În cei 35 de ani de după 1989 am avut 30 de miniștri ai Educației, iar între 1881-1916 au fost 10 miniștri, mulți dintre ei somități, spune Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române: Cum să existe continuitate? Îi schimbăm de azi pe mâine și toată lumea e specialistă în domeniile respective

Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, a criticat instabilitatea sistemului educațional românesc. El a subliniat că, în lipsa unei continuități și a unei direcții clare, orice reformă riscă să fie una greșită. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Mai este nevoie de istorie în școli?”, referitoare la reducerea orelor de istorie în noile proiecte ale planurilor cadru, organizată de Academia Română.

„După 1989, în 35 de ani, am avut 30 de miniștri. Cum să existe continuitate?”, a întrebat retoric Noica, adăugând: „Toată lumea e specialistă în domeniile respective”, a mai adăugat.

Academicianul a comparat instabilitatea politică actuală cu exemplul de durabilitate oferit de Academia Română și Biblioteca sa: „Această bibliotecă există din 1867. Din 1867 până azi, au fost doar 10 directori. Iar marele Ioan Vianu a fost director 50 de ani. Păi cum să nu facă treabă?”

În opinia sa, continuitatea este o condiție a performanței instituționale. A reamintit că între 1881 și 1916, România a avut miniștri ai Educației care au marcat cu adevărat învățământul românesc, printre care Tache Ionescu sau Spiru Haret, oameni care au pus bazele unor politici durabile, nu doar măsuri de criză.

Acesta a criticat și modul în care disciplina Istorie a fost redusă la o singură oră pe săptămână, atrăgând atenția asupra efectelor pe termen lung ale acestei decizii: „Istoria face parte, ca și limba română și geografia, din materiile identitare. Așa că o singură oră de istorie pe săptămână este nu puțin, ci inacceptabil.”

Academicianul susține o abordare cronologică a predării istoriei, în care epoci importante, precum perioada comunistă sau Holocaustul, să fie integrate în cadrul general al istoriei românilor, nu tratate separat. „Nu văd rostul să rupem trecutul în bucăți. Istoria comunismului este parte din istoria noastră. Trebuie să o înțelegem, nu să o izolăm.”

Nicolae Noica a vorbit despre nevoia de cunoaștere a proprieii rădăcini: „Trebuie să ne cunoaștem rădăcinile de familie și de neam. Mulți tineri nu știu cum îi cheamă pe străbunicii lor.”

Redăm intervenția academicianului:

„Un prim argument pe care ar trebui să îl știe în special guvernanții, legat de istorie sunt cuvintele lui Nicolae Iorga: „Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”.

O țară nu se poate construi prin decret, prin reglementări sau prin reformele unui guvern. O astfel de națiune are nevoie de oameni cinstiți și întreprinzători, care o clădesc prin spiritul lor ziditor, prin simț și datorie. Iar asemenea oameni se formează prin educație și prin experiența vieții. Noi tot spunem mereu că programăm viitorul pe baza experienței. Ce înseamnă trecutul, ce înseamnă trecut istoric? Avem nevoie de istoria țării. Eu, spre exemplu, fiind constructor, spu că o construcție rezistă dacă are fundații solide. Dacă are rădăcini, un pom nu e dat jos, dovadă că are rădăcini puternice. Același lucru se întâmplă și aici.

Și fiindcă tot am vorbit despre materii studiate, am să încerc să spun și de ce cred eu că există această discuție legată de istoriei în programa școlară. Rămân uluit, cum e posibil ca în programa școlară, să fie o oră pe săptămână de istorie la real?

În Istoria românilor intră și cea a Holocaustului, chiar dacă se vor supăra unii pe mine, istoria Holocaustului trebuie să intre în Istoria generală. Vreau să vă dau un singur exemplu despre istoria comunismului, cartea roșie de aici [ N. red: carte așezată de alte manuale pentru a fi prezentate în cadrul conferinței] este despre istoria românilor, scrisă de un mare istoric, Constantin C. Giurescu, tatăl academicianului Dinu Giurescu. Această carte a fost interzisă, iar autorul a făcut 7 ani de închisoare. Și încă un argument, tinerii trebuie să meargă la Sighetu Marmației, la Memorialul Durerii, acolo este istorie adevărată. Acum, istoria face parte, ca și limba română și geografia, din materiile identitare. Așa că o singură oră de istorie pe săptămână nu este nu puțin, ci inacceptabil.

Și eu sper ca ministerul, secretarul de stat prezent aici și colegii cei care fac programele să înțeleagă acest lucru: avem nevoie de această istorie a țării. În Biblioteca Academiei Române avem un tezaur. Caietele originale ale lui Mihai Eminescu, scrise de el, unele dintre monede sunt unicate în lume și așa mai departe.

Eu am încercat, pentru că tot se prigonește istoria, să fac o comparație. În anii 1881-1916 au fost, în 35 de ani, 10 miniștri, iar aceștia au fost somități. Tache Ionescu, Spiru Haret și așa mai departe. În 1886 au lansat niște manuale foarte importante pentru istorie.

După 1989, am observat că am avut 30 de miniștri în 35 de ani. Cum să existe continuitate? De exemplu, Biblioteca Academiei Române este înființată din 1867, după ce a fost înființată Academia Română. Din 1867 până astăzi au fost 10 directori în mai mult de 100 de ani. Iar marele director al acestei biblioteci este Ioan Vianu. Cum să nu facă treabă? Acum, îi schimbăm de azi pe mâine și toată lumea e specialistă în domeniile respective.”

Lista miniștrilor Educației din România (1989–prezent), doar titulari (fără interimari), în ordine cronologică:

Context:

În proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, disciplina Istorie nu mai este inclusă în trunchiul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a. Ele ar putea fi studiate doar opțional, în cadrul curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni. Elevii de liceu de la matematică-informatică ar urma să studieze Istorie o oră pe săptămână doar în clasele a IX-a și a X-a, conform proiectului. La clasa a XI-a se păstrează ora obligatorie de Istoria Evreilor. Holocaustul, iar la clasa a XII-a – pe cea de Istoria comunismului din România.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​.