Inversarea grilei de salarizare din învățământ, propunerea unui antreprenor care a fost profesor acum 26 de ani: Educatorii și învățătorii să aibă cele mai mari salarii, pentru că de la ei pleacă totul

4.366 de vizualizări
Foto: captură – live Facebook.com
O schimbare care ar trebui să se realizeze imediat în sistemul de educație ar trebui să fie inversarea grilei de salarii încât educatorii și învățătorii să primească cele mai mari salarii, “pentru că de la ei pleacă totul”, este de părere Bogdan Panait, CEO și fondator al Lexdata, companie care se ocupă cu sisteme de protecție a datelor personale (GDPR). Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței “Challenges of the Future: Education, Research and the Labour market” (“Provocările viitorului: educație, cercetare și piața muncii”).

Panait, care a fost profesor pentru scurt timp acum 26 de ani, a explicat în cadrul conferinței de ce nu a continuat cariera didactică: “pentru că m-a dezamăgit imposibilitatea ca eu să schimb sistemul. Ca mulți tineri care ne ajung la catedră în zilele noastre, am avut dorința de a îmbunătăți sistemul și nu am putut pentru că m-am lovit de lucrurile de care din păcate se lovesc și cei care au venit după mine. De o rezistență, în primul și primul rând, a oamenilor din sistem”.

Antreprenorul a comentat problema salariilor în învățământul preșcolar și primar, susținând că o reformă în acest sens ar fi de rezolvat cât mai repede: “Aș vrea să vin și cu câteva propuneri de a schimba imediat acest sistem. Prima ar fi inversarea grilei de salarizare din învățământ și să le ofer educatorilor și învățătorilor cele mai mari salarii din sistemul acesta educațional. Pentru că de la aceștia pleacă totul: de la un cadru didactic care lucrează cu, poate, 30 de copii mici de tot și cu care nu înțeleg cum face performanță”.

“Pentru că pe mine, dacă mă lași cu doi copii de 5 ani, voi fi eu cel care își va smulge părul din cap. Și, cu toate acestea, acele persoane sunt dedicate actului educațional și copiilor și îi aduc pe un drum unde nu vezi diferențe între ei”, a apreciat Bogdan Panait.

Redăm mai jos intervenția integral:

“Avem prea puține exemple de școli schimbate”

“O să vă vorbesc din perspectiva de profesor, dintr-o haină pe care am îmbrăcat-o ultima dată în urmă cu 26 de ani și pe care puțini au văzut-o purtată de către mine. Am abandonat-o destul de repede și am încercat să mă îndrept pe drumul educației non-formale în paralel cu activitatea mea principală.

De ce am renunțat atunci la acea, să-I spun, robă de profesor – pentru că am o stimă extraordinară pentru cei cu această frumoasă meserie – pentru că m-a dezamăgit imposibilitatea ca eu să schimb sistemul. Ca mulți tineri care ne ajung la catedră în zilele noastre, am avut dorința de a îmbunătăți sistemul și nu am putut pentru că m-am lovit de lucrurile de care din păcate se lovesc și cei care au venit după mine. De o rezistență, în primul și primul rând, a oamenilor din sistem. 

Și dacă stau să mă uit la câteva exemple minunate de schimbare fundamentală a educației de astăzi, îmi dau seama că zicala noastră populară, aceea ‘Cu o floare nu faci primăvară’ se aplică și în această situație. Avem prea puține exemple de școli schimbate, de mediu educațional modernizat și prea multe situații în care avem, de exemplu, profesori de istorie la liceu care predau unei clase cu învățământ în limba franceză, cu dicționarul pe telefon deschis la fiecare oră. Și exemplele pot continua. Aceasta este rezistența, iar exemplele pot continua”, a mai spus antreprenorul. 

Formarea profesorilor printr-un program național, pusă sub semnul întrebării

“Nu cred ca la nivelul acela de clasa pregătitoare – clasa a V-a e nevoie de meditații pentru copii. Din clasa a V-a mai departe se văd diferențele majore de acces la educație, de acolo se pierde totul. Și cred că prima condiție obligatorie ar fi (…) să ne ducem un pic și să vedem ce s-a întâmplat în perioada 2017-2019 când, potrivit unor raportări oficiale, am avut implementat la nivel național acel proiect CRED – Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți. Un proiect care a vizat – și o să vă spun niște cifre care sună foarte bine, dar să le și traducem – un proiect care a vizat programul de învățare, metode noi de folosire a tehnologiilor digitale în platforme de comunicare pentru 55.000 de profesori la nivel național. 

Avem 55.000 de experți în digitalizare pentru educație în format electronic? Nu, pentru că noi am rămas deocamdată ca societate să ne uităm la cifre, pentru că ni se pare frumos, și nu analizăm ceea ce ni se oferă. Și eu vreau să văd rezultate. Și merg la școli și iau la rând fiecare instituție să văd ce nivel de pregătire am pentru această nouă formă de educație pe care ar trebui sa o regăsesc și pe care ar trebui împreună să o aducem în sistemul nostru educațional. Un sistem mixt, un sistem care vine să ne aducă digitalizare. 

Și mă trezesc cum doamna Roxana Mînzatu, fostă ministru, care se ocupă în continuare de implementarea și absorbția fondurilor europene în România, în urmă cu câteva săptămâni în cadrul unei conferințe, a dat un exemplu pe care mi-l amintesc: înainte de a digitaliza o țeavă care ne face legătură de apă, ar trebui să îmi fac griji dacă cei care sunt legați la această țeavă au robinet. Digitalizarea în educație, dacă mă gândesc, a fost făcută pe acest principiu. Am pus niște senzori care sa ne arate că am digitalizat ceva, dar nimeni nu poate beneficia de aceste soluții de digitalizare. Avem date tablete în școli care nu au încălzire, avem calculatoare, laptopuri trimise pentru școala online unor copii care nu au conexiune la internet”, a mai apreciat Panait. 

Acesta a continuat: “Haideți să nu ne îmbătăm cu apă rece, n-am făcut nimic în urma pandemiei, n-am învățat nimic ca societate, nu o să învățăm nimic nici de pe urma acestui război care ne aduce și trebuie să inserăm foarte mulți copii ucraineni lângă copiii noștri. Nu ne-am adaptat și o să ne trezim că în următorii ani o să avem, pe lângă copiii ucraineni, mulți asiatici. Pentru că astăzi discutăm și despre piața muncii. Și haideți să ne uitam la acele sute, mii de oameni din Asia – Nepal, Filipine – care vin la noi să muncească. Nu vor veni și cu copiii lor? Nu învățăm nimic.

A treia soluție pe care eu aș îndrăzni să o prezint ar fi aceea de a nu ne mai arunca cu capul înainte și să ne oprim și să reglementăm principii. Să nu mai digitalizăm înainte de a avea internet, să nu ne mai apucăm să înființăm clase la nivelul unei unități de învățământ, în limba japoneză, dacă nu avem cadre capabile să le parcurgă programa. Să nu mai inventez specializări sau să rămân în continuare cu programa școlară și chiar și universitară cu foarte multe formări care nu mai sunt de actualitate. De ce? Pentru că dă bine la cifre. Nu vreau să fiu cel care spune ‘Doar ca să se ia salarii’, nu ați auzit această afirmație de la mine astăzi. Îndrăznesc doar să spun – ca să ne raportăm bine la cifre. 

(…) Profesorii aceia peste 50.000 care au urmat formarea CRED au urmat peste 330.000 de ore de formare. Pe bune? Cred că doar din pix au putut să le raporteze atâtea. Știm foarte bine cât de încărcat este programul unui profesor, că are familie, că nu are timp să stea la cursuri de formare, mai ales la un nivel destul de accelerat. Pentru că nu am văzut rezultate, și atunci îmi permit să fiu Toma Necredinciosul”.

“(…) Lucrurile se schimbă, văd în școli mai mulți specialiști invitați, voluntari care să lucreze cu copiii, văd profesori care, în funcția programei rigide, discută altfel cu copiii. (…) Le transmit profesorilor tineri să fie încrezători, să nu ne lase copiii privați de o educație modernă, de o educație de calitate, actualizată la ceea ce, astăzi, ne place să vedem că este în Uniunea Europeană, un nivel ridicat de beneficii”, a conchis acesta.

VIDEO Intervenția lui Bogdan Panait – CEO și fondator Lexdata, de la 2:26:00:

13 comments
  1. Învățământul primar este baza piramidei .Lăsați ne cu educatoarele,puiericultoarele care au salarii cât profesorii și care nu fac aproape nimic.La cămin sunt plătite degeaba tura când copiii dorm.stau doar la cafea și țigări .

  2. Bravo băi Bogdan Panait!
    După tine, ăia de-i invață pe elevi integrale și ecuații și prgramare și .. și … să aibă un salariu mai mic decât ducatorii și învățătorii că dacă cu primii incepe ”totul” cu ultimii se incheie!

    Ce raționament beton. După tine, dă-i profesorululi universitar și mai puțin că vorba aia…

  3. Da si ?!! Observatii foarte adevarate si clare. Dar guvernantii nostrii nici nu tin cont de acestea. Si Miclea si Funeriu au cerut schimbari radicale de acum 15 ani, dar tot asa sunt lucrurile. Educatia in Ro balteste la toate nivelurile in impostura, slaba pregatire, nesimtire si minciuni. Rarele exceptii nu au puterea de a schimba ceva.

  4. un invatator la o scoala medie face 3000-5000 de euro pe luna lejer. din after school, bani neimpozitati. afterschool care e mai mult loc de depozitat copii pana dupaamiaza. oricum o idee mai tampita rar auzi.

    1. Bă, Jirod, dar prost mai ești! Unde visezi tu 3000-5000 de euro!? Hai, dacă erau Ron, ziceam că ești fantezist, dar așa ești doar un prost.

  5. Mare adevar grait-ati! La varstele mici se pun bazele educatiei, efortul fiind urias pentru educatori si invatatori! Ma bucur ca cineva a observat acest lucru pentru ca, in general, sunt laudati profesorii de gimnaziu si liceu, fara a ne fi recunoscute, noua, invatatorilor si educatorilor, efortul enorm care ne consuma ca pe lumanari, pentru apune bazele, a cladi, a da directia corecta unui pui de om debusolat de ceea ce vrea sistemul instructiv educativ de la el.

  6. Sa dai bani la salarii fara sa schimbi sistemul este 0! Asta s-a intamplat si in spitale si situatia este la fel de rea pentru pacienti!
    Banii pe salarii trebuie dati in paralel cu:
    – Numar redus de elevi la clasa, maximum 16-20, fara derogari!
    – Reformarea adecvata a programelor!
    – Eliminarea fantasmagoriilor gen concursuri, olimpiade la clase mai mici de a saptea!
    – Interzicerea meditatiilor in privat la elevii pana in clasa a opta (elevii in numar redus la clasa inseamna ca invatatorul/profesorul poate sa isi faca meseria din clasa, mai ales daca se reformeaza si programele).

  7. Mi se pare ok ca educatorii și învățătorii sa aibă salarii decente, pentru a menține o competivitate pe posturi. Totuși, nu putem sa comparam sacrificiile unui profesor universitar(doctorat, articole în străinătate, contracte de cercetare, etc) cu un educator. Prima meserie necesita dăruire, a doua dăruire + iq. Tuturor le plce sa isi dea cu parerea.Cred ca ar fi mai bine sa vedem cum au reușit alte tari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Studenții voluntari de la Universitatea de Agronomie au început să curețe Baza Sportivă Cireșarii, din Sectorul 1, un spațiu de 3 hectare lăsat în paragină, pe care Ministerul Educației a anunțat că îl va reamenaja pentru copii

Studenții voluntari de la Universitatea de Agronomie au început să curețe Baza Sportivă Cireșarii, din Sectorul 1, potrivit unor imagini primite de Edupedu.ro de la reprezentanții USAMV. În fotografii se…
Vezi articolul

Schimbări majore în Educație / Cîmpeanu: Se renunță la mediile semestriale și obligativitatea tezelor, numărul de note stabilit este N+3. Profesorii vor avea mult mai multă autonomie la evaluare pe parcursul anului

„Se renunță la mediile semestriale, se renunță la obligativitatea susținerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului școlar, iar profesorul va avea mult mai multă…
Vezi articolul