„La matematică, în clasa a IX-a, profesorii fac remediale, recuperare, până în noiembrie, inclusiv la clasele unde s-au intrat cu 9.50, cu 9,60. Pentru că elevii sunt antrenați pe anumite tipuri de itemi și nu fac față”, a explicat directoarea Colegiului Tehnic Unirea din Pașcani, Daniela Orășanu, în cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi 24. Ea spus că examenul de Evaluare Națională „este irelevant”.
- O analiză Edupedu.ro arată că dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională la Matematică
- 91% din copiii de clasa a IX-a testați dintre cei peste 62.000 de elevi de clasa a IX-a din licee participante la proiectul Romanian Secondary Education (ROSE), sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, potrivit raportului de la final de proiect, adică stăpânesc minimal sau deloc noțiuni de bază și au dificultăți mari în a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a.
Întrebată cât de relevantă e Evaluarea Națională, Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Unirea din Pașcani a spus: „La matematică, colegii mei care predau la clasa a IX-a abia din noiembrie încep să intre în materia de clasa a IX-a. Până în noiembrie fac remediale, recuperare, inclusiv la clasele unde s-a intrat cu 9,50, cu 9,60. De ce? Pentru că ei sunt antrenați pe anumite tipuri de itemi și nu fac față la.… Sunt în general învățați în școală ce să spună, nu cum să gândească.”
Raportul QX nota în privința Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a că „este (1) prea restrictivă, prin raportare la competențele de bază/cheie pe care le țintim într-un învățământ gimnazial în care nu am inițiat încă specializările majore pe care le vom avea la nivel liceal (exceptând zonele vocaționale), și (2) cu miză de selecție prea mare, pentru un moment aflat în cadrul procesului obligatoriu de învățământ”.
Ministrul Daniel David susținea recent că Evaluarea Națională din clasa a VIII-a trebuie să includă pe lângă testările la matematică și limba română și testarea celorlalte competențe de bază/cheie.
„Așadar, cred că evaluarea națională din clasa a VIII-a trebuie să includă pe lângă testările la matematică și limba română și testarea celorlalte competențe de bază/cheie (de discutat varianta 5 competențe de bază vs. 8 competențe cheie). În plus, pentru a flexibiliza miza selecției într-un proces de învățământ, totuși, obligatoriu și pentru a stimula descentralizarea, fiecare liceu poate decide procentul de locuri care vor fi organizate prin examen de specialitate (nu mai mult decât 50%), organizat în condițiile legii după evaluarea națională, dar și ponderea probelor obligatorii din evaluarea națională din clasa a VIII-a în ocuparea celorlalte locuri; probele de matematică și limba română, fiind incluse atât în competențele de bază, cât și în cele cheie, nu vor putea avea o pondere mai mică de un nivel relevant stabilit național”, spunea David.
Informații context
Recent, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat pentru adevarul.ro că „pot să fiu de acord că nu trebuie să fie toți copiii de 9 și 10, dar „parcă aș vrea să ia cât mai mulți dintre ei Evaluarea Națională de clasa a VIII-a”. „Nu neapărat cu 9 și 10, dar să o ia (Evaluarea Națională – n.red).
Aproape 80% dintre cei peste 62.000 de elevi de clasa a IX-a din licee participante la proiectul Romanian Secondary Education (ROSE), testați la limba română, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, potrivit raportului de la final de proiect.
Autorii acestuia susțin că asta înseamnă că stăpânesc minimal sau deloc noțiuni de bază la limba română și au dificultăți mari în a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a.
Opinia ministrului David era diferită în luna mai, înainte de măsurile fiscale.
Ministrul Daniel David afirma, în luna mai, că examenul de Evaluare Națională de la clasa a VIII-a ar putea fi modificat din anul școlar 2025-2026. Acesta declara atunci că „metodologia pentru anul viitor nu este bătută în cuie și dacă ne punem de acord, sistemul educațional, părinți, sindicate că e ok, putem să începem mai devreme acest lucru” (n. red.: noua Evaluare Națională).
Ministrul a afirmat atunci că Evaluarea Națională ar putea fi modificată după modelul din Franța, adică să fie introduse subteste din discipline diferite: „Vă rog să vă uitați la modelul din Franța. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe”, a spus Daniel David.
„Dacă ne punem de acord cu toții, nu văd de ce să amânăm lucrurile. Avem grijă să nu interfereze cu așteptările și filosofia sistemului educațional. Nu așa peste 5 ani… Hai să pilotăm mai repede lucrurile, vedem cum funcționează și dacă merge bine o generalizăm. Aspectul operațional poate fi negociat”, a completat ministrul, în cadrul unei conferințe de presă în care le-a răspuns jurnaliștilor la întrebări legate de Raportul QX de diagnostic în educație și cercetare.
Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”.
În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
O analiză Edupedu.ro arată că dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională la Matematică. Problema irelevanței Evaluării Naționale în forma actuală a fost semnalată de OCDE încă din 2017, în raportul asupra evaluării din Educația din România. Acest tip de evaluare are un efect direct – înlocuiește învățarea prin înțelegere cu antrenamentul la test, scriau specialiștii. Elevii învață să recunoască formele de probleme, nu să gândească matematic, arătau și cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației într-o analiză din 2022, publicată în 2023, în care vorbeau despre faptul că nu există nicio evaluare a curriculumului realizat sau a profilului absolventului și de efectul de backwash pe care evaluarea în are.
Citește și:
Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic Unirea din Pașcani: Examenul de Evaluare Națională este irelevant. Cred că ar trebui să fie un proces în sine. Nu într-o zi, nu pe o anumită materie
Ministrul Daniel David: Pot să fiu de acord că nu trebuie să fie toți copiii de 9 și 10, dar parcă aș vrea să ia cât mai mulți dintre ei Evaluarea Națională de clasa a VIII-a. Nu neapărat cu 9 și 10, dar să o ia. La BAC, între 9 și 10 există și 6, 7 și 8
Daniel David: Nu e corect ca Evaluarea Națională să acopere doar două materii, deși există 8 competențe cheie. Asta nu înseamnă că trebuie să dai cinci sau opt examene / Ministrul este de acord cu examen separat de admitere la liceu, după Evaluarea Națională
Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională la Matematică – analiză
„Evaluarea finală” de școală generală în Finlanda, țară ce ar putea fi luată ca model pentru schimbări în Evaluarea Națională – clasa a VIII-a, potrivit ministrului Daniel David
Redacția
Ștefan Lefter
C.I.
Diana Ghimiși
2 comments
si ce vrei sa faca elevii daca au examenul ala la mate in clasa 8-a, invata specific pentru a lua nota mare sa ajunga la liceul dorit, nu vad ce mare dificultate au manualele de clasa 9-a. Cred ca mai degraba profesorii de liceu se oftica ca astia din gimnaziu dau meditatii la greu pentru evaluare.
există și nota 2.