Două directoare de școală din mediul rural, Anca Dediu și Anca Ileana Botoroagă au prezentat idei pentru a motiva elevii cu rezultate slabe la învățătură. În cazul elevilor de clasa a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi, directoarea Anca Dediu a spus că i-a rugat pe profesorii de matematică să le dea un punct în plus la următoarea notă elevilor care merg la orele de clasa a IV-a, pentru a repeta ordinea operațiilor. Amintim, un elev din 5 nu a știut să rezolve exercițiul de clasa a II-a de la simulare, privind ordinea operațiilor. Declarațiile celor două directoare au fost făcute în dezbaterea organizată miercuri, 6 martie, de Proiectul MERITO: Soluții la îndemâna școlilor pentru pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională.
După ce a văzut rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024, de la Matematică, unde la nivel de țară un elev din 5 de clasa a VIII-a nu a reușit să rezolve un exercițiu de clasa a II-a privind ordinea operațiilor, Anca Dediu, învăţătoare şi director, Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi spune că i-a propus unui coleg, profesor de matematică ,să îi trimită la o învățătoare pe elevii care nu au știut să facă exercițiul. Ca să îi impulsioneze, ea propune să le dea elevilor un punct în plus la următoarea notă.
“Încercăm să facem lucruri cât mai concrete și am ajuns să îi împingem de la spate pentru că ne dorim pentru ei să aibă rezultatele de care am nevoie ca să ajung acolo unde își doresc”, spune directoarea Şcolii Gimnaziale „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi.
Anca Ileana Botoroagă, profesoară de Limba Engleză și Director, Școala Gimnazială „Aurel Decei” Gura Râului, Sibiu a spus că activitățile remediale prin programul PNRAS (Programul Național de Reducere Abandonului Școlar) s-au dovedit a fi eficiente anul trecut, în cazul elevilor de clasa a VIII-a. Anul acesta prin același program școala a cumpărat un ecran de proiecție și pe baza progresului unei clase nu doar la învățătură ci și la disciplină, este premiată clasa care are în fiecare lună cele mai bune rezultate, “cu o seară de film pe acest ecran mare“.
Declarațiile integrale ale celor două directoare
Anca Dediu, învăţătoare şi Director, Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi, directorul anului MERITO 2022: Chiar am și trecut la punerea în practică a acestor planuri. Profesorii mei din școală le-au și întocmit. Cu ajutorul borderourilor și după discuțiile cu copiii au putut identifica foarte clar carențele și atunci și-au stabilit niște ținte directe și per fiecare elev. Discutam cu unul dintre colegii mei de matematică astăzi și l-am întrebat: Ai avut vreunul care n-a știut să facă primul subiect, cu ordinea operațiilor? Eu fiind învățătoare, mă roade. Mi-a spus colegul că da, chiar a avut elevi. I-am zis: Trimite-i la învățătoare pentru că în clasa a IV-a exact asta predau în perioada aceasta și ca să-i motivezi să vină vorbește cu colegele să-i și pună la treabă și le mai promiți un punct în plus la următoarea notă.
Încercăm să facem lucruri cât mai concrete și am ajuns să îi împingem de la spate pentru că ne dorim pentru ei să aibă rezultatele de care am nevoie ca să ajung acolo unde își doresc. Noi am discutat și eu, am discutat de multe ori cu ei că ajung, chiar dacă sunt învățătoare, în clasele de a VIII-a, și i-am întrebat, am luat pulsul: unde vreți să ajungeți, ce vă doriți să studiați mai departe și am venit și cu mediile de admitere din anii trecuți și am zis uitați de ce aveți nevoie. Deocamdată, voi sunteți aici, hai să tragem ca să mai ridicăm și să vă îndepliniți visul.
Am încercat să aducem și elevi care au ajuns la licee pe care ei și le doresc și să le vorbească și să le dea aripi, să tragă de ei, pentru că lipsește foarte mult motivația, dar eu cred că mai avem șanse și știm din experiența anilor trecuți că orice simulare și județeană și națională îi mai trezește și pe ei și pe noi și luăm toate măsurile necesare ca să-i ajutăm. Nu pentru a ne crește nouă nu știu ce promovabilitate, ci pentru a le asigura lor un viitor.
Anca Ileana Botoroagă este profesoară de Limba Engleză și Director, Școala Gimnazială „Aurel Decei” Gura Râului, Sibiu – Directorul MERITO 2021: “Noi ne-am stabilit încă de la început, de când am depus proiectul, ca în grup să țintă să fie tot gimnaziul. Avem parte de remedial pentru cei care sunt în grupul țintă de risc de părăsire timpurie a școlii, care au cei cinci indicatori sau măcar unul din cei cinci indicatori bifați cu Da în SIIIR, dar am considerat că este important să facem activități pentru tot elevii școlii și atunci noi avem tot gimnaziul, adică aproximativ 160 de elevi care participă la activități. În 2 zile săptămână avem aceste activități, după primirea mesei calde. Și anul trecut am făcut aceste activități începând din martie și profesorul de matematică îi selecta după criteriile lui de la clasă pe cei cu care să facă activități în anumite zile. Deci nu era un grup permanent, ci se schimbau grupele și ceea ce a observat și el și au observat și copiii că participând în grupe mai mici, cam pe același nivel la aceste activități remediale au înțeles mult mai bine, au avut mult mai mult timp să iasă la exerciții și să întrebe și să facă ceea ce n-au înțeles. Și consider că este un lucru bun. Și anul trecut s-a văzut la Evaluarea Națională, la examenul final din vară participarea la aceste activități, care consider că sunt foarte bune și condiția este doar copiii să înțeleagă importanța lor și să participe la ele. Iar pentru asta un lucru important este colaborarea cu familia și de aceeaa ziceam la început că am avut și o să avem acele întâlniri și cu părintele și cu elevul, mai ales la clasa VIII-a, unde acum arde, pentru a înțelege mult mai bine de ce important să participe și să întrebe în primul rând, pentru că e important și asta: să spună ce nu înțeleg și să-i încurajăm să facă acest lucru.
Tot prin PNRAS am reușit să achiziționăm un ecran de proiecție foarte mare de 4 m și tot pe baza progresului unei clase nu doar la învățătură ci și la disciplină, să premiem clasa care are în fiecare lună cele mai bune rezultate, cu o seară de film pe acest ecran mare“.
Ce este Programul Național de Reducere Abandonului Școlar (PNRAS)
Programul constă în identificarea școlilor care au elevi de învățământul primar și gimnazial și se află în risc de abandon școlar. Astfel, se urmărește „sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate, prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație” (MATE).
Pentru PNRAS sunt eligibile peste 3.200 de școli, acest lucru fiind cunoscut din 31 decembrie 2021 când a fost lansat programul. În prima rundă lansată în primăvara lui 2022 au fost finanțate puțin peste 1.400 de școli, ceea ce înseamnă că pentru runda a II-a lansată în mai 2023 au rămas circa 1.800.
În septembrie 2023 Ministerul Educației a anunțat că redeschide runda a doua, după ce 40 de școli au fost declarate neeligibile la cel mai recent apel de proiecte. Încă 150 de milioane de euro pentru școlile care vor să combată abandonul școlar prin PNRAS.
Indicatorii de abandon școlar
“Pe baza indicelui de vulnerabilitate stabilit prin Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație se stabilește prioritatea de intervenție – ridicată, medie și scăzută la nivelul unității de învățământ, în scopul reducerii riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii.
Indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii:
- procentul profesorilor suplinitori, raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ;
- rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul între numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar;
- raportul dintre numărul elevilor repetenți și în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial;
- rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul între numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial;
- procentul absolvenților învățământului gimnazial care au obținut note sub 6 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din totalul absolvenților învățământului gimnazial”, nota EduPedu.ro pe 17 decembrie 2021 când se anunța în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern (HG) pentru PNRAS.
Informații de context
Amintim că aproape 60% dintre elevi nu au luat nota 5 la Matematică și doar 91 de elevi au luat nota 10.
Trei din patru elevi de clasa a VIII-a nu au obținut niciun punct la ultimul item al subiectului III, de geometrie, la simularea Evaluării Naționale 2024. La acest subiect, mai puțin de 1% au luat punctaj maxim.
Este pentru prima oară când Ministerul a transmis date mai aprofundate privind rezolvarea subiectelor, datorită faptului că lucrările au fost corectate digital printr-o platformă.
Subiectele de la proba de matematică, la simularea Evaluării Naționale, au stârnit controverse în mediul online. Părinții și elevii au acuzat că subiectele au fost prea grele, că nu le putea face orice elev de clasa a VIII-a, ci doar cei care au făcut meditații, sau că nu au avut suficient timp la dispoziție.
Ligia Deca a spus despre subiectele de la simularea Evaluării Naționale 2024 că au fost echilibrate, au asigurat atât grad mediu, dar și înalt de dificultate, „să putem avea departajare”.
În Iași, patru din cinci elevi din mediul rural din Iași au luat note sub 5 la simularea Evaluării Naționale 2024, la Matematică. Luciana Antoci, șefa ISJ a spus pentru Edupedu.ro: Mergem deja în școli țintit pentru a vedea ce se întâmplă acolo unde rezultatele sunt îngrijorătoare. Patru luni înseamnă suficient cât să putem schimba semnificativ aceste date.
În plus, perioada 26 februarie – 15 martie au loc inspecții tematice în școlile din județul Iași, ca urmare a rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Evaluarea activităţii cadrelor didactice prin asistențe la orele de curs, organizarea și desfăşurarea unui program adaptat și intensiv de învățare remedială, cu frecvență săptămânală, pentru elevii claselor a VIII-a, sunt printre aspectele vizate.
„Dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”, a declarat pentru Ziarul de Iași profesoara Mihaela Popa, fost secretar de stat responsabil cu fondurile europene în Ministerul Educației pentru 5 luni, în perioada 2020-2021, astăzi profesor de matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iaşi.
Profesorul Cătălin Ciupală a mai remarcat faptul că foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”, ceea ce arată „atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero”.
ISJ Neamț a anunțat comisii din inspectori școlari, profesori metodiști pentru Matematică și Română, activarea psihologilor din școli pentru “stimularea motivației pentru învățare”, printre măsurile “imediate”.
În Ilfov, aproape 60% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au luat nota 5 la proba de matematică la simularea Evaluării Naționale 2024, iar Inspectoratul școlar promite un plan de măsuri după ce va identifica “greșelile tipice și gradul de reușită pe fiecare item”.
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, pentru Euronews România, că școlile cu o medie a rezultatelor sub 7 la simularea Evaluării Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție. Potrivit Ligiei Deca, planul de intervenție va fi monitorizat prin procesul de inspecţie.