Înființarea a 17 programe și centre naționale, corpuri pentru profesori, consilii și agenții, prevăzută de proiectul legii Educației pentru învățământ preuniversitar propus de Ligia Deca – surse

11.723 de vizualizări
Sediul ARACIP / Foto: Google Maps
Proiectul de Lege a învățământului preuniversitar conține prevederi referitoare la înființarea a două programe naționale, șase centre naționale, consilii, instituții și diferite corpuri. Unele sunt de fapt instituții redenumite, cum ar fi Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP), care apare prin reorganizarea și desfiinţarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) și direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, înființate prin reorganizarea inspectoratelor școlare, care vor fi desființate

Astfel, potrivit proiectului de Lege obținut de Edupedu.ro, Ministerul Educaţiei va înfiinţa: 

  1. Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin desființarea și reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Municipiului Bucureşti. 
  2. Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, ARACIIP, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar ARACIP, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare, potrivit art. 112.
    • „ARACIIP va dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia Generală de Inspecţie Şcolară, Direcţia Generală de Asigurare a Calităţii şi servicii/birouri/compartimente iar, în teritoriu, îşi exercită atribuţiile prin birourile teritoriale, BT – ARACIIP.
    • Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor teritoriale ARACIIP, numite în continuare BT-ARACIIP se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este de 300 de posturi, distribuite inclusiv la nivel teritorial”. 
  3. Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, denumită în continuare UESMATD, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu finanţare de la bugetul de stat şi din venituri proprii, potrivit Art. 127. „UESMATD va avea responsabilităţi în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, digitalizarea proceselor şi asistenţă în furnizarea de soluţii pentru probleme informatice la nivel hardware şi software, conform legislaţiei în vigoare”. 
  4. Corpul Naţional al Profesorilor pentru „Şcoala din spital”, constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei, potrivit Art. 70.
    • „Şcolile din spital sunt unităţi de învăţământ preuniversitar şi fac parte din sistemul naţional de învăţământ. Procesul de învăţământ din cadrul acestora poate fi desfăşurat de personal didactic de predare care face parte din Corpul Naţional al Profesorilor pentru Şcoala din Spital. Începând cu anul şcolar 2023-2024, formaţiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor şi care funcţionează în cadrul şcolilor/liceelor speciale, se transferă la şcolile din spital înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei”.
  5. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare cu gradul didactic II şi cu experienţă în activitatea didactică de cel puţin 5 ani. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică funcţionează pe lângă CNFDCD.
  6. Corpul Managerilor Educaţionali, format din mentorii pentru management educaţional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, care are ca scop dezvoltarea politicilor publice din educaţie, derularea activităţii de mentorat pentru directorii aflaţi la început de carieră şi asigură monitorizarea, evaluarea şi respectarea principiilor etice şi a conduitei deontologice în managementul şcolar, potrivit art. 189. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecţie şi funcţionarea Corpului Managerilor Educaţionali se aprobă prin ordin al ministerului educaţiei.
  7. Consilii de coordonare a zonelor prioritare de educaţie formate din reprezentanţi ai Consiliilor judeţene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, Direcţiilor Judeţene de Statistică, autorităţilor judeţene şi locale cu responsabilităţi în domeniul social; organizaţiilor nonguvernamentale sau ai altor organizaţii, asociaţii şi instituţii din societatea civilă, cu roluri şi interese în plan educaţional, potrivit art Art. 75. Ministerul Educaţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, va adopta prin ordin metodologia privind organizarea, funcţionarea şi rolurile consiliilor de coordonare a zonelor prioritare de educaţie.
  8. Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar, la nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, structură consultativă cu atribuţii în sprijinirea activităţii de administrare şi dezvoltare a reţelei şcolare, de monitorizare a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine educaţia, respectiv de a furniza resursele necesare.
    • „Consiliul consultativ avizează Raportul privind Starea învăţământului, elaborat de DJIP/DMBIP şi este format din 5 membri, după cum urmează: un reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului teritorial al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului judeţean/consiliului general al municipiului Bucureşti”.
  9. Comisia Naţională pentru Desegregare Şcolară, CNDS, în locul Comisiei Națională pentru Desegregare și Incluziune Educațională.  CNDS va elabora şi coordona implementarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară în unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit art.77. 

Două programe naționale:

  1. Programul Naţional „O carte pentru fiecare” în vederea creşterii interesului elevilor pentru lectură, finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
  2. Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională al elevilor. Implementarea Programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFDCD (Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică).

Șase Centre Naționale:

  1. Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, denumit în continuare CNRID, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat cu scopul de a oferi programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească în străinătate, potrivit art 62.
  2. Centrul Naţional pentru Excelenţă, organism de specialitate al Ministerului Educaţiei, fără personalitate juridică, cu rol de organizare şi coordonare metodologică, monitorizare şi evaluare.
    • „Va elaborara strategiille de identificare şi de selecţie a elevilor capabili de performanţe înalte, în vederea constituirii unor grupe de excelenţă pe discipline, arii curriculare sau domenii ştiinţifice, artistice şi tehnice”.
    • CNE va sprijini centrele de excelenţă înființate în fiecare județ și în municipiul București, prin ordinul 956/2020. Acestea funcționează în prezent ca unități conexe ale Ministerului Educației, fiind coordonate metodologic de către inspectoratele școlare județene/ISMB.
  3. Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, CNFDCD, instituţie publică de interes naţional, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii, potrivit art. 113.
    • Printre rolurile noii instituții se numără: identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale; furnizarea de formări şi consilierea unităţilor de învăţământ, prin structurile teritoriale, pentru îndeplinirea recomandărilor ARACIIP după finalizarea inspecţiilor generale sau tematice.
    • „Activităţile se realizează prin Centrele pentru Cariera Didactică, CCD, instituţii la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, cu personalitate juridică, subordonate CNFDCD, constituite prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic şi preluarea activităţilor şi structurilor acestor instituţii, prin ordin al ministrului educaţiei”.
  4. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (CNCE), cu sediul principal în municipiul Bucureşti, str. General Berthelot nr. 26, sectorul 1 şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 37, sectorul 1, instituţii publice de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează.
    • „Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare are ca atribuţii principale coordonarea elaborării şi revizuirii curriculumului naţional, precum şi a sistemului naţional de evaluare şi examinare în învăţământul preuniversitar.
    • „Ministerul Educaţiei, prin Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, va asigura cadrul legal pentru standardizarea evaluării precum şi întregul proces de realizare şi implementare a standardizării evaluărilor şi examenelor naţionale”.
  5. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, prin reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic coordonează principiile politicii educaţionale şi strategiile de dezvoltare a formării profesionale iniţiale prin reţeaua de unităţi şcolare a învăţământului profesional şi tehnic, precum şi principiile de corelare a pregătirii profesionale şi de specialitate din învăţământul preuniversitar şi universitar.
  6. Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
    • „În cadrul CNEI funcţionează Departamentul de Cercetare în Educaţie Incluzivă şi Specială .
    • CNEI va avea ca atribuţii susţinerea Ministerului Educaţiei în elaborarea strategiilor privind asigurarea educaţiei incluzive pentru toţii copiii, alături de alţi factori interesaţi și coordonarea metodologică a activităţii CJRAE/CMBRAE”.

6 comments
  1. Comisii, comitete, agenții etc ca să aibă partidele unde să-și angajeze lipitorii de afișe și profesorii tot prost plătiți, asta e România Educată?

  2. Să facă cât mai multe agenții și corpuri….. cât mai multe funcții, că sunt mulți clienți politici care trebuiesc mulți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproape una din trei universități publice a anunțat și cursuri online la master și doctorat, iar 15% pentru licență. Asta atrage nemulțumirea reprezentanților studenților ANOSR, care sperau la „o schimbare de paradigmă, constând în flexibilizarea învățământului superior”

„Doar 30% dintre universitățile de stat au anunțat în mod public integrarea unei componente de activitate în regim online pentru ciclurile de masterat și doctorat, în timp ce pentru programele…
Vezi articolul

Nicio școală cu toaletă în curte nu a fost modernizată în ultimul an, sub ministrul Deca: PNL anunță cifre similare cu cele declarate de fostul ministru Cîmpeanu în septembrie 2022 / Actualul premier Ciolacu declara atunci că toaletele din fundul curții trebuie să dispară din “România educată”

Nicio școală cu toaletă în curte din cele 180 luate în evidența lunii septembrie de anul trecut n-a fost modernizată până acum, cu două săptămâni înainte să înceapă noul an…
Vezi articolul

“Universitățile eșuează” în a încuraja studentele și studenții să sesizeze cazurile de hărțuire sexuală – Alianța organizațiilor studențești: 14 sesizări în 52 de universități, în 5 ani

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești a publicat o analiză făcută de Centrul FILIA, pe baza răspunsurilor oficiale primite de la 52 de universități, privind cazurile de hărțuire sexuală, potrivit G4Media.ro. Aceasta…
Vezi articolul