recunoscuţi în acest domeniu.

În cadrul proiectelor de cercetare SMART_RAD_EN (www.smartradon.ro ) şi IRART (www.irart.ro), s-au remediat 31 de clădiri expuse la concentraţii ridicate de radon şi poluanţi chimici de aer interior din judeţul Bihor și municipiile Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara.

S-au aplicat şi dezvoltat metode de remediere combinate, prin integrarea soluţiilor clasice cu sisteme inovative inteligente de ventilare a clădirilor, automatizate şi efiente energetic, cu impact arhitectural minim, prin care s-a redus concentraţia de radon de la valori de la 1200 Bq/m3 la sub 50 Bq/m3 .

Rezultatele ştiinţifice au fost recent publicate în revista de top în acest domeniu Science of The Total Environment, în cadrul articolului “Comprehensive survey on radon mitigation and indoor air quality in energy efficient buildings from Romania Autori B.D. Burghele, M. Botoș, S. Beldean-Galea, A. Cucoș* corresponding author, T. Catalina, T. Dicu, G. Dobrei, Ș. Florică, A. Istrate, A. Lupulescu, M. Moldovan, D. Niță, B. Papp, I. Pap, K. Szacsvai, C. Sainz, A. Tunyagi, A. Țenter (2020), publicat în jurnalul Science of The Total Environment, Article number 141858, PII S0048-9697(20)35387-0, DOI 10.1016/j.scitotenv.2020.141858; Year 2020 (IF = 6,551).

În acest moment, practic suntem singura echipă din ţară care a aplicat cu succes soluţii de remediere împotriva radonului şi a poluanţilor chimici din interior…

Modelul de bune practici creat prin proiectul de cercetare SMART_RAD_EN poate fi cu succes preluat pentru a implementa un program adecvat de management al radonului în orice clădire, indiferent de utilitatea ei.”

Radon este elementul cu numărul 86 din tabelul periodic. Simbolul lui este Rn.

Radon este un gaz, care nu miroase, nu are gust sau culoare și face parte dintr-un grup numit “gaze rare/nobile”. Nu reacționează cu alte elemente, așa că se găsește în stare pură.

Radonul este radioactiv, asta înseamnă că poate emana radiații periculoase. Unii oameni au niveluri ridicate de radon în casele lor, iar acest lucru poate fi periculos. Radonul se poate acumula în încăperi, fie locuințe, școli, spitale sau clădiri de birouri, mai ales în camerele care nu sunt izolate anti-radon și aerisite. Astfel persoanele care stau în acele încăperi respiră acest gaz care ajunge în plămâni și care este cunoscut pentru faptul că poate produce cancer.

Radonul este principalul agent de mediu cancerigen, potrivit Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății. Radonul este a doua cauză pentru cancer pulmonar după fumat și cea mai importantă cauză de cancer pulmonat pentru nefumători, potrivit instituției citate.

Instituția responsabilă de implemantarea Planului Național de Acțiune la Radon este Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. Am solicitat punctul de vedere al CNCAN și îl vom publica în momentul în care îl vom primi.

Radonul este e rezultat din dezintegrarea uraniului. 

“În contextul expunerii organismului uman la radiații ionizante, de interes sunt oricare dintre izotopii radioactivi radon-222, radon-220 și radon-219 care fac parte din seriile de dezintegrare ale uraniului-238, toriului-232 și uraniului-235”, prevede metodologia de măsurare a radonului aprobată de CNCAN.

Radonul poate ajunge în clădiri în două feluri:

  • din solul pe care este construcția, prin crăpăturile pardoselilor, prin subsoluri sau fundații neizolate corespunzător pentru protecție la infiltrații cu radon, sau prin emanații din apropierea locuinței, care ajung în încăperi
  • din rocile sau materialele de construcție din care sunt construite clădirile (nu există material de construcție natural – mai puțin lemnul – care să nu aibă o anumită radioactivitate)
Concentrația de Radon dintr-o clasă

Dacă într-o cameră/încăpere/clasă se acumulează un anumit nivel de radon, atunci concentrația poate fi periculoasă. Concentrația de Radon se măsoară în Bq/m³ (Bequereli pe metru cub), unitate de măsură pentru radioactivitate. Nivelul maxim admis al concentrației anuale de Radon pentru clădirile din România, potrivit legislației în vigoare, este de 300 Bq/m³. După această valoare sunt impuse măsuri de remediere.

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca în interiorul clădirilor limita maximă a concentrației de radon să fie 100 de bq/m³, dar Comisia Europeană a ales ca pragul maxim să fie 300 de Bq/m³, România alegând această limită.

Potrivit cercetătorilor, cantitatea de radiație încasată de corpul uman la o concentrație anuală maximă de 300 Bq/m³ este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare.

Riscul de expunere la radon este un risc pe termen lung și depinde de nivelul de radon, de cât timp este expusă o persoană și de obiceiul fumatului.

De exemplu, în Canada radonul este cauza a peste 3.000 de decese în fiecare an.

În Canada, fumătorii care sunt expuși la niveluri ridicate de radon în încăperi (acasă/birou), au un risc de a dezvolta cancer pulmonar de 1 la 3. Nefumătorii au un risc de 1 din 20 de a face cancer pulmonar dacă nivelul de radon la care se expun în interior este ridicat, potrivit autorităților canadiene.

Dacă facem o comparaţie între impactul asupra sănătății unei persoane ca urmare a expunerii la o valoare medie anuala de 300 Bq/m3 masurata pentru concentratia de radon in aerul interior si efectele generate de un număr de RADIOGRAFII la care persoana se expune pe durata unui an, avem următoarea echivalenţă:

Recomandarea Comisiei Internaționale de Protecție în Radiologie (International Commission on Radiological Protection – ICRP) este ca doza maximă admisă de radiații acumulate pe durata unui an să nu depășească 20 mSv (micro Sievert) – adică două-patru radiografii pulmonare pe an.

Pe site-ul ministerului mediului din Japonia (link engleză) găsiți explicații detaliate despre impactul și măsurarea radiațiilor asupra corpului uman.

În cazul în care nu este o urgență medicală, femeile gravide, copiii și tinerii sunt categorii care nu au voie sa se expună radiațiilor X, adică să facă radiografii pulmonare, potrivit Dr. Mihaly Enyedi, medic specialist Radiologie – Imagistică medicală, șef lucrări la Catedra de anatomie a Spitalului “Victor Babeș”.

Calitatea scăzută a aerului din interior poate afecta sănătatea pulmonară și generală a elevilor și a personalului didactic și administrativ și le poate influenta starea de bine generală.

“Radonul este, poate, mai periculos decât fumatul, deoarece fumatul este o chestiune voluntară, dar cu acest gaz, radonul, pe care ţi-l dă pământul, ce faci? Habar nu ai că trăieşti într-un mediu care te poate afecta şi de care te poţi feri, dacă ştii de existenţa radonului şi măsurile de prevenţie. Este nevoie de o ventilaţie adecvată a clădirilor, de materiale de construcţii, folosite mai ales la partea de fundaţie, dar şi de efectuarea unor analize medicale o dată pe an”, declara medicul chirurg pneumolog Dan Nicolau în urmă cu un an, când România se pregătea să lanseze măsurători în toate clădirile publice, așa cum prevede legislația.

Există studii făcute chiar la noi în țară care arată că dacă o clădire este izolată termic și nu sunt aplicate soluții de îmbunătățire a calității aerului interior, atunci concentrația de radon și de alte gaze sau substanțe nocive se poate dubla sau chiar tripla.

În 2014 proiectul Sinphonie al celor de la Uniunea Europeană a descoperit că în şcolile de la noi copiii nu au parte de un mediu sănătos. Am ieşit pe locuri fruntaşe la poluarea cu substanţe chimice periculoase, care pot da sau pot agrava probleme respiratorii. Este afectată în acest caz și performanța intelectuală a elevilor, pe lângă starea fizică și de sănătate.

Lipsa ventilaţiei, precum și lipsa izolării temice adecvate, ori a etanșeizării construcției sau lipsa unei soluții de îmbunătățirea a calității aerului interior în sălile de curs aduce niveluri mari de dioxid de carbon şi umezeală.

Foto: Comncentrația de formaldehidă/SINPHONIE

1 comentariu
  1. Nasol ca publicati genul asta de articol. Maine il punem pe cel cu cafeaua ne vindeca de cancer sau pe cel cu cafeaua ne da cancer?
    Radonul este intradevar un element si radioactiv si extrem de periculos. Cu asta sunt de acord. Pe de alta parte, metodologia folosita in articolul stiintific este extrem de slaba din multiple motive. 1. Nu e relevant din punct de vedere statistic, este ca un studiu de caz. 2. Bequerelul este o unitate de masura care indica radioactivitatea TOTALA. Deci nu doar radonul. Exista peste tot in lume o radiatie de background. Adica una care se manifesta in permanenta in acel loc. Deci cand te duci pe langa zacaminte de uraniu (ceea ce au facut in studiul lor de caz) , ceea ce citesti este cu valoarea adaugata de uraniu. Este cel putin misleading sau direct rau intentionat sa spui ca radiatia masurata in Bq vine doar de la radon. Apropos, aceasta radiatie de background este foarte ridicata in toate orasele poluate, dar e o discutie lunga si nu isi are locul aici 3. Cand e vorba de radioactivitate, modificarile semnificative sunt in ordine de marime (adica minim de 10 ori), depasiri ale limitei admise de 3 ori cum au gasit ei sunt nerelevante. Stiu ca e greu de inteles de ce e asa dar chiar 3 ori nu inseamna nimic cand e vorba de radioactivitate. Daca nu ma credeti, vedeti care e cantitatea de radiatii pe care o luati in general si cat este in cazul unei calatorii cu avionul.
    In rest, as critica solutiile extrem de puerile produse. Daca scoala se afla intradevar intr-un loc care are prea multa radioactivitate (din orice sursa, nu doar radon), trebuie mutata scoala. Nu sa astupi crapaturi ca intra radon fasait (?!?!), sau pui filtre de radon (care se dau gratis la Kaufland :).
    Pe scurt, daca e o situatie grava, atunci e grava si trebuie sa nu fie expusi copii la cancer. Deci inchisa scoala si mutata. Daca nu e, pui filtre de radon si suflii balonase de sapun prin ele.
    Dar repet, nasol ca ati publicat asta. Tot nu inteleg rostul, este sau nu un motiv de ingrijorare? Sau e fasaita ca radonul din podea?
    Ca incheiere, o mica istorioara. Cand companiile de tutun se luptau sa nu se dovedeasca ca fumatul produce cancer, au finantat studii care aratau ca radonul produce extrem de eficient cancer. Ca nu exista mai nicaieri radon (trace element), asta e alta poveste. Faceau asta ca sa se discute alte subiecte decat cele cu importanta. Bat sink of za cildren.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Creșterea bugetului pentru Cercetare cu 30% față de anul 2020, cerută de ministrul Ciprian Teleman / Anul trecut Cercetarea a avut o alocare de 0,13% din PIB

“Ministerul Cercetării dorește o creștere a bugetului pentru Cercetare de 30% față de anul 2020”, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Cercetării, Ciprian Teleman. Declarația vine în contextul în care săptămâna…
Vezi articolul