Proiectul SuperTeach este realizat cu sprijinul Telekom Romania

Iulius Carebia, formator de profesori într-o școală din Singapore: Încă din ianuarie știam că o să se închidă școlile, iar următoarele două luni de zile ne-am pregătit. Când a venit carantina toată lumea s-a simțit ca la școală / Profesorul aici este respectat, salariul este cât al unui inginer, dar importantă este pasiunea pe care o ai, pentru că după aia banii vin, progresezi în școli

3.426 de vizualizări
Foto: gess.sg
Încă din ianuarie știam că o să se închidă școlile, iar umrătoarele două luni de zile ne-am pregătit, spune profesorul Iulius Carebia, Educational Technology Coach la Școala Germano-Europeană din Singapore, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Acesta a spus că în perioada pre-carantină școlile din țara asiatică au exersat toate metodele de predare la distanță, și-au pus la punct toate resursele tehnice și educaționale, iar “când a venit carantina toată lumea s-a simțit ca la școală”. Profesorul Carebia va vorbi despre învățarea și predarea hibridă la conferința SuperTeach “Revoluția Mentalităților” de sâmbătă, 19 septembrie, care va începe de la ora 09:30.
  • Interviul face parte din proiectul “Vreau să fiu Profesor în România“, susținut de Telekom Romania și realizat în parteneriat de SuperTeach și Edupedu.ro.

Ce faceți în Singapore?

Iulius Carebia: Lucrez la o școală europeană, Școala Germano-Europeană, este o școală internațională și poziția mea este de Educational Technology Coach. Adică eu sunt un coordonator de tehnologie și rolul meu este de a ajuta profesorii să introducă și să folosească tehnologia pedagogică la școală.

Ce înseamnă acest lucru mai exact?

Iulius Carebia: Noi, la școală, facem foarte multă formare profesională, noi numim toată treaba asta PD, Professional Development, adică dezvoltare profesională. În toate școlile internaționale în care am lucrat și în toate școlile, în special școlile locale de aici, din Singapore, există acest program pentru toți profesorii. Cu alte cuvinte, fiecare profesor, din fiecare departament, poate aplica pentru o formare și formarea constă în: fie un profesor merge la o conferință (sunt foarte multe conferințe internaționale), fie merge la un seminar, la un laborator, la un workshop sau la un eveniment, pe anumite niveluri. Noi avem mai multe tipuri, sunt anumite niveluri de formare profesională. Un nivel este al curriculei, deci noi folosim Bacalaureatul Internațional, dar ca profesor, dacă un profesor ajunge să predea în sistemul IB (Bacalaureat Internațional) trebuie neapărat să facă o formare profesională despre cum se predă în IB, deci acestea sunt obligatorii și există foarte multe pe site-ul IB.

În plus față de acestea, există foarte multe conferințe naționale, sponsorizate de partenerii noștri în educație, adică Google – Google Classroom, Microsoft, Apple, Amazon intrat acum pe piață cu Aztec, deci cele mai multe platforme care oferă serviciile, care oferă formare profesională. Totodată, există alte conferințe de tipul “learning to” – sunt și în Europa câteva, sunt niște conferințe de profesori, formate de profesori pentru profesori. 

Există câte un “educational technology coach” în fiecare școală?

Iulius Carebia/SuperTeach

Iulius Carebia: Toate școlile au poziția mea. Școlile locale au pe district. Ca profesor eu am fost foarte pasionat de tehnologie, înainte să mă mut în Singapore, iar foarte multe școli, școlile care au un anumit buget și locale și internaționale, au diferite joburi în plus față de joburile normale de profesori. Au coordonator de resurse educaționale, un fel de teacher librarian, un profesor care predă lucruri despre cum citezi o carte, cum faci cercetare, cum te documentezi, ce format folosești, deci avem o persoană specific pentru asta. Avem persoană specifică pentru wellbeing, pentru sănătatea mentală. Avem mai multe roluri, avem consilieri la școală, adică dacă elevii au o problemă pot merge la consilieri pe pedagogie, de sănătate, de educație. Un departament anume este EdTech, Educational Technology și nu este IT. Noi ne descurcăm cu computerele, dar noi nu reparăm computere, noi suntem profesori care formăm profesori. Noi creăm resurse cu profesori și pentru clase, aceasta este principala noastră atribuție. 

Ați predat în mai multe școli, ați avut acces la resurse peste tot? Ce faci, ca profesor, când nu ai acces la resurse educaționale?

Iulius Carebia: Am muncit foarte mult ca să ajung aici, acum sunt în momentul în care pot să zic da, am toate resursele și bugetele și pot să mă joc cu banii ca să pot aduce o aplicație, de exemplu. Înainte, când am lucrat în Indonezia, Malaezia, în China, nu am avut resursele astea. Și pur și simplu am ajuns la toate resursele, m-a interesat pe mine foarte mult, am intrat în pionieratul Google Classroom acum șapte ani și m-am lansat foarte mult, sunt foarte multe aplicații care sunt gratuite, pe internet și care pot fi folosite. Cel mai simplu exemplu este Twitter sau LinkedIn. În programele astea găsești anumiți educatori sau profesori care împărtășesc și toată ziua distribuie informații: cum am făcut eu în clasă, cum am făcut eu matematică. 

Când am predat matematică în Malaezia mă duceam dimineața și urmăream un profesor din Hong Kong și foloseam aplicațiile pe care mi le recomanda. Acum, evident, am venit la o școală cu buget foarte mare, foarte bine pusă la punct și mi-e foarte ușor acum să implementez aplicații noi, să le testez, să cumpăr licențe. Dar deschiderea contează. 

Ne-ati spus că formați profesori și că creați resurse. Cum se formează competențele digitale pentru un profesor în Asia? 

Iulius Carebia: Cred că e o chestie foarte culturală, în sensul că în Asia este foarte multă dorință de digitalizare și se simte. Eu am vecini aici în vârstă de 80 și ceva de ani și toți sunt pe telefonul mobil și scanează codul cu care să intre în lift sau scanează ca să intre în supermarket. Pe de altă parte, lucrez în școli internaționale unde noi nu avem, noi nu suntem birocrați, noi nu suntem angajați de stat, deci noi avem o evaluare la final de an. Noi ne facem jobul, dar ca să ne pregătim pentru evaluare tot timpul trebuie să ne antrenăm mai mult, mai mult. Și există mentalitatea asta că trebuie să fii deschis, trebuie să fii progresiv, trebuie să încerci… 

Încă o dată, este un lucru cultural, Singapore este o fostă colonie britanică, se vorbește limba engleză, au acces la toate informațiile din toată lumea, este un hub internațional, este un centru bancar, este un centru IT, informația curge non-stop. Este un progres și o viteză fantastică pentru a prinde și a fi în pas cu ultimele lansări, cu ultimele update-uri și cu tot ce se întâmplă.

Pentru profesorii care nu se împacă cu tehnologia, ne puteți spune la ce îl ajută pe un profesor să aibă comptențe digitale și să știe să predea online?

Iulius Carebia: Acum avem răspunsul perfect: pandemia. De când toată lumea a intrat în online learning, am stat acasă și am predat online, iar atunci s-a văzut rapid diferența. Toți cei care au fost antrenați, formați nu au avut nicio problemă și s-au descurcat cu predatul, s-au descurcat cu lecțiile, s-au reprofilat într-o secundă. Iar ceilalți au trecut repede să prindă din urmă pentru că într-un fel nu există altceva de făcut, trebuia să prindă din urmă și se predea, să știe lecțiile online. Înainte de treaba asta, poate predarea online a fost o chestiune de viziune. Cred că ăsta este avantajul. Trăiesc într-o țară cu viziune în cel mai mic detaliu, viziune în blocul în care stai, viziune în locul unde lucrezi, viziune în educație, viziune în sport, în tot. 

Cine stabilește acolo politicile educaționale – politicienii, experții?

Iulius Carebia: Evident că sistemul educațional este politic, este politizat, ministrul de educație și de toate astea, dar asta e ideea. Dau un exemplu foarte bun: Singapore a trecut într-o generație de la lumea a treia lumea întâi. S-a făcut toată chestia asta prin investirea masivă în educație. Când s-a format țara asta, primul lucru pe care l-au au spus a fost: vorbim engleză. Este o țară din Asia de Sud-Est în care se vorbesc toate limbile, e un Turn Babel, dar ei au pus engleza ca limbă națională. De ce? Pentru comunicare cu exteriorul, pentru aducerea forței de muncă, a companiilor, a investitorilor și de aici a pornit progresul. Ei și-au dat seama că numai prin educație pot schimba viitorul și prin educație se pot schimba. Este o chestie de viziune. 

În România e altfel, în România oamenii sunt foarte talentați, dar nu există viziune de sus, nu există o competiție, nu există o priză de a antrena sau cel puțin așa a fost când am fost eu. Acum am văzut că au început să apară profesori, au început să apară proiecte. Am fost însă șocat când am fost în Malaezia, care e o țară tot de nivelul României aș spune, dar cu deschidere foarte mare. Au apărut foarte multe școli internaționale, a apărut foarte multă dorință de a învăța dintr-o dată și nu sunt așa de progresivi ca Singapore, sunt mai lenți puțin, dar există atâtea proiecte guvernamentale și atât de multe conferințe încît nu mai știam unde să mă duc. De ce? Pentru că ei atrag investitori, iar atrăgând investitori atragi și școli internaționale. Dacă atragi foarte mulți străini să-ți lucreze în industrie, în petrol, trebuie să le dai și școli și ca să le dai școlile de cea mai bună calitate aduci oameni de cea mai bună calitate. Și te deschizi proiectelor. 

Care este statutul profesiei de profesor în Asia, sunt respectați în societate? Cum sunt plătiți profesorii?

Iulius Carebia: Fiind o societate în care respectul și educația sunt puse pe primul loc, profesorii sunt foarte stimați. Profesorii sunt stimați și sunt căutați foarte tare, de aceea există respectul față de profesor. Singapore este un stat foarte avut, foarte bogat, dar comparând cu alte salarii profesorii nu cred că sunt la un nivel foarte înalt. Sunt la un nivel mediu, deci au un salariu mediu, probabil mai sus decât un tehnician, dar cam ca un inginer, Hai să spunem că un profesor și un inginer sunt plătiți la fel. Ideea e că asta am învățat și eu de aici, că de 10 ani sunt în Asia. Am învățat că în România la asta ne gândeam noi tot timpul, care-i salariul, unde mă duc, cât stau. Nu asta este important, importantă este pasiunea pe care o ai, pentru că după aceea banii vin și se progresează în școli. Sunt convins că e foarte greu de spus asta în România, unde lumea se chinuie și lumea încearcă să supraviețuiască pe un salariu mic, dar ideea în sine pornește de la dragostea față de meserie, de asta am ales să fim profesori, pentru că ne place să predăm, ne place să lucrăm cu copiii, ne plac proiectele, ne plac vacanțele… Până la urmă noi avem foarte multe vacanțe. În Singapore, de exemplu, noi lucrăm de la ora 8:00 la 15:00. Toată lumea, toți din IT lucrează până la 11 noaptea, noi avem cel mai relaxat program. Cumva asta ajută foarte mult. Compensează enorm.

Un exemplu foarte bun, în Indonezia o țară foarte bogată în resurse, aur, cărbuni și de toate, cu 250 milioane de locuitori, dar foarte săracă. 250 milioane de oameni sunt foarte fericiți dacă trăiesc cu un dolar pe zi, atât costă porția zilnică de orez. Dar a apărut un tip, care a făcut o aplicație, aplicația se numește Gojek. Inițial era pentru un taxi motocicletă, în Indonezia gojek înseamnă taxi motocicletă, dar în aplicația Gojek omul de rând poate să cheme un instalator, poate să-și spele hainele, deci practic creatorul aplicației a unit toată Indonezia, 250 milioane de oameni, într-o aplicație. De la simple lucruri cum ar fi făcutul cumpărăturilor, la ce spital, unde găsesc, unde mă duc, totul se face prin aplicația aia. Ce a făcut guvernul indonezian? Omul care a creat aplicația asta este acum ministrul educației în Indonezia (n.red. Nadiem Macarim a fost numit ministru al Educației în indonezia în octombrie 2019). A fost cel mai progresiv tip care a studiat în afară și-a făcut aplicația asta, a unit toată Indonezia, Guvernul Indoneziei a venit și a zis “de ce să avem noi oameni corupți în Guvern? Nu, îl luăm pe tipul ăsta care a făcut ceva și îl punem să facă treaba asta în școli, în educație”.

Și evident că în următorii 10 ani o să fie un progres fantastic pentru că ei deja se uită la digitalizare. Și e destul să privească digitalizarea ca și colaborator global, adică să vadă ce se întâmplă în țara de lângă și deschiderea lor crește. Toată educația se reduce la un simplu cuvânt: curiozitate. Cum crezi, cum formezi, cum faci copiii să fie curioși, iar mai apoi critici și ne putem dezvolta în mai multe părți.

În Singapore a fost o perioadă de carantină națională, ca și în România, cum v-ați pregătit pentru școala online, pentru perioada redeschiderii școlilor? 

Iulius Carebia: Noi am început în ianuarie, când în Singapore a fost primul caz, iar “lockdown”-ul (n.red. carantina generalizată) a fost în aprilie. Noi am știut deja din ianuarie că vom intra într-un “lockdown”, asta pentru că am primit informații de la școlile din Hong Kong. Noi colaborăm foarte mult cu Hong Kong, și am știu deja că ei intră în “lockdown”. Ce-am făcut? Două luni de zile ne-am pregătit, am luat fiecare student, l-am dus pe terenul de fotbal, am testat toată tehnologia. Când am intrat în lockdown, toată lumea a fost ca la școală, toată lumea a fost foarte relaxată, n-am avut nicio problemă, am avut 2-3 profesori care nu știau să facă niște lucruri simple, tehnice, dar imediat și-au actualizat cursurile. După ce a trecut “lockdown”-ul noi am venit segregat, am venit într-o zi clasele pare la școală, în altă săptămână clasele impare și am făcut blended learning. Adică am folosit toată tehnologia să predăm și în clasă și afară același lucru, iar acum facem la fel. Noi acum lucrăm part-time, acum copiii sunt în școală, azi am avut 18 cazuri în toată țara asta, deci la noi a scăzut foarte mult rata infecțiilor și școala merge într-un sistem blended. Sunt copii care nu vin la școală pentru că, probabil, sunt părinți care nu vor să-și trimită copiii la școală, sunt de acord, și sunt alții care sunt la școală. Noi folosim Teams, fiind școală Microsoft, și pe asta dăm lecțiile și în clasă, avem și camera pornită tot timpul, iar așa elevii sunt și în clasă, și în afară și folosim blended learning. 

Îl puteți vedea pe Iulius Carebia sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 09:30, la conferința SuperTeach – Revoluția Mentalităților “Învățarea și predarea hibridă”

Foto: gess.sg/SuperTeach

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

A doua cea mai mare creștere salarială din 2019 a fost în învățământ, anunță INS / În 2020 un șofer la minister are brutul cât al unui profesor cu studii superioare, 20 ani vechime și grad didactic I

Salariile din Învățământ au crescut în 2019 cu peste 20% față de cele din 2018, potrivit Institutului Național de Statistică. Astfel acest domeniul este al doilea, după construcții, în privința…
Vezi articolul

OFICIAL Restaurație la BAC, în an electoral: Ministerul Educației desființează corectarea încrucișată între județe a lucrărilor de la Bacalaureat, introdusă pentru reducerea fraudelor, și elimină obligativitatea ca profesorii corectori să fi fost formați

Regulile oficiale stabilite pentru Bacalaureatul din vara anului 2020 și publicate în Monitorul Oficial sunt marcate de 2 schimbări majore, esențiale pentru corectitudinea notelor obținute în final de elevi: Ministerul…
Vezi articolul

Silvia Mușătoiu, directorul Liceului Șincai, nu vrea să semneze contractul modificat de Primar: ”Sigur că vreau să cheltuim banii după bunul nostru plac, bunul nostru plac nu percepe comisioane la contracte”

De când a câștigat concursul de director al Colegiului Gheorghe Șincai din București, Silvia Mușătoiu a confirmat pentru Edupedu.ro că a refuzat semnarea contractului de management administrativ-financiar cu primarul sectorului…
Vezi articolul