La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației

Rolul Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a este de a-i „identifica din timp pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a sau vor avea probleme la testele PISA”, spune fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un interviu pentru TVR Cluj. Acesta a explicat că aceste evauări nu sunt folosite pentru scopul lor inițial, pentru că ministerul „nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare, iar profesorii, la rândul lor, ca să nu fie trași la răspundere de părinți – că ‘de ce nu fac ceva cu copilul pe care l-au identificat ca fiind copil care are probleme’ – au mușamalizat toată situația”.

Mircea Miclea: Educația trebuie să fie pentru toată lumea: și pentru cei care sunt excepționali din punct de vedere al performanțelor internaționale, și pentru cei care sunt excepțional din punct de vedere al dizabilităților pe care ei le au, și pentru cei care sunt obișnuiți, copii obișnuiți, educația trebuie să fie universală. Educația devine o educație nișată abia de la nivelul învățământului universitar. Mai ales în învățământul obligatoriu, Educația este pentru toată lumea.

Trebuie, însă, calibrată metoda de educație pentru diverse categorii de subiecți. Iar apropo de marginalizare cred că rolul esențial este modul în care se duce politica la nivelul școlii: ce face directorul școlii și ce fac profesorii din școală, și mai puțin la nivel de Minister sau la nivel de Guvern.

Realizator: Ați spus, la un moment dat, cu subiect și predicat, foarte dur, cumva: aceste rezultate arată o complicitate între… o linie de la minister, până acolo la firul ierbii, până la catedră.

Mircea Miclea: Exact așa am spus și regret că aceasta este realitatea. Aș fi preferat să nu fie aceasta realitatea, dar aceasta este realitatea. Practic, atunci când am stabilit ce educație facem, am stabilit o serie de valori intermediare. Adică logica a fost foarte strictă: după fiecare ciclu curricular urmează o evaluare. După ce ai terminat clasa a II-a, s-a terminat ciclul curricular scris-citit-socotit, facem o evaluare. Ai terminat clasa a IV-a, adică învățământul primar, facem o evaluare. Ai terminat clasa a VI-a, facem o evaluare.

Aceste evaluări sunt făcute la nivel național, sunt făcute pentru fiecare școală atunci când stabilește școala respectivă, dar întrebările sunt cele care sunt la nivel național. În felul acesta tu îi poți identifica din timp, deja de la clasa a II-a, sau a IV-a, sau a VI-a, pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională sau vor avea probleme la testele PISA.

Moderator: Și există soluții de remediere, spuneți dumneavoastră?

Mircea Miclea: Bineînțeles. Deci aceasta a fost funcția acestor evaluări, formative se numesc, de a identifica din timp copiii care au diverse tipuri de probleme și de a stabili pentru ei programele remediale. Din păcate, o dată ministerul a amânat aplicarea acestor evaluări, în al doilea rând, chiar atunci când le-a aplicat nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare, iar profesorii, la rândul lor, ca să nu fie trași la răspundere de părinți – că ‘de ce nu fac ceva cu copilul pe care l-au identificat ca fiind copil care are probleme’ – au mușamalizat toată situația și le-au spus părinților că de fapt aceste valori sunt date de minister și că n-au nicio valoare, că oricum nu se trec în catalog.

Deci aici a apărut complicitate între de-responsabilizarea la nivelul profesorilor și formalismul la nivelul ministerului. Și atunci a apărut acest rezultat dezastruos.

Am și spus: noi știam deja de când s-au făcut testele din clasa II-a și a IV-a. Exact același procent pe care acum l-am văzut la testele PISA, era exact același procent. Adică se știa de când ei erau în clasa a IV-a, dar nu s-a făcut nimic pentru a se remedia situația, în ciuda faptului că am atras mereu atenția asupra acestui fapt.

Am atras atenția în același context și asupra faptului că diferențele dintre rural și urban cresc de la clasa II-a la clasa a IV-a, la clasa a VI-a, altfel spus: în loc ca școala să aibă funcția esențială – aceea de a oferi egalitate de șanse, deci de egaliza șansele, de a-i da posibilitatea și unui copil care vine de la țară, care nu are bibliotecă în casă, să poate competiționa la modul rezonabil cu un elev care vine de la oraș, cu părinții care au bibliotecă… Din păcate, din nou, deși am atras atenția, nu s-a luat nicio măsură.

FOTO: Captura RBL

Citește și:

• Calendarul evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2020 a fost finalizat: testările vor avea loc în luna mai

• Evaluarea Naţională clasa a II-a 2020. Modele noi de teste, publicate de minister după ce Edupedu.ro a semnalat că cele iniţiale erau vechi de 6 ani

• Evaluarea Naţională, clasa a IV-a 2020. Modele noi de teste pentru Limba Română şi Matematică, publicate de ministerul Educaţiei

• Evaluarea Naţională clasa a VI-a, 2020. Modele noi de teste pentru Matematică şi Ştiinţe, Limba română şi Comunicare – publicate pe subiecte.edu.ro

• Evaluări sabotate de Ministerul Educației. Expertul în testare Dragoș Iliescu, analiză dură a rapoartelor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2018

• Analiza primelor evaluări aplicate național: Rezultate socante la evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala – Mircea Miclea