Aproape 8 din 10 studenți care doresc să devină profesori de învățământ primar sau preșcolar, participanți la un sondaj desfășurat la Universitatea din Târgu Mureș, nu au urmat un curs de folosire a inteligenței artificiale generative (GenAI), iar mai puțin de jumătate afirmă că au competențe avansate IT sau de folosire a GenAI. Situația este semnalată într-un studiu publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie, ce oferă o serie de date pe o temă considerată cheie de Comisia Europeană sau OCDE: alfabetizarea profesorilor în domeniul IA. Cercetarea arată un deficit grav de înțelegere a problemelor etice în folosirea și citarea surselor AI în activitatea academică.
Studiul menționat, intitulat „Percepțiile studenților privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional: beneficii și provocări”, este semnat de Reka Kutasi, de la UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș – Facultatea de Științe și Litere. Acesta se referă generic la „beneficiile şi riscurile utilizării instrumentelor de IA în rândul studenţilor din învăţământul superior”, însă studiul are un eșantion limitat de respondenți care și-au exprimat punctul de vedere în decembrie 2025: 100 de studenți înscriși în anii I, II și III în cadrul programului Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar din cadrul UMFST George Emil Palade, aproape toți (99) de sex feminin. Studiul este, deci, relevant ca set de date privind pregătirea acestui grup de studenți în ceea ce privește GenAI.
Pregătirea în domeniul AI a celor care urmează să devină profesori este relevantă și considerată prioritară de către foruri internaționale sau alte guverne. Între altele:
- Comisia Europeană și OCDE arată, în recentul Cadru de Alfabetizare AI, că școlile trebuie să sprijine alfabetizarea tuturor profesorilor în acest domeniu. Documentul arată că „profesorii au rolul de a facilita implicarea tinerilor în AI în mod informat, critic și creativ” și trebuie să-și folosească propria expertiză pentru a decide ce abordări pedagogice să aibă.
- Experți sau autorități din diverse țări – vezi Marea Britanie, Danemarca, Slovacia, între altele – au introdus sau propus programe ce prevăd sprijin pentru profesori în ceea ce privește integrarea AI în activitatea lor, considerând competențele informatice și AI la fel de importante ca cele de citire sau scriere.
Ce înseamnă, în acest moment, instrumentele AI folosite de viitorii profesori în formarea lor? Pentru studenții care au participat la studiul din Târgu Mureș, aceasta înseamnă lipsa unei structuri organizate de învățare și folosire AI, dar un nivel considerabil de utilizare fără repere clare, mai ales în ceea ce privește regulile etice, reiese din cercetarea menționată, realizată în decembrie 2025.
Mai puțin de jumătate dintre respondenți cred că au competențe avansate, foarte puțini au urmat cursuri de folosire AI
Dintre respondenți, 45% apreciază că au competențe avansate în IT, aproape la fel de mulți (40%), că au competențe peste cele de bază. Doar 3% consideră că au competențe de bază. Similar, 45% spun că sunt utilizatori avansați de GenAI, 38% – că au un nivel peste medie, în timp ce un singur student a declarat că este utilizator cu un nivel limitat de cunoștințe.
- Pe de altă parte, vasta majoritate a respondenților – 86% – declară că nu au urmat vreun curs de folosire a GenAI.
Trei sferturi dintre participanți declară că ar avea sau ar putea avea mai multă încredere în folosirea instrumentelor AI, dacă universitatea le-ar oferi acces oficial și reguli clare. 70% spun că ar fi nevoie de ghiduri care să precizeze ce e interzis, iar 68% – că ar fi benefice cursuri de formare.
Aceste nevoi se fac simțite în condițiile în care răspunsurile lor la întrebări legate de folosirea etică a GenAI arată un deficit substanțial de înțelegere a problemelor de acest fel – detalii mai jos.
Pentru ce folosesc instrumente AI generative studenții de la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, în cadrul universității din Târgu Mureș?
- Aproape toți (98%) – pentru activități legate de universitate
- Circa două treimi (68) – pentru realizarea de proiecte
- Peste o treime (37) – pentru a scrie eseuri
- Jumătate (51) – pentru a se pregăti pentru examene
- Aproape jumătate (47) – pentru prezentări
- Puțin peste un sfert (28) – pentru planuri de lecție.
Doar 5 respondenți au declarat că folosesc GenAI și în alte scopuri, fără legătură cu studiile.
În condițiile în care cei mai mulți respondenți nu au urmat programe de formare în privința folosirii GenAI, jumătate (51) declară că se bazează moderat pe aceste instrumente în activitatea lor academică, iar 20% le folosesc frecvent. Peste jumătate dintre respondenți spun că asemenea instrumente îi ajută să economisească timp, iar aproape trei sferturi – că îi ajută să înțeleagă mai bine conținuturi dificile.
Pentru eșantionul folosit, studiul semnalează un nivel considerabil de precauție cu privire la veridicitatea răspunsurilor oferite de instrumentele AI, în pofida nivelului ridicat de folosire.
Aproape trei sferturi (72%) dintre respondenți spun că au încredere medie în GenAI ca sursă academică și doar 16% o consideră o sursă foarte bună de informații. Peste jumătate (57%) spun că s-au lovit uneori de răspunsuri greșite când au folosit astfel de instrumente, iar 14% – că le-au întâlnit frecvent.
O problemă de integritate academică legată de folosirea AI
Același studiu a urmărit să afle și perspectiva studenților asupra problemelor etice ridicate de folosirea AI. Între altele:
- 25% spun că au înțeles doar parțial ce e permis și ce e interzis în folosirea AI în activitatea lor, iar 21% nu consideră că este clar ce e permis sau interzis
- 72% dintre ei consideră că este acceptabilă folosirea AI pentru a genera idei
- 32% consideră că este acceptabilă folosirea AI pentru a scrie o lucrare în întregime
- 39% consideră că este acceptabilă folosirea AI pentru sarcini cu notă
În ceea ce privește citarea GenAI ca sursă pentru lucrările lor, 43% apreciază că aceste instrumente trebuie citate în anumite cazuri și doar 28% consideră că acest lucru este obligatoriu. 11% consideră că nu este necesar să includă instrumentele AI la referințe.
Autorul studiului notează, din acest punct de vedere: „Aceste constatări sunt în contradicție cu cele prezentate în literatura de specialitate și în ghidurile de integritate academică, care insistă că toate resursele generate de om sau AI trebuie citate. Inconsistența este semnificativă, având în vedere faptul că politicile și ghidurile internaționale pun accentul pe importanța citării ideilor și datelor, pentru a evita plagiatul (American Psychological Association, 2020; Şchiopu-Constantin, 2021). O posibilă explicație pentru această constatare este aceea că studenții nu sunt pe deplin informați cu privire la implicațiile eșecului de a cita date care nu le aparțin. Ea sugerează, de asemenea, o nevoie urgentă de a-i ajuta pe studenți să înțeleagă integritatea academică și să se asigure că aplică practicile adecvate de citare”.
Foto © hihobr | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
