Două directoare de școală din mediul rural, Anca Dediu și Anca Ileana Botoroagă au prezentat idei pentru a motiva elevii cu rezultate slabe la învățătură. În cazul elevilor de clasa a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi, directoarea Anca Dediu a spus că i-a rugat pe profesorii de matematică să le dea un punct în plus la următoarea notă elevilor care merg la orele de clasa a IV-a, pentru a repeta ordinea operațiilor. Amintim, un elev din 5 nu a știut să rezolve exercițiul de clasa a II-a de la simulare, privind ordinea operațiilor. Declarațiile celor două directoare au fost făcute în dezbaterea organizată miercuri, 6 martie, de Proiectul MERITO: Soluții la îndemâna școlilor pentru pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională.
După ce a văzut rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024, de la Matematică, unde la nivel de țară un elev din 5 de clasa a VIII-a nu a reușit să rezolve un exercițiu de clasa a II-a privind ordinea operațiilor, Anca Dediu, învăţătoare şi director, Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi spune că i-a propus unui coleg, profesor de matematică ,să îi trimită la o învățătoare pe elevii care nu au știut să facă exercițiul. Ca să îi impulsioneze, ea propune să le dea elevilor un punct în plus la următoarea notă.
“Încercăm să facem lucruri cât mai concrete și am ajuns să îi împingem de la spate pentru că ne dorim pentru ei să aibă rezultatele de care am nevoie ca să ajung acolo unde își doresc”, spune directoarea Şcolii Gimnaziale „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi.
Anca Ileana Botoroagă, profesoară de Limba Engleză și Director, Școala Gimnazială „Aurel Decei” Gura Râului, Sibiu a spus că activitățile remediale prin programul PNRAS (Programul Național de Reducere Abandonului Școlar) s-au dovedit a fi eficiente anul trecut, în cazul elevilor de clasa a VIII-a. Anul acesta prin același program școala a cumpărat un ecran de proiecție și pe baza progresului unei clase nu doar la învățătură ci și la disciplină, este premiată clasa care are în fiecare lună cele mai bune rezultate, “cu o seară de film pe acest ecran mare“.
Declarațiile integrale ale celor două directoare
Anca Dediu, învăţătoare şi Director, Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi, directorul anului MERITO 2022: Chiar am și trecut la punerea în practică a acestor planuri. Profesorii mei din școală le-au și întocmit. Cu ajutorul borderourilor și după discuțiile cu copiii au putut identifica foarte clar carențele și atunci și-au stabilit niște ținte directe și per fiecare elev. Discutam cu unul dintre colegii mei de matematică astăzi și l-am întrebat: Ai avut vreunul care n-a știut să facă primul subiect, cu ordinea operațiilor? Eu fiind învățătoare, mă roade. Mi-a spus colegul că da, chiar a avut elevi. I-am zis: Trimite-i la învățătoare pentru că în clasa a IV-a exact asta predau în perioada aceasta și ca să-i motivezi să vină vorbește cu colegele să-i și pună la treabă și le mai promiți un punct în plus la următoarea notă.
Încercăm să facem lucruri cât mai concrete și am ajuns să îi împingem de la spate pentru că ne dorim pentru ei să aibă rezultatele de care am nevoie ca să ajung acolo unde își doresc. Noi am discutat și eu, am discutat de multe ori cu ei că ajung, chiar dacă sunt învățătoare, în clasele de a VIII-a, și i-am întrebat, am luat pulsul: unde vreți să ajungeți, ce vă doriți să studiați mai departe și am venit și cu mediile de admitere din anii trecuți și am zis uitați de ce aveți nevoie. Deocamdată, voi sunteți aici, hai să tragem ca să mai ridicăm și să vă îndepliniți visul.
Am încercat să aducem și elevi care au ajuns la licee pe care ei și le doresc și să le vorbească și să le dea aripi, să tragă de ei, pentru că lipsește foarte mult motivația, dar eu cred că mai avem șanse și știm din experiența anilor trecuți că orice simulare și județeană și națională îi mai trezește și pe ei și pe noi și luăm toate măsurile necesare ca să-i ajutăm. Nu pentru a ne crește nouă nu știu ce promovabilitate, ci pentru a le asigura lor un viitor.
Anca Ileana Botoroagă este profesoară de Limba Engleză și Director, Școala Gimnazială „Aurel Decei” Gura Râului, Sibiu – Directorul MERITO 2021: “Noi ne-am stabilit încă de la început, de când am depus proiectul, ca în grup să țintă să fie tot gimnaziul. Avem parte de remedial pentru cei care sunt în grupul țintă de risc de părăsire timpurie a școlii, care au cei cinci indicatori sau măcar unul din cei cinci indicatori bifați cu Da în SIIIR, dar am considerat că este important să facem activități pentru tot elevii școlii și atunci noi avem tot gimnaziul, adică aproximativ 160 de elevi care participă la activități. În 2 zile săptămână avem aceste activități, după primirea mesei calde. Și anul trecut am făcut aceste activități începând din martie și profesorul de matematică îi selecta după criteriile lui de la clasă pe cei cu care să facă activități în anumite zile. Deci nu era un grup permanent, ci se schimbau grupele și ceea ce a observat și el și au observat și copiii că participând în grupe mai mici, cam pe același nivel la aceste activități remediale au înțeles mult mai bine, au avut mult mai mult timp să iasă la exerciții și să întrebe și să facă ceea ce n-au înțeles. Și consider că este un lucru bun. Și anul trecut s-a văzut la Evaluarea Națională, la examenul final din vară participarea la aceste activități, care consider că sunt foarte bune și condiția este doar copiii să înțeleagă importanța lor și să participe la ele. Iar pentru asta un lucru important este colaborarea cu familia și de aceeaa ziceam la început că am avut și o să avem acele întâlniri și cu părintele și cu elevul, mai ales la clasa VIII-a, unde acum arde, pentru a înțelege mult mai bine de ce important să participe și să întrebe în primul rând, pentru că e important și asta: să spună ce nu înțeleg și să-i încurajăm să facă acest lucru.
Tot prin PNRAS am reușit să achiziționăm un ecran de proiecție foarte mare de 4 m și tot pe baza progresului unei clase nu doar la învățătură ci și la disciplină, să premiem clasa care are în fiecare lună cele mai bune rezultate, cu o seară de film pe acest ecran mare“.
Ce este Programul Național de Reducere Abandonului Școlar (PNRAS)
Programul constă în identificarea școlilor care au elevi de învățământul primar și gimnazial și se află în risc de abandon școlar. Astfel, se urmărește „sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate, prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație” (MATE).
Pentru PNRAS sunt eligibile peste 3.200 de școli, acest lucru fiind cunoscut din 31 decembrie 2021 când a fost lansat programul. În prima rundă lansată în primăvara lui 2022 au fost finanțate puțin peste 1.400 de școli, ceea ce înseamnă că pentru runda a II-a lansată în mai 2023 au rămas circa 1.800.
În septembrie 2023 Ministerul Educației a anunțat că redeschide runda a doua, după ce 40 de școli au fost declarate neeligibile la cel mai recent apel de proiecte. Încă 150 de milioane de euro pentru școlile care vor să combată abandonul școlar prin PNRAS.
Indicatorii de abandon școlar
“Pe baza indicelui de vulnerabilitate stabilit prin Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație se stabilește prioritatea de intervenție – ridicată, medie și scăzută la nivelul unității de învățământ, în scopul reducerii riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii.
Indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii:
- procentul profesorilor suplinitori, raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ;
- rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul între numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar;
- raportul dintre numărul elevilor repetenți și în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial;
- rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul între numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial;
- procentul absolvenților învățământului gimnazial care au obținut note sub 6 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din totalul absolvenților învățământului gimnazial”, nota EduPedu.ro pe 17 decembrie 2021 când se anunța în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern (HG) pentru PNRAS.
Informații de context
Amintim că aproape 60% dintre elevi nu au luat nota 5 la Matematică și doar 91 de elevi au luat nota 10.
Trei din patru elevi de clasa a VIII-a nu au obținut niciun punct la ultimul item al subiectului III, de geometrie, la simularea Evaluării Naționale 2024. La acest subiect, mai puțin de 1% au luat punctaj maxim.
Este pentru prima oară când Ministerul a transmis date mai aprofundate privind rezolvarea subiectelor, datorită faptului că lucrările au fost corectate digital printr-o platformă.
Subiectele de la proba de matematică, la simularea Evaluării Naționale, au stârnit controverse în mediul online. Părinții și elevii au acuzat că subiectele au fost prea grele, că nu le putea face orice elev de clasa a VIII-a, ci doar cei care au făcut meditații, sau că nu au avut suficient timp la dispoziție.
Ligia Deca a spus despre subiectele de la simularea Evaluării Naționale 2024 că au fost echilibrate, au asigurat atât grad mediu, dar și înalt de dificultate, „să putem avea departajare”.
În Iași, patru din cinci elevi din mediul rural din Iași au luat note sub 5 la simularea Evaluării Naționale 2024, la Matematică. Luciana Antoci, șefa ISJ a spus pentru Edupedu.ro: Mergem deja în școli țintit pentru a vedea ce se întâmplă acolo unde rezultatele sunt îngrijorătoare. Patru luni înseamnă suficient cât să putem schimba semnificativ aceste date.
În plus, perioada 26 februarie – 15 martie au loc inspecții tematice în școlile din județul Iași, ca urmare a rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Evaluarea activităţii cadrelor didactice prin asistențe la orele de curs, organizarea și desfăşurarea unui program adaptat și intensiv de învățare remedială, cu frecvență săptămânală, pentru elevii claselor a VIII-a, sunt printre aspectele vizate.
„Dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”, a declarat pentru Ziarul de Iași profesoara Mihaela Popa, fost secretar de stat responsabil cu fondurile europene în Ministerul Educației pentru 5 luni, în perioada 2020-2021, astăzi profesor de matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iaşi.
Profesorul Cătălin Ciupală a mai remarcat faptul că foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”, ceea ce arată „atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero”.
ISJ Neamț a anunțat comisii din inspectori școlari, profesori metodiști pentru Matematică și Română, activarea psihologilor din școli pentru “stimularea motivației pentru învățare”, printre măsurile “imediate”.
În Ilfov, aproape 60% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au luat nota 5 la proba de matematică la simularea Evaluării Naționale 2024, iar Inspectoratul școlar promite un plan de măsuri după ce va identifica “greșelile tipice și gradul de reușită pe fiecare item”.
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, pentru Euronews România, că școlile cu o medie a rezultatelor sub 7 la simularea Evaluării Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție. Potrivit Ligiei Deca, planul de intervenție va fi monitorizat prin procesul de inspecţie.
Citește și:
Încă 150 de milioane de euro pentru școlile care vor să combată abandonul școlar prin PNRAS. Ministerul Educației anunță că redeschide runda a doua, după ce 40 de școli au fost declarate neeligibile la cel mai recent apel de proiecte
Exercițiul de clasa a II-a pe care un elev din cinci nu l-a rezolvat la simularea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a, la Matematică
Rezultate simulare Evaluare Națională 2024. Peste 135.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au obținut nota 7 la Matematică
Grupul profesorilor “de specialitate” pus de Ministerul Educației să analizeze lucrările de la simulare recomandă profesorilor de Matematică să rezolve mai multe probleme cu elevii.
R.P.
Diana Ghimiși
Redacția
Mihai Peticilă
18 comments
Cu o condiție.
Să fie doar ,, filme ” cu partidul si iubiții conducători Lae si ★Arcel.
Stupiditatea soluțiilor este incredibila. Continua să creadă, după dezastrul surselor de nemerit Deca, ca va funcționa soluția motivării extrinseci prin recompense pt activități educaționale la dispoziția elevului.
Tot se confundă școala cu centrul de ajutor social, cu Disneyland, cu ziua de pomană.
Mai degrabă ar trebui un manifest
,,Vrem școala înapoi ” o școală eliberată de politruci, de săptămâni verzi pe pereți, de ajutoare sociale electorale mascate, de munți de statistici muncite pentru alții, de miile de raportări inutile ce alimentează doctoratele statisticienilor, de tot felul de interese ale unor organizații și asociații ,,cu grijă față de educație ”
Vrem școala pentru educație, nu pentru experientele si interesele voastre politice.
halucinante strategii de motivare…Chiar nimeni nu stopează prostiile astea?! profesorii fac hârtii, dosare, raportări,etc și apoi ne mirăm că nu mai fac altceva…Nimeni nu vede că lucrurile merg prost?! a,da,simplu să dai vina doar pe profesori sau sa spui că de 10 ani n au intrat oameni de calitate in sistem:(
politicienii și ong urile cu ideile lor idioate vor să distrugă sistemul.iar r.hatii de șefi de sindicate nu fac nimic.
pai daca elevii vin din ciclul primar fara sa stie tabla inmultirii si a impartirii pe de rost, fara sa stie adunarea si scaderea peste 10 , profesorii de la gimnaziu in nici un caz nu ii invata ce trebuiau sa ii invete la ciclul primar, asa ca astea sunt rezultatele
Tot din ciclul primar vine si analfabetismul acela mare, din cauza ca in clasa pregatitoare si clasa I , se trec toti elevii chiar daca nu stiu sa citeasca si citesc pe litere, din clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman analfabeti pe litere sau sa ghiceasca cuvintele
Doar nu credeti ca profesorii de gimnaziu stau sa invete elevii adunarea si scaderea peste 10 sau inmultirea si impartirea, nu, in nici un caz
Ii trec cu 5 mai departe pe elevi , pentru ca la gimnaziu nu mai sta nimeni sa invete elevii tabla inmultirii si impartirii pe de rost sau adunarile si scaderile peste 10, de aici din ciclu primar , din cei 5 ani de primar vin ei fara sa le stie si raman asa pana la sfarsitul clasei a VIII-a, de aceea sunt rezultate la simulare si evaluare sub 5 , aproape de 50 % si intra la liceu cu notele de 1 si 2 sau 3
Ce sa faca profesorii de liceu cu acesti elevi care nu stiu inmultirea, impartirea, adunarea , scaderea peste 10?????? Viitorii meseriasi
Ei de abia stiu sa citeasca pe silabe sau cauta sa ghiceasca cuvantul-40 % analfabeti pe tara
După ce v-ați bătut joc de copii ani la rândul, începând cu clasa zero, modificând programe peste programe, vacanțe, etc, acum veniți cu filme. Principalii vinovați sunteți voi, nu copii. Să vă fie rușine !!!
Se vor viziona filme pentru adulți , că celelalte ideei pe care le-ați avut ( tutun, energizante, violența,etc în școlii ) au fost/sunt un dezastru .
prin “voi”, bănuiesc că te gândești la politicienii care ne conduc.
care voi,Petru?
Toată presiunea asta asupra cadrelor trebuie sa o stopam. Nu suntem pe front la razboi sa muncim sub presiune. Toată ziua ne amenința cu inspecții hârtii fise separate hârtii fișiere. O sa ii amenințăm și noi cu demisia atunci și să-și aducă la catedra cameristele venite din italia.
Lucram cu elevi care au înțeles că ce vrem sa facem pt ei nu-i ajută, și de aceea refuza. Atât pot sa facă pt că e și dreptul lor.
Par niște idei la mișto ce propun ăștia aici în articol. Probabil se referă la unii care nu au acasă tv sau sunt in lumea de acum 10 ani. Doar că aia dau și foile goale la simulari și evaluare.
Nu e de băgat pedepse fizice, dar daca vrei interes ar trebui băgat diminuarea burselor alocațiilor și pomenilor. Ai luat nota proasta la simularea? Ok 2 luni nu mai iei bursa sau alocația o iei la jumate.
La ce s-a ajuns din criteriile de notare!
Să i se dea un punct pentru efortul de a merge (la doamna învățătoare)!
Care va fi singurul rezultat? Nota mai mare cu un punct!
El, elevul, va învăța că poate primi puncte la note ( propuse de alții chiar!) doar etalandu-si neștiința! Fără să fie evaluat – pentru măsurarea eficienței efortului lui (după efortul suplimentar al învățătorului)!
Din pacate, informațiile aflate in acest articol demonstrează că trăim in Absurdistan!
S-a ajuns aici tocmai in urma unor asemenea alegeri puerile, nesolicitante pentru individ, iar acum, in loc să citim realitatea, să căutăm soluții din zona cantității studiului, a calității condițiilor in care face individul efortul devenirii sale (eventual sa recunoaștem că nu mai avem soluții), propunem tot acele idei ca fiind cele salvatoare!
Sunt idei RIDICOLE!
Până la mita electorală mai e doar un pas!
Cum să mai aibă acel elev respect pentru muncă, pentru oamenii care au devenit, cu efort, cineva?
Mă îndoiesc că vizionarea în grup a unui film la școală îi face pe copii să învețe mai mult. E o naivitate. Să îi trimiți peste clasa a IV-a este iarăși o idee ciudată. Să primească un punct în plus pentru că s-au dus acolo, pur și simplu, fără să verifice profesorul dacă au și învățat ceva? Nota nu ar trebui să reprezinte altceva decât ce știe un elev și ce poate face el cu ce știe.
Parcă aveam niște burse pentru treaba asta. S-a constatat cumva că nu funcționează?
Ha, ha…
Și învățătoarea ce primește pentru munca suplimentară?Toată presiunea asta suplimentară și inutilă, pentru ca s-a scos ordinea și disciplina la clasă ca cică e de moda veche,cum este compensata pentru învățător?
ce muncă suplimentară? elevii mai mari doar asistă la ore.
”este premiată clasa care are în fiecare lună cele mai bune rezultate, “cu o seară de film pe acest ecran mare“.
Există internet pentru orice film pe care-l pot găsi de proiectat. Iar ecranul mare nu face nicio diferență.
e altă atmosferă la clasă. unde colegii se înțeleg bine, sunt bucuroși să vadă filme împreună. și apoi, pe există și părinții care nu lasă filmele la liber (sau, dacă școala tot e la sat, care nu au așa multe oportunități), așa că nu toți copiii pot să vadă orice film.
Am avut deja experiența vizionării de filme împreună, la alegerea elevilor. Singuri au ales filmul, singuri au ales când să-l vadă, etc.
Iar când am ajuns la vizionare, unii spărgeau semințe și se jucau pe telefoane, alții încercau să-l urmărească dar erau deranjați de chibițari, și o parte din ei s-au plictisit pe la jumătate și voiau să caute altceva. La sat. Telefoanele mobile sunt marele egalizator – sat sau oraș, internetul există peste tot. Să nu aveți impresia că n-au oportunități (da, nu sunt muzee, parcuri, instituții de artă etc… dar internet există). Nu se trăiește în secolul 21 la oraș iar la țară în secolul 20 înainte de inventarea TV.
Și nu, nu este un factor motivant să vezi un film. Majoritatea filmelor mai interesante sau considerate bune au rulat la TV de ani în șir… cu ce noutate vii să le ”recompensezi” munca? Cu Freddie vs Jason sau The Nun 2? Că la Să Ucizi O Pasăre Cântătoare nu sunt curioși să se uite!
Fix alea ii vor interesa pe aia care știu că vor deveni căpșunari.
Niște pupaturi sau bomboane nu le oferă?
Înainte se oferea exact invers adică pedepsele fizice sau financiare.
Au recunoscut eșecul total al sistemului, copiii nu sunt doar demotivați ci sunt suficient de deștepți încât să-si dea seama că școala nu-i mai ajuta.
Ei știu că vor face și daca nu vor liceul la fr sau seral și poate și profesională. Contează să aibă niște bani strânși înainte sau nici măcar atât.
Pai poate le fac niste documentare gen “Conspiratia capsunei” ca bani de cumparat filme nu cred ca au in bugetul local in orice sat…vine campania peste noi, vize de flotant si tot tacamul.